12,132 matches
-
care, la un moment dat, a Întrerupt expansiunea lină a ființei. Însă, după cum a arătat Ugo Bianchi, un astfel de eveniment „devoluționar” este și un element constitutiv al platonismului din toate timpurile. O altă trăsătură a fost adăugată de eruditul german Hans-Martin Schenke, care a făcut observația că gnosticismul conținea ideea consubstanțialității dintre partea spirituală a ființei omenești și divinitatea transcendentă. Principiul antropic este astfel negat: oamenii nu aparțin acestei lumi și nici nu se conformează ci. Cu toate că au mai fost
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Xuîstvânîft: Studies in Manichaeism, Prostant Apud Munksgaard, Copenhagen, 1965. Conține o formulă de confesiune colectivă pentru auditorii maniheeni. Textele În diverse limbi iraniene sînt descrise de Mary Boyce În A Catalogue of the Iranian Manuscripts in Manichaean Script in the German Turfan Collection, Berlin, 1960 și publicate de aceeași cercetătoare, În A Reader in Manichean Middle Persian and Parthian, Brill, Leiden, 1975. Au fost traduse de Jes P. Asmussen În Manichaean Literature: Representative Texts Chiefly from Middle Persian and Parthian Writings
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Barthélemy d’Auvergne, vicar al ordinului În Bosnia (1366-1375), confirmă respingerea botezului, adăugînd că bosniacii neglijează taina căsătoriei, luîndu-și o soție cu simpla condiție ca ea să-i fie credincioasă soțului. Toate acestea par să semene cu legile etnice ale germanilor, de pildă, neimplicînd vreo negație dualistă a lumii de aici. Cu excepția manuscrisului glagolitic, care ar putea să se inspire dintr-un izvor bizantin referitor la bogomili, mărturiile În legătură cu dualismul ori pseudodualismul „patarinilor”, cum au fost numiți 66, sînt foarte tîrzii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Acestei cifre i se adaugă numărul celor morți În deportările interne și externe. II. Privitor la dimensiunile reale ale detenției În sistemul penitenciar din România, bibliografia consultată aduce În discuție următoarele date: - decembrie 1944 - ianuarie 1945, circa 80.000 de germani deportați În URSS (1/5 dintre ei nu s-au mai Întors)84; - 1944-1949, condamnați și internați administrativ - 12.915; În 1949: arestați 8.539; În 1951 - 19.236; În 1952 - 24.82685; - 1948-1953, arestați: 60.42886; - 1949, total arestări
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Constanța (raioanele Băneasa și Constanța) 10.099 de familii, numărând 43.899 de persoane, de diferite naționalități (români - foarte mulți dintre aceștia erau basarabeni, bucovineni și macedoromâni, refugiați din teritoriile cedate de România, În 1940, Uniunii Sovietice, respectiv Bulgariei -, sârbi, germani etc.). Era vorba În majoritatea cazurilor de familii de țărani, cei mai mulți cu o bună situație materială. Operațiunea a fost coordonată de o comisie a MAI condusă de generalul Gheorghe Pintilie (cetățean sovietic, nume real Pantelei Bodnarenko, celebru sub numele de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vor muri pe drum sau imediat după Întoarcere, din cauza bolii sau a epuizării) sau vor muri din pricina condițiilor grele de lucru și de viață. Se estimează la aproximativ 20% proporția celor care au pierit În urma deportării, ceea ce, adăugat la numărul germanilor ce au părăsit România Însoțind trupele germane În retragere, explică scăderea drastică a populației de etnie germană din România, un prim pas spre disoluția acesteia de mai târziu, În primul rând prin emigrare. Mărturiile publicate 5 vorbesc de tragedia familiilor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
va duce o politică de dislocare a comunităților germane etnic omogene, În principal rurale, prin dirijarea spre acestea a unor coloniști din zona de vest a țării, a celor refugiați din Basarabia și Bucovina sau a unor coloniști macedoneni 6. Germanii au fost obligați să-i primească În locuințele lor și să Împartă cu ei o parte din gospodărie. Nou-veniții au fost Împroprietăriți cu terenuri de până la 4,40 ha din terenurile confiscate de la germani În urma reformei agrare din 1945. E
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sau a unor coloniști macedoneni 6. Germanii au fost obligați să-i primească În locuințele lor și să Împartă cu ei o parte din gospodărie. Nou-veniții au fost Împroprietăriți cu terenuri de până la 4,40 ha din terenurile confiscate de la germani În urma reformei agrare din 1945. E drept că Împroprietărirea se făcuse cu scopul de a-i convinge pe noii proprietari să se Înscrie cu aceste terenuri În colectiv și că, aparent favorizați de Împrejurări În anii 1945-1948, ei vor fi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
aceasta trebuia să o Înregistreze ca atare; ele trebuiau să genereze frică, să intimideze, să sporească sentimentul insecurității, toate arme eficiente pentru a aduce populația la supunere. Anatomia unei deportăritc "Anatomia unei deportări" Chiar dacă intențiile politice erau clare, În deportarea germanilor În URSS din 1945 factorul etnic a fost precumpănitor. Altfel au stat lucrurile În 1951, când a avut loc a doua mare deplasare de populație. De data asta era vorba de zona de sud-vest și sud a țării, fiind vizată
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
aceeași soartă cu deportații țărani și care au muncit alături de ei, educându-le copiii, acordându-le asistență medicală sau spirituală sunt pomeniți cel mai adesea cu recunoștință În mărturii. Două sunt trăsăturile care deosebesc deportarea În Bărăgan de cea a germanilor În URSS: cea dintâi a vizat, conform principiului stigmatului colectiv, Întreaga familie, nu doar pe un membru al ei considerat vinovat și nu a avut decât prin efect indirect un caracter etnic (În sensul că pe frontiera sud-vestică, În Banat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
colectiv, Întreaga familie, nu doar pe un membru al ei considerat vinovat și nu a avut decât prin efect indirect un caracter etnic (În sensul că pe frontiera sud-vestică, În Banat, conviețuiau alături de români cei care reprezintă majoritatea deportaților, sârbi, germani, maghiari, bulgari etc.). Deși În directiva pomenită sunt indicați ca o categorie aparte acei germani care au fost „elemente de vârf din conducerea organizațiilor locale ale fostului Grup Etnic German”, numărul germanilor deportați În 1951 este mult mai mare, ajungând
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
avut decât prin efect indirect un caracter etnic (În sensul că pe frontiera sud-vestică, În Banat, conviețuiau alături de români cei care reprezintă majoritatea deportaților, sârbi, germani, maghiari, bulgari etc.). Deși În directiva pomenită sunt indicați ca o categorie aparte acei germani care au fost „elemente de vârf din conducerea organizațiilor locale ale fostului Grup Etnic German”, numărul germanilor deportați În 1951 este mult mai mare, ajungând la aproape un sfert din totalul celor deportați 25. O parte dintre ei abia se
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
organizațiilor locale ale fostului Grup Etnic German”, numărul germanilor deportați În 1951 este mult mai mare, ajungând la aproape un sfert din totalul celor deportați 25. O parte dintre ei abia se Întorseseră din URSS, unde fuseseră deportați ca etnici germani. Cei care scăpaseră de o primă deportare nu au mai scăpat acum. La Tomnatic, de pildă, e deportată aproape o treime din populația satului, adică 1.140 de persoane, ceea ce reprezintă o cifră record. Am Întâlnit aici cazuri În care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
basarabeni, sperând să scape astfel de anatema identității germane, și fuseseră apoi deportate În Bărăgan pentru că toate familiile basarabenilor erau pe listele de deportare. Vechile tensiuni provocate de colonizarea În sat a basarabenilor și macedonenilor aveau să fie uitate de către germanii care În 1951 au Împărtășit o soartă comună cu ei. O situație oarecum specială era cea a sârbilor din Banat. Deși, cum am menționat la Începutul acestui studiu, acuzația de titoism putea cădea asupra oricărui cetățean sârb, În virtutea simplei apartenențe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
primul criteriu, așa cum la repartiția pe naționalități intervine ca un criteriu suplimentar vina de a fi fost fugit de pe teritoriul URSS. La Olaru sunt asfel Înregistrați 272 de români, 163 fugiți din URSS (adică basarabeni și bucovineni români), 169 de germani, 74 de iugoslavi (sârbi), 11 de alte naționalități. Din totalul de 3.433 de familii dislocate În regiunea București, rezultă din situația mai sus amintită că 1.031 de familii sunt fugite de pe teritoriul URSS. Pentru cei care nu cunosc
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
amintită că 1.031 de familii sunt fugite de pe teritoriul URSS. Pentru cei care nu cunosc mai Îndeaproape istoria deportărilor În Bărăgan e destul de greu de știut că aceste familii au fost deplasate forțat În Bărăgan din Banat Împreună cu românii, germanii, sârbii, maghiarii, bulgarii etc. din această regiune, după ce fuseseră colonizate acolo În anii 1945-1947 În urma refugiului lor din 1940 sau 1944 din URSS. Un Oficiu al Colonizărilor creat pe lângă Ministerul Agriculturii și Domeniilor s-a ocupat de instalarea lor În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe lângă cei deportați În „localitățile speciale” din regiunile București, Constanța și Galați, au mai fost dislocate 620 de familii ce au avut dreptul să Își aleagă locul de domiciliu obligatoriu 34. Cifra includea 225 de familii ale cetățenilor străini (majoritatea germani și sârbi), 225 de familii ale ofițerilor demiși din funcțiile lor și ale unor funcționari epurați, care nu proveneau din zona de frontieră, și 20 de famili ale unor condamnați din motive politice sau de drept comun. Aceștia nu aveau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
se poate vedea, memoria individuală se pliază pe modele preexistente ale memoriei colective și tinde să devină exemplară. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Andreca, Dumitru, Dezrădăcinații. Mărturii ale deportaților mehedințeni În Bărăgan, vol. I, Prier, 2000. Baier, Hannelore (ed.), Deportarea etnicilor germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Hora, Sibiu, 1994. Volumul conține documente privind deportarea, grupate tematic (cadrul internațional În care a avut loc deportarea, pregătirea deportării, protestele, ridicările, deportarea și repatrierea, starea de spirit și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
preexistente ale memoriei colective și tinde să devină exemplară. Bibliografie selectivătc "Bibliografie selectivă" Andreca, Dumitru, Dezrădăcinații. Mărturii ale deportaților mehedințeni În Bărăgan, vol. I, Prier, 2000. Baier, Hannelore (ed.), Deportarea etnicilor germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Hora, Sibiu, 1994. Volumul conține documente privind deportarea, grupate tematic (cadrul internațional În care a avut loc deportarea, pregătirea deportării, protestele, ridicările, deportarea și repatrierea, starea de spirit și situația celor rămași acasă), o introducere de Paul Philippi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
des Südosterdeutschen in die Sowjetunion 1945-1949, Haus des Deutschen Ostens, München, 1999. Cartea reunește studii, mărturii, fotografii, documente, poezii și cântece ce evocă circumstanțele deportării, fiind În același timp o mărturie a felului În care a fost comemorat evenimentul deportării germanilor În URSS (1945-1949) În 14 ianuarie 1999. ștevin, Silvestru, Desculț prin propriul destin, ediția a II-a, Mirton, Timișoara, 2004. Mărturie sub formă de memorii a unui fost deportat În Bărăgan. Totok, William, Aprecieri neretușate, Editura Universității „Al.I. Cuza
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
colaborare cu administrația română 18. În următoarele luni au fost arestate alte cca 2.000 de persoane, majoritatea fiind lucrători ai căilor ferate, În care regimul sovietic nu avea Încredere 19. Inamici potențiali ai puterii sovietice au fost considerați și germanii din Basarabia, urmași ai coloniștilor din secolul al XIX-lea. Astfel, În lunile iulie-noiembrie 1940 au fost repatriați În Germania cca 100.000 de germani basarabeni 20, conform unor acorduri bilaterale sovieto-germane. Etnicii germani nu obțineau nici un fel de compensație
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
regimul sovietic nu avea Încredere 19. Inamici potențiali ai puterii sovietice au fost considerați și germanii din Basarabia, urmași ai coloniștilor din secolul al XIX-lea. Astfel, În lunile iulie-noiembrie 1940 au fost repatriați În Germania cca 100.000 de germani basarabeni 20, conform unor acorduri bilaterale sovieto-germane. Etnicii germani nu obțineau nici un fel de compensație din partea Moscovei pentru proprietățile abandonate, averea lor imobilă și utilajul agricol trecând la colhozurile Întemeiate În grabă În fostele colonii germane 21. Cele mai importante
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu seamă cei care se numeau „martorii lui Iehova”47. În ansamblu, la data de 1 ianuarie 1953, În Uniunea Sovietică existau nu mai puțin de 2.753.356 de persoane deportate, printre care se numărau 1.200.000 de germani, 316.000 de ceceni, 165.000 de tătari din Crimeea, 100.000 de lituanieni, 84.000 de inguși, 81.000 de kalmâci, 63.000 de karaceeni, 52.000 de greci, 45.000 de moldoveni/români, 40.000 de letoni, 20
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Chișinău, 2003. Digol, Serghei, „Operatsiia «Iug» v levoberezhnoi Moldavii: zabytyi fragment «reabilitirovannoi pamiati»” („Operația «Sud» În Moldova din stânga Nistrului: un episod uitat al «memoriei reabilitate»”), AB IMPERIO, nr. 2/2004, pp. 269-296. Fassel, Luminița, „O istorie de 126 de ani: germanii din Basarabia”, Patrimoniu, nr. 3/1991. Furet, François, Nolte, Ernst, Fascisme et Communisme, Plon, Paris, 1998 șed. rom.: Fascism și comunism, Univers, București, 1999ț. Ghițiu, Mitru, „Unele aspecte din mișcarea de rezistență antisovietică În Basarabia postbelică”, Analele Sighet, 2, Instaurarea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sistem nefamiliar de semne și simboluri, negociind nu doar tema sau accesul la cuvânt, ci chiar sistemul de comunicare. Comunicarea dintre un american și un japonez, un francez și un italian, un suedez și un spaniol, un român și un german etc. sau dintre un american și un francez, un american și un italian, un american și un suedez etc. va avea configurații diferite (vezi capitolul IV). 3.6. Scopul Când comunică, oamenii au trei scopuri fundamentale: personale (dezvoltare intelectuală, fericire
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]