16,377 matches
-
acum? Cu crampe, patrulînd în miez de noapte... O rază bate peste chipul ei, turnat în ceară: V-ați despărțit, v-ați împăcat, pentru a nu știu cîta oară, Și v-ați căsătorit, din dragoste, într-un tîrziu. Privești pe geam: mașinile au adormit și ele, îmbufnate, În fața blocului. Te-ntinzi la loc: "E bine. Încă-s viu." Interior La geam, în folii semitransparente, de mătase, După-amiezele prelungi, în care Eram spălați pe cap, afară, în zilele cu soare, Sau făceam
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
v-ați împăcat, pentru a nu știu cîta oară, Și v-ați căsătorit, din dragoste, într-un tîrziu. Privești pe geam: mașinile au adormit și ele, îmbufnate, În fața blocului. Te-ntinzi la loc: "E bine. Încă-s viu." Interior La geam, în folii semitransparente, de mătase, După-amiezele prelungi, în care Eram spălați pe cap, afară, în zilele cu soare, Sau făceam floricele pe plită, în zilele ploioase. Sau stam ciuciți pe pragul de lemn. În buzunare Cu fîștigoi și ace de
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
țigară și vin și visare în fața hărților pătate cu ceai verde prin febre gălăgioase rătăceam agățat de gânduri abrupte dorințe alunecoase mult ninse cu sentiment din frigul întrebare scenele unor situații de viață se perindau odată cu fulgii de zăpadă prin fața geamului ivind obiecte metafizice cum bocancii jidovului rătăcitor urechea lui van gogh bastonul alb a lui borges pâinea străpunsă de gloanțe a lui bruno schulz părul verde a lui baudelaire pălăria lui pessoa nisip din eumeswil transpirația marianei marin nasul lui
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
din garajul lui dagerman pașaportul lui alvaro mutis râsul lui morus și fragmente de hărți din țara făgăduită de ungaretti ca și cum cineva extrem de indolent dar și extrem de curios ar răsfoi cărți de cașmir despre o altă lume așa pe geamuri pe marile geamuri de carne frumoase gânduri-flori de gheață ne acopereau viitorul care demult l-am părăsit vedeam întinderi de sărut nesfârșit împreună cu fulgii de zăpadă prin fața geamului ivind obiecte metafizice cum bocancii lui daniel turcea și tot așa și
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
dagerman pașaportul lui alvaro mutis râsul lui morus și fragmente de hărți din țara făgăduită de ungaretti ca și cum cineva extrem de indolent dar și extrem de curios ar răsfoi cărți de cașmir despre o altă lume așa pe geamuri pe marile geamuri de carne frumoase gânduri-flori de gheață ne acopereau viitorul care demult l-am părăsit vedeam întinderi de sărut nesfârșit împreună cu fulgii de zăpadă prin fața geamului ivind obiecte metafizice cum bocancii lui daniel turcea și tot așa și iar așa când
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
curios ar răsfoi cărți de cașmir despre o altă lume așa pe geamuri pe marile geamuri de carne frumoase gânduri-flori de gheață ne acopereau viitorul care demult l-am părăsit vedeam întinderi de sărut nesfârșit împreună cu fulgii de zăpadă prin fața geamului ivind obiecte metafizice cum bocancii lui daniel turcea și tot așa și iar așa când de fapt eu spălam bătrânii de căcat-aur-curat deși în fond ningea ningea despre cum singurătatea e unicul aur curat.
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
de copil E un fluture de noapte - mi-am spus - nopți la rând a zburat spre lumina aprinsă departe în gol a străbătut imperii de întuneric s-a lovit dureros de jos și de sus iar acum - doarme lipit de geamul ferestrei de la subsol Dacă-l ating ușurel cu mâna - precis! - se va trezi se va speria se va zbate și doar într-o clipă (cât durează ruperea veșniciei dintre realitate și vis) i se va scutura tot colbul dumnezeiesc de pe
Poezii by Teo Chiriac () [Corola-journal/Imaginative/2468_a_3793]
-
de bas al norului pămîntiu un iaz din copilărie la fundul căruia doarme și se trezește-n răstimpuri o muzică de jazz o furtună de odinioară ce te furnică pe sub piele cînd nu te gîndești la nimic cîteva muște pe geamul din bucătărie atît de obraznice jucîndu-se cu increatul.
Bilanț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/2601_a_3926]
-
e sete mă leagănă zgomotul unui picamer undeva în preajmă s-a trezit la viață medievalul mușuroi de furnici zgândărit două ceasuri cu mouse-ul Linii și bețișoare Îmbrăcată petriț amețită de cețuri a trecut încă o dată măreția veacului nostru pe sub geam zgâlțâindu-i zăbrelele știam că mai auzisem pașii împleticiți zgomotul unor forțe neîntrupate țintindu-mi ochiul dintre sprâncene scârțâitul unui creion prost ascuțit desenând încăpățînat între coaste linii și bețișoare linii și bețișoare nu era nici zi și nici noapte
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
și asupra cui va trimite ca din greșeală duhul atoatemântuitor Poveste de iarnă Nu flori de măceș ci boabe de mătrăgună am cules cu spor toată noaptea din tufărișul viu cu vii rădăcini crescut pe fâșia îngustă dintre ușă și geam simțisem o singură clipă sau poate mai mult de atât cum flutură poalele lunii negre nespus de vesele pe un braț descărnat al asprei cruci cardinale de care se vorbise în neștire la știri o să treacă și iarna mi-am
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
a adus în minte pe un altul, când dis-de-dimineață treceam prin ger pe stradă și-un câine slab, peleg, încovrigat pe-o gură de canal călâie, vorbea tăcut despre parțialitatea oamenilor în materie de Crăciun. Structuri electrice sofisticate străluceau la geamurile unor odăi unde încă dormeau cei plini de visuri. Iisus, ivit în față, alb, pacifica rostirile pe cale să se scrie. Astăzi, la noul Crăciun, era cald. Flama șarpelui ondula insidios, de dedesubt de Lacul Morii, până la ornamentele din Piața Romană
Poezie by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/2747_a_4072]
-
ciocnește nor cu nor, doar el suspină singur pe taftaua grea, de soi vulcanic, a unui jilț pictat cu struguri negri, înfuriați, din care râsul, încolăcit acum, în must distrugător se va desfășura cândva. Dar bate lung lumină rece-n geamuri, corpusculi nemiloși, uscați, ce fac mai aspră dimineața când el colindă vesel și cifrat. Căci fața lui scânteietoare, verde, un clavecin sprințar, ascunde, în râsetul artizanal, înflăcărații iezi: cruzi, moi, proteici, zburdând în văi, întunecat, ca-n taină și surdină
Poezie by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/2747_a_4072]
-
Marian Drăghici lui Virgil Mazilescu stau vodcile în tine claie ca păpădiile între războaie dar vino, am mâncat zăpadă, am râs mult cu soarele prin geamuri sparte mâna care scrie acum se va destinde, se va descărna în moarte. mielul paște iarba, iarba clopoțelul său mai sună ce sună. ba nu: mielul paște iarba, iarba umil, acesta e cuvântul clopoțelul său mai sună ce sună. dar
om cu fața întoarsă din bufniță în zi cu soare by Marian Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/3314_a_4639]
-
Viorel Mureșan Goblen răzbate un râs de la geamul înalt al unei clădiri și se aude un pocnet de bici prin odăile goale frigul cu bujori în obraji pare un țigan fericit care iese în mare grabă dintr-o livadă purtând cireșe la urechi în ultimul an am privit
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3051_a_4376]
-
lui Ahile în genunchi, cu fruntea la pământ, îți spun, câtă durere am uitat eu, tu nu vei trăi, niciodată. îmi port spaimele în saci de plastic, prețul somnului chinuit, este un bilet la clasa a II a, decorul din geam aleargă cu tălpi muncite, visul este sprijinit de geam, cu gura deschisă. apoi, în sfîrșit, ultima gară. am ajuns, mă așteptai, te-am găsit, și de atunci te caut tot mai mult. rapidul București-Nicăieri nu mai are întoarcere.
Poezie by Clara Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3243_a_4568]
-
spun, câtă durere am uitat eu, tu nu vei trăi, niciodată. îmi port spaimele în saci de plastic, prețul somnului chinuit, este un bilet la clasa a II a, decorul din geam aleargă cu tălpi muncite, visul este sprijinit de geam, cu gura deschisă. apoi, în sfîrșit, ultima gară. am ajuns, mă așteptai, te-am găsit, și de atunci te caut tot mai mult. rapidul București-Nicăieri nu mai are întoarcere.
Poezie by Clara Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3243_a_4568]
-
gurile de rai (sau de iad?) dacice. - Doamne ferește-ne!, își revine o clipă Haralampy dintr-o euforie trăscăiană. Îl înțeleg, fiindcă tot așa fuseserăm amenințați și în primăvară cu emisiuni estivale încât - intenție sau întâmplare - și-a aruncat televizorul pe geam tocmai când soacră-sa se întorcea de la piață. Nu a nimerit-o și toată vara a fost mahmur... Mie mi-a explicat în timpul unui telejurnal, lăcrimând : - Știi, dragu' mieu, mie nu-mi face nimeni bucurii, trebuie să mă ocup personal
Papucii lui Năstase și Iliescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11062_a_12387]
-
care vorbeam vine din lipsa de adevăr. Dintr-o anume pliere a timpului, care face ce face și-l ascunde. Într-un fel la Jeni Acterian, din ce în ce mai altfel după. Bunăoară, în O terapie prin cuvinte, capitolul în care privim, prin geam de celulă, la Oana Orlea și Lena Constante, și-n care se vede cel mai bine aplecarea spre confesiune pe care însăși Liana Cozea o are, lipsa e o foame. De oamenii de-afară, de vești, de frumusețe. ,Cărțile lor
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
multă tăcere în aceste poeme statice dar bine tensionate, mici rapoarte incerte, de o senzualitate cumva severă, tatonând mișcările interioare dintre două ființe prinse în firele existențiale: ,pînă la urmă/ disciplina noastră este plăcerea/ și asta spun palmele răsfirate pe geamuri/ gata să sfîșie portiera ca pe o pungă de ceață/ în care ne-am strîns laolaltă/... cît de departe pot să cadă obosite/ hainele noastre/ din fiecare gaică se scurge un geamăt minuscul/ aerul nu pierde nici o frîntură păstrează tot
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
putea scrie, fără grijă, despre melancoliile între două halte, de doamnă pățită, cu voaletă, iscă, azi, oarece suspiciuni. Mai ales că inactualitatea, pată grea, a ros, în anii '70-'80, prestigiul romanelor de iubiri provinciale, caline, încete. Proteguite de un geam de seră. În schimb, dacă-n aceeași ramă Biedermeier așezi frînturi de-amoruri inegale, nepăsătoare și iuți, de junețe, pe urmă înciudate, siluite, apăsate de vremea călare, astfel că din ele și din ei, oameni cu neputință de strîns la
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
cel mai recent roman al ei, scris în franceză, Alexandra iubirilor, de curînd publicat la Compania, în traducerea Elenei-Brândușa Steiciuc . O ,alergare" cu trenul (și, deopotrivă, o alergare de cai...), către vreo destinație mai mult decît vagă, pe locul de la geam, desfătînd-o cu priveliștea șargului gonind, îi dă Alexandrei răgazul să-și socotească viața în amanți. La cîțiva ani, la cîteva luni apare-un nume nou de care ia cunoștință o tînără prea trăită și pe care-l pescuiește, acum, între
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
eliberat de orice fantasmă a pudorii. Va produce îngrășăminte, pentru care va fi apreciat. Bătrânul a urcat în foișorul său, cu geamuri-hublou, unde apa vibrează doar în partea de jos. Plouă furtunos ca de la începutul lumii și parcă pentru totdeauna, geamurile par izbite de gloanțe în legitimă furie, este frig și s-a întunecat de la amiază - de fapt era beznă din primele ceasuri ale zilei. Orele se scurg unele într-altele, fără chip. Când vuietul de fluviu ce se varsă în
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
munți de zăpadă,/ O iarnă, Nocturne,/ s-aud, de Chopin.// Se-ntunecă-n lucruri, în cărți e lumină.../ De-a valma cresc toate din câte visăm./ Dar ora-i târzie. E vremea de cină./ O fiară de gheață pândește la geam." (pp. 40-41). Există în lirica lui Valeriu Stoica versuri de mare sensibilitate și subtilitate. Ele probează incontestabilul său talent: ,Bunicii în tablouri plâng cuminți./ Tratate triste se-nvechesc pe masă./ Erori superbe zămislesc noi sfinți./ Absența ta a viscolit în
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
și instituțiile", un altul, luat din același: "școala o poți păcăli, dar îți furi singur căciula.") Tot din Dilema, un 3,14 (involuntar) retro: "Cu ocazia curățeniei de Paște, am avut ocazia să testez comportamentul presei culturale românești la spălatul geamurilor. Cu mîndrie vă anunț că Dilema veche curăță cel mai bine! Și Suplimentul de cultură, și Observatorul cultural, și România literară îți înnegresc mîinile cu tuș..." Regretăm să vă dezamăgim, dar credem că, în vremea regelui Ajax (cu alcool), singura
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10672_a_11997]
-
scările de bloc, de unde se întorc în pas evident mai elastic și cu sticlele pline. Apoi, vreo oră nu se întâmplă nimic. Dacă nu ți-ai pierdut răbdarea, vei observa cum, la un moment dat, se deschid ferestrele și pe geam se revarsă acorduri zgomotoase de manele. Pe măsură ce sticlele se golesc în interior, intensitatea muzicii crește, înspre exterior, până la isterie. Tot de regulă, pe la zece seara izbucnesc scandalurile. Vocile nevestelor se vor intercala cu zgomotele scaunelor trântite și-ale vitrinelor cu
Dipsomania salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10655_a_11980]