3,793 matches
-
la ei! Cui să-i treacă prin cap să arunce o bombă peste ăștia?! Bijuteriile s-ar transforma Într-un șrap nel teribil. Adam a observat că afară erau acum și mai mulți soldați. Unii dintre ei au intrat În goană și s-au Îndreptat spre colțul unde erau toaletele. Muzica s-a oprit, vocile aspre ale soldaților răsunau peste tot. O rumoare s-a ridicat din mulțime, câțiva au fost conduși de soldați spre limuzinele lor trase În fața hotelului. — S-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
că zâmbea. Chiar prin lumina Împuținată a nopții timpurii Își dădea seama că e fericită. La un capăt al terenului de joc era poarta, trei prăjini bătute-n cuie formau un cadru subțiratic ale cărui picioare erau În mocirlă. În goană, Farah a sărit și a atins cu mâna bara de sus. Ia te uită, Johan, a strigat. Au ajuns până la adăpostul de la celălalt capăt al terenului, sub care erau o masă de lemn și niște bănci. Au tras de colțurile
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
plesnea peste obraji. Mă bucur că pe-aici nu poți să conduci ca un nebun, i-a zis Farah. Îndată ce se risipesc norii, o să accelerez, așteaptă și-ai să vezi, a zis Johan. Drum de țară sau nu, tot În goana mare o să conduc. Ba nu, n-ai să faci asta, a râs ea, nu ești În stare. Mercedesul hurducăia peste gropi și peste șanțurile făcute de gunoaiele ploilor care desfundaseră drumul. Johan Își imagina că ar fi Într-o bărcuță
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ale grimpantelor delicate. Viziuni de case după care te întorceai la colț de strade albe, ca după o femeie elegantă și parfumată fin; balcoane suspendate în verdeață și flori, cii un decor, în fața cărora trecătorii, pe care nu îi zorea goana traiului, se opreau visători o clipă, așezîndu-și acolo, în cuiburile frumoase, odihna iluziei. Abia de curând bulevardele căpătaseră gravitatea edificiilor netede, înalte, impunătoare, aliniate, dar prezentând diversitatea fațadelor noi; iar pentru un viitor poate că iminent - așa erau de repezi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
aveau nevoie să-și lase simțirile în voie. Mini așteptă puțin ca să-i lase să se depărteze, apoi ieși. Pica acum din promoroacă un abur ud. In dreptul Ateneului, cei doi mergeau înaintea ei. Hallipa cu pasul vânătorului ostenit de goană, care duce la culcuș prada. Eliza agățată de brațul lui Doru. târând pantofii strimți, părea prin igrasie o rață de baltă, un vânat gâfâind, cald și bleg. Amândoi ar fi vroit să ajungă. Ea stând aproape pe loc, refu-zînd sa
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
acestea roagă-te mie eu, cel ce-aș putea să iert toate stângăciile voastre și să vă fac să trăiți încă o sută de ani. Auzind toate acestea, în genunchi am căzut pentru a-i cere întunericului iertare și-n goană, am trântit cu uimire sentimentele pe alte căi nepătrunse în care-mi stă de pază Prințul MEU de poezie, și cu-n ultim surâs palid al nevinovăției voi încerca să supraviețuiesc doar pentru mine și pentru frumoasele năluci ale destinului
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
le-ai împărțit în două; una, trecerea la evadările anilor, alta, trecerea în nefericirea sacadată a delirului prin trupul meu prea tânăr de ispitele lumescului. Tu, mi-ai promis nopților să dormitez pe fotolii de lună și ai venit în goana umbrei să percep prăbușirea voinței aici în incinta de suflete oarbe. Omule, de ce ai venit să mă acoperi cu frunze? De ce ai venit să mă acoperi cu arderi, de ce ai venit, să mă faci să produc licori de iubire, în
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mai putea întoarce. Nici ușa și nici fereastra de vise nu-l va mai putea aștepta la fel ca ninsorile răvășite ale sufletului. PUTERILE LUMILOR ÎNDOLIATE Pe un peron pustiit de iluzia descărnată de aer, mi am pierdut sufletul în goana de tren hăituită de secunda tăcerilor. Cui să-i spun de acea dispariție a visului dacă-n țipătul purificat de saturația vitezelor nu reușeam să-mi adun măruntaiele nopților? Orice plecare e o conjunctură de ardere, orice pleoapă închisă e
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
și ne ajungi din urmă. Noi sîntem gata cu toții, așa că... Și dacă... nu mă lasă mama? Cum să nu te lase? Păi ce ești tu, copil? Îi spui și tu căă... vezi tu, și vii! Și Virgil o luă la goană spre Bărzăun. Ce să-i spun, bre?! se năpusti întrebarea lui Tomiță după el. Virgil mai întoarse o dată capul din fugă: Să vii, că altfel... Că altfel ce? răcni cît putu Tomiță. O faci pe grozavul cu mine? Lasă căă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ilincăi și a lui Virgil. Mai bine se lăsa mîncat de lupi! Încordarea acelei situații se spulberă repede, deoarece nu departe de ei se arătă neînfricatul Napoleon. Zic "neînfricatul", deoarece nu Napoleon era fugăritul, ci cel care fugărea. Și, în goana lui, ținea capul sus, cu mîndrie de dulău sadea, iar coada o flutura ca pe un steag. Un ied! Un ied! strigară cu toții ușurați de povara fricii. Napoleon fugărește un ied de căprioară! Într-adevăr așa era. La cîțiva metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
urlă cît putu Tomiță. Lasă iedul! Dar Napoleon nu se lăsă intimidat de strigătele lui și continuă să alerge neînfricat după pradă. Într-o clipă toată ceata coborî și ieși în calea iedului. Biata ființă era aproape sfîrșită de atîta goană și nici nu mai vedea pe unde merge. Napoleon îl fugărea mereu, simțind victoria aproape. Îngrozit, pe de o parte de cîinele care-l urmărea, iar pe de altă parte de Tomiță, care vru să-i iasă în cale, iedul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Al-Isbili. Așa se numea atunci Sevilla. Poarta mare, de lemn, alunecă în lături. Tariq așteaptă. Pielea lui e plină de zbârcituri și afundată în ciupituri de vărsat. Ahmet atinge podeaua cu fruntea și așteaptă și el. Răcne tele. Furia. Spaima. Goana. Așteaptă muțenia femeilor cu ochi mari, care nu vor apuca să strige, galopul lui în întuneric, drugul greu, care nu va mai cădea în urma lor, capul lui Musa rostogolit în pulbere, zorile, cu sângele femeii blonde înnegrindu i pletele și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
asalt ai unor vandali. O dată mai mult trebuia înfruntat un risc direct. ― Rămâi pe partea drumului! ― urlă Gosseyn. N-o să aibă curajul să tragă în direcția camioanelor. În clipa în care țâșniră în câmp deschis, doi paznici se repeziră în goană spre ei, strigând ceva nedeslușit în vacarmul ce domnea. Chipurile lor schimonosite se profilau ciudat în lumina capricioasă. Armele lor se agitau amenințătoare. Dar se prăbușiră ca niște marionete fără viață când Gosseyn îi doborâ. În timp ce alerga în spatele lui Lyttle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Nu vă spuneam eu, dragilor, că dezastrul este în curs de desfășurare, în plină derulare? Întoarce-te, Stăpâne, cu fața către mândra noastră țară și izbăvește-o de urgia ce va să vină asupra ei! se ruga riga Sobieski în goana cailor și a zvonului de zurgălăi. Din apropierea codrului de stejari răzbăteau urlete fioroase ale haitelor de lupi înfometați. Crivățul sufla cu putere peste întinderile înghețate ale Siretelui de Sus. Către dimineață, cete sprintene de călăreți ropceni au încercuit dealurile de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
512. Rugămintea mea este să nu care cumva să le dai adevăratul meu nume, ci să le spui curat că am trecut în eternitate în deplină liniște și împăcat cu mine însumi și cu toată lumea. Rămâne ca dumneata să continui goana după adevăr! Mulțămesc! Vasilica Desigur că dumneata, stimate cititorule, nu ai cunos cut-o pe Vasilica pentru simplul motiv că ea nu a ieșit încă la vedere în lume, nici la muncă și nici la joc în zi de sărbătoare. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Stănescu se opri la marginea unei păduri de foioase, cu poieni umbroase și păsări cântătoare. Apariția acestei oaze de verdeață era o adevărată binecuvântare cerească. Întâi coborâră din căruțe dancii. Unii dintre ei, mai nerăbdători, se aruncară spre pământ, din goana cailor. Mulți veniră de-a bușilea, dar nici unul nu schiță vreun gest de durere. Urmară fetișcanele ca niște zvârlugi, flăcăii de toate vârstele, ca în cele din urmă să-și ia inima în dinți să ajungă pe pământ gaborițele cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
colo că era preocupat de ceva. Nu-și putea explica de ce trebuia să și alerge el oamenii și animalele în căutare de noi locuri!? Numai pentru că oamenii legii scotociseră câteva șatre? Aflase că și alte șatre o țin într-o goană nebună, mâncând drumurile nopții în căutarea unor locuri ferite de ochii stăpânirii. El nu avea a se teme de nimic. Și totuși, luat de val, nici măcar nu oprise prin satele prin care trecuse. Zorul îi făcuseră să nu vândă nimic
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
se joace, știau cum să cheme o pasăre să-i urmeze spre ceaunul cu apă clocotită sau să o așeze cuminte pe un jar încins ce se afla în fața corturilor. În seara aceea însă, pe drumul tăiat de șatră în goana nebună a telegarilor, fasolea se aflase la mare cinste. În timp ce oamenii șatrei se pregăteau de odihnă, sosi un călăreț. Era Șobi. Fusese trimis într-o misiune de taină de către bulibașă. Ajuns în fața cortului starostelui, acesta s-a aruncat din șa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
dintre rătăciții pământului! A râs el, au râs și cei care-l însoțeau și m-au lăsat în banii mei. Am legat căzănelul și tingirile la oblânc, am pus între ele cârpe să nu sune și am venit într-o goană spre tine, bulibașa mo. Cum vei chibzui tu, așa o fi bine. Un timp, acesta nu scoase un cuvânt. Dar câteva clipe mai târziu tună: - Strângeți corturile! Porunca bulibașei străbătu repede de-a lungul poalelor pădurii, împânzite de sălașele abia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
depărta de un sat unde i-ar fi hămăit câinii și le-ar fi semnalat prezența. Celelalte căruțe îl urmară supuse fără a întreba de ce? Era îndeajuns că bulibașa hotărâse așa. Alergaseră atâtea zile la rând și acum continuau aceeași goană nebunească. Aveau vaga presimțire că pe umbrele lor calcă oamenii legii. Li se părea că simt în spate răsuflarea acestora, făcând să le străpungă hainele de fiorii reci ai fricii. De ce? Pentru care pricini? Pe când domoliseră fuga bidiviilor, o pasăre
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că alergase cu ai săi, săptămâni și zile multe la număr, fiindcă fusese și el învălmășit de zvonul că oamenii legii umblă din șatră în șatră în căutarea unui lucru, a ceva nerostit pe care, din precauție, nu-l deconspirau. Goana fără istov, în derută, prin locuri dosite, schimbarea în timpul nopții a locurilor de tabără, nebunia fugii flămânziseră oamenii și animalele, vlăguindu-le de toate puterile. De la un timp, oriunde s-ar fi aflat, el avusese o ciudată presimțire că pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
tatăl său, îl aștepta cu coatele sprijinite de gard, uitându se în toate părțile. Voia să-i spună el întâi că mama îi pregătise mâncarea lui preferată, ciuperci cu smântână când, deodată, zări mai multe căruțe cu țigani venind în goana mare, una dintre acestea oprind în fața casei lui. Din ea, coborî pe rând, mai întâi Vișinel, apoi Rafira care îl înlănțui pe băiat cu ambele brațe și, slobozindu-l, îl îndemnă cu gesturi ce nu izvorau din inima ei să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să meargă în locul știut unde ridicau țiganii corturile, loc lesne de găsit după fuioarele de fum ce se torceau spre cerul ca sineala. Ajuns în șatră, o găsi pe Voica. Cum îl văzu, aceasta îi veni în cale într-o goană, dar se opri la câțiva pași de el ca să-l privească mai bine. Voia să vadă dacă este cu adevărat el, Vișinel, dragostea ei sau e vreun domnișor rătăcit departe de oraș. El se arătă mai hotărât. Se apropie de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ei vreo ruletă rusească. N-ai de unde să știi. Băăi câine. Ia aleargă tu până vizavi. Ia să vedem dacă ai coaie. Numai că mai întâi te legăm la ochi și-ți băgăm dopuri în urechi. Și tu traversezi în goană când ai tu chef. Hai să vedem care-i mai șmecher pe tarlaua asta. Mă ascultă destul de absent, așa că nu-mi mai bat gura de pomană. S-a iscat un vânt, de nicăieri. Și vântul ăsta pompează o undă de
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
mixtură de mai multe civilizații, dar În esență este o civilizație care și-a pus pregnant amprenta Într-un mod negativ asupra vibrației Pământului. Ea a introdus În ceea ce voi numiți cod genetic violența fizică, dorința de acaparare, setea financiară, goana după acumulările materiale. Din pătura de mijloc chineză, atrași ca un magnet de această civilizație albă, s-au ridicat cei cu setea de cucerire, iar prin contopirea celor două rase s-a ajuns la ceea ce numiți astăzi popoare arabe, care
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]