5,440 matches
-
și nici spațiu gol ; Universul s-ar umple cu stele și galaxii, în număr finit și-n volum finit. Aspectul dificil al geometriei neeuclidiene sunt virtual imposibil de vizualizat, deoarece suntem obișnuiți să apreciem totul din punct de vedere al geometriei euclidiene. Să nu uităm că inerția aceasta durează de ceva timp, cu multă vreme în urmă se considera că Pământul este plan și dacă cineva ar fi afirmat că el ar fi rotund, astfel dacă s-ar pleca dintr-un
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
se vorbește de o curbură bidimensională ; la Univers curbura este tridimensională ; pentru planeta noastră adevărul ideii a fost confirmată și demonstrată, dar pentru Univers nu s-a adus nici o dovadă asupra curburii Universului. În concluzie - nu putem preciza nimic despre geometria Universului și nici nu există certitudinea că această întrebare are sens. S-ar putea ca Universul să nu fie omogen, iar geometria lui să difere de la un loc la altul. În afară de problema limitelor Universului, apare și aspectul legat de natura
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pentru Univers nu s-a adus nici o dovadă asupra curburii Universului. În concluzie - nu putem preciza nimic despre geometria Universului și nici nu există certitudinea că această întrebare are sens. S-ar putea ca Universul să nu fie omogen, iar geometria lui să difere de la un loc la altul. În afară de problema limitelor Universului, apare și aspectul legat de natura sa și anume problema timpului. Se cunoaște faptul că, studiul Universului se bazează pe observarea radiațiilor luminoase ori radio, emise de diferite
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mic atelier de produse electrice. A început să vorbească abia la vârsta de 3 ani, dar încă de mic copil a arătat interes pentru natură precum și abilitate în a înțelege concepte matematice dificile. La vârsta de 12 ani a învățat geometria euclidiană. În anul 1905, Einstein a publicat dintr-o lovitură rezultatele mai multor studii teoretice, care l-au făcut deodată cunoscut și care aveau să revoluționeze fizica. Primul și cel mai important studiu cuprinde prima expunere completă a teoriei relativității
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ai atomilor vecini. Când atomii sunt mult apropiați, au loc modificări în distribuția electronilor exteriori, în urma cărora se creează legătura chimică dintre atomi. Natura și intensitatea forțelor de interacțiune depind de masa partenerilor, sarcina lor electrică, structura electronică, dimensiunile și geometria partenerilor etc. Atât forțele interatomice cât și cele intermoleculare pot fi forțe: • forțe de atracție(de legătură) • forțe de respingere. I.2.1. Forțe interatomice de legătură (de atracție) Forțele interatomice de legătură (de atracție) se împart în patru categorii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de o pereche de electroni cu spini cuplați (antiparaleli). Legătura covalentă se formează prin suprapunerea orbitalilor atomici. în teoria orbitalilor moleculari (TOM) covalența se interpretează ca rezultat al mișcării simultane a electronilor în câmpul tuturor nucleelor din moleculă care formează geometria acesteia. Funcțiile de undă ψ , care descriu OM sunt soluții ale ecuației lui Schrodinger, care fac legătura între energia potențială, energia totală și poziția componentelor sistemului. Legăturile covalente formate de alți atomi se interpretează similar moleculei de hidrogen, ca rezultat
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
printr-o covalență σ, rezultată prin suprapunerea orbitalilor p (prin cîte un lob) și două covalențe π formate prin suprapunerea orbitalilor px și pz prin cîte doi lobi provenind de la doi atomi identici sau diferiți. Prezența legăturilor π nu influențează geometria moleculei, determinată de legăturile σ , reducînd numai distanțele interatomice, mărind unghiul de valență și conferă rigiditate moleculei. Suprapunerea lobilor este mai redusă în cazul covalențelor π , față de covalențele σ și din această cauză covalențele de tip π au o energie
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
unui număr mai mare de covalențe decât numărul electronilor impari din stratul de valență al unui atom, uniformizarea energiei și orientarea simetrică în spațiu a noilor orbitali. Potrivit teoriei hibridizării, din orbitali atomici cu energie apropiată, ai aceluiași atom și geometrie diferită, se formează orbitali de aceeași formă, aceeași energie (degenerați) orientați cât mai simetric în spațiu. Hibridizarea presupune modificarea unor orbitali din stratul exterior, în momentul formării legăturii, adică trecerea atomilor într-o stare excitată, stare de valență. Această trecere
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și eficiența internă, minimizând dimensiunea (scala) distanțelor de transport. G.B.West în revista Science, (1999) argumentează că existența structurilor fractalice, a dotat viața cu cea de a patra dimensiune. Sistemele biologice nu sunt corpuri perfecte, ele nu se încadrează în geometria Euclidiană. Pe lăngă cele 3 dimensiuni spațiale, ele posedă o a patra dimensiune, dimensiunea fractală care caracterizează tocmai complexitatea lor. Geometria fractală poate explica în acest mod și neconcordanțele observate în legea puterii privind căldura produsă de diferitele organisme animale
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
dotat viața cu cea de a patra dimensiune. Sistemele biologice nu sunt corpuri perfecte, ele nu se încadrează în geometria Euclidiană. Pe lăngă cele 3 dimensiuni spațiale, ele posedă o a patra dimensiune, dimensiunea fractală care caracterizează tocmai complexitatea lor. Geometria fractală poate explica în acest mod și neconcordanțele observate în legea puterii privind căldura produsă de diferitele organisme animale. In cazul acelei legi, aceste corpuri au fost considerate conform geometriei spațiului Euclidian. In tabelul VI.2 prezentăm o comparație între
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a patra dimensiune, dimensiunea fractală care caracterizează tocmai complexitatea lor. Geometria fractală poate explica în acest mod și neconcordanțele observate în legea puterii privind căldura produsă de diferitele organisme animale. In cazul acelei legi, aceste corpuri au fost considerate conform geometriei spațiului Euclidian. In tabelul VI.2 prezentăm o comparație între variabilele spațiului Euclidian și cele care caracterizează sistemele biologice. Și noi ne-am ocupat de analiza fractală sugerând că structuri de fractali pot fi puse în evidență în cazul agregarii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Marina Marinescu, Drumuri și călători în Balcani, Fundația Culturală Română, București, 2000, p. 29. 19 Cf. Literatura română și spiritul ..., ed. cit, p. 193, 214-215 ș. a. 20 Idem, p. 27-55 (cap. Bizanțul dincolo de moarte). 21 Cf. de pildă La marginea geometriei, ed. cit., p. 63-68 {Literatura veche și dreptul scris). 22 Cf. Permanențe literare..., ed. cit., p. 12-41 {Mitul semiantropomorf). 23 Guglielmo Cavallo, Introducere la Omul bizantin, ed. cit., p. 17, cu completarea semnificativă: "în chip se concentrează forța interioară, în
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Al. Duțu, Umaniști români și cultura europeană, Minerva, București, 1974, p. 128-156 {Cavalerul, umanistul și cărturarul) și Cultura română în civilizația europeană modernă, Minerva, București, 1978, p. 47-85 {Formarea filosofului și a patriotului). Vezi și comentariile noastre în La marginea geometriei, ed. cit, p. 42-47 și în Cântecul lui Leonardo, E.D.P., București, 1995, p. 47-50. 30 Cf. lucrarea noastră Cântecul lui Leonardo, ed. cit, p. 67-72 {Europa Centrală - Europa de Sud-Est). 31 Mircea Eliade, Mit și istorie în literatura populară, în
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
că preface prin demers transfigurativ, de sublimare, esențializare, lapidaritate însăși proza (proza vieții de zi cu zi), dându-i chip de poezie. Astfel, identificăm - în al doilea capitol din iconomia acestei cărți - îngemănarea pascaliană a spiritului fineții și a spiritului geometriei, precum și intuiția lui Ion Barbu că în sferele înalte ale spiritului geometria și poezia se întâlnesc. Poemele adunate aici au tăietura proprie inscripției. Scriitorul ne face favoarea de a ne invita într-un binefăcător lapidariu. Cioplite, gravate în piatră (adesea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
vieții de zi cu zi), dându-i chip de poezie. Astfel, identificăm - în al doilea capitol din iconomia acestei cărți - îngemănarea pascaliană a spiritului fineții și a spiritului geometriei, precum și intuiția lui Ion Barbu că în sferele înalte ale spiritului geometria și poezia se întâlnesc. Poemele adunate aici au tăietura proprie inscripției. Scriitorul ne face favoarea de a ne invita într-un binefăcător lapidariu. Cioplite, gravate în piatră (adesea prețioasă), fericirea și durerea asigurându-se de durabilitate, prelungire a clipei -, exponatele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
factorilor perturbatori. Ținând cont de structura geometrică a detaliilor textile cât și textura acestora, se impune utilizarea a 2 tipuri diferite de segmentări: - Segmentarea primară presupune împărțirea Pattern-ului P în Mini-Patern-urile P1-Pn pe baza caracteristicilor locale ale pattern-ului. Geometria și numărul de Mini-Pattern-uri depind de caracteristicile locale detectabile ale pattern-ului inițial. Segmentarea primară se aplică asupra pattern-ului aparținând imaginii preluate de pe mostră iar potrivirea se realizează prin căutarea de ferestre de potrivire în imaginile preluate în fluxul
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
auto-treshold). În figura 3.3 este prezentat rezultatul aplicării unui auto-threshold de tip Moments. Aplicarea funcțiilor morfologice. Transformările morfologice extrag și alterează structura obiectelor dintr-o imagine. Aceste transformări pot fi folosite pentru identificarea obiectelor necesare în analiza cantitativă, observarea geometriei unor regiuni, extragerea celor mai simple forme pentru modelare și identificare. Pe de alta parte, transformările morfologice pot fi folosite la dilatarea sau reducerea obiectelor, umplerea golurilor, închiderea incluziunilor, netezirea muchiilor, etc. Ele pot fi divizate în două mari categorii
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
fundamentală a personalității sale ce va fi transpusă în expresie plastică cu mijloacele picturii, reprezentându-l. Aceleași reguli nescrise, ancestrale ale raporturilor care conduc la definirea armoniei și echilibrului care coordonează concepția artistului, vor acționa prin forța intuiției și a geometriei în alegerea și gruparea obiectelor. Ele au ca scop final crearea misterioasei stări de fapte chiar dacă uneori, la o privire fugară, vom avea sentimentul că s-au adunat de-a valma obiectele în fața lui spre a fi pictate. O analiză
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
misterioasei stări de fapte chiar dacă uneori, la o privire fugară, vom avea sentimentul că s-au adunat de-a valma obiectele în fața lui spre a fi pictate. O analiză atentă ne va conduce la descoperirea unor jocuri misterioase în care geometria și calculele unor raporturi aritmetice s-au pictorului.Așa cum aflat în atenția cercetările și studiile istoricilor de artă asupra naturii moarte în pictura europeană din secolele XVII până în sec. XX au condus la o clasificare a lor în funcție
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
comunică între ele nu doar expresiv plastic, ci și prin sugestii umanizante. Vom decodifica astfel, prin parcurgerea de la amănunt spre generalitatea formelor mari din spațiul tabloului, un circuit la finalul căruia în fiecare tablou stăruie înainte de materialitatea pictural expresivă, puritatea geometriei ca temelie structurală a compoziției. Din acest punct de vedere, avem de a face cu un artist de o cu totul altă factură decât contemporanii săi naționali, prin faptul că pare să trateze obiectul cu respectul pe care îl acordă
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
a II-a revăzută, Editura Meridiane, 1976, pag. 201). Cu siguranță Chardin a fost un excelent componist al spațiului fiecăruia dintre tablourile sale. Orice element de recuzită se integrează an- samblului, ca urmare a determinărilor impuse de tainicele legi ale geometriei ca factor fundamen- tal al echilibrului și armoniei. Propunem în ceea ce urmează pătrunderea în labirintul fiecăruia din tablourile lui Stahi, ale- se spre a fi comentate printr-o imaginară substi- tuire a autorului. Ne vom strădui ca, aflându-ne în fața
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
care și l-a impus spovedindu-se, ca apoi să primească cu sufletul împăcat taina împărtășaniei. Masa ovală, aceeași care o vedem și în alte naturi moarte, este acoperită cu o pânză a cărei textură densă este ritmată discret de geometriile ornamentului ton în ton, care rezonează într-un fel cu semnele de pe cele paisprezece prescuri ale căror simboluri au fost, la rândul lor, imprimate conform rânduielilor și canoanelor, de o femeie bătrână, văduvă și bună creștină. Un clondir cu vin
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
amintește de un volum sferic sau, mai degrabă, de un cilindru închis cu o semicupolă. Artistul este preocupat ca, în esență, să păstreze această identitate de bază, deformând și adăugând doar ceea ce, prin materialitatea culorii și accidentele suprafeței, face ca geometria respectivă să conducă la identitatea obiectului respectiv, de această dată un cozonac. În față, o nucă mare și un ou roșu decorat prin desenul cu ceară cu grafii simbolice creștine specific moldovenești. A doua jumătate a cadrului, spre stânga, este
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
dintre volume și părțile lor componente și, mai ales, dominanta lor geometrică fundamentală. El se oprește asupra formelor geometrice de bază: sferă, semisferă, cilindru, prisme dreptunghiulare și cubice, elipse cursiv desenate, drept-unghiuri juxtapuse pe care le descoperă în configurația obiectului. Geometria, ca factor esențial pentru organizarea spațiului tabloului, se află, și în cazul lui Stahi, într-o poziție prioritară. Evidența faptului este diferențiată de la o lucrare la alta. Dacă, de contemporanul exemplu, pictorului pentru Cezanne, român, abordarea naturii și a obiectului
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
în cazul lui Stahi, înțelegerea geometrică l-a ajutat să se apropie de propriul perfecționism rămas însă la nivelul de gândire plastică tradițional, specifică secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. El descoperă, am putea spune, cu întârziere, funcțiile geometriei ca fenomen esențial generator al formelor și volumelor obiectelor și al structurilor compoziționale. Totul funcționează doar prin intuiția proprie, care se manifestă pe teritoriul unor principii ale școlii muncheneze, consolidate prin instrucția sa. Geometria, ca mijloc de organizare a spațiului
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]