27,010 matches
-
vreo cinci metri în partea dinspre râpă. Sârma tăiată cu patentul, bucata lipsă făcută sul și plecat cu ea la spinare în timpul nopții. Noroc că am mai avut o rezervă de la puiernița lăsată de vechii proprietari, pentru înlocuire. În ce privește restul gospodăriei, venise vremea unor reparații ceva mai complete. Îmi căzuse tencuiala din câteva camere, pentru că îmi ploua prin acoperiș. Și mai departe am avut noroc că primarul obținuse fonduri pentru acoperișul bisericii și o parte din tabla veche am primit-o
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 12 de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355802_a_357131]
-
soarele care iese după ploaia zbuciumată de vară, încercând mereu să mă supun acestui ciclu natural de compensații și astfel să-mi temperez entuziasmele prea clocotitoare în reacțiile personale cu care funcționez și acum. În unele weekenduri mai libere de gospodărie și alte probleme, îmi place să văd, încă o dată (am o rezervă de filme bune primite cadou în pachete « long distance » de la iubitul meu), un film care mi-a plăcut si să regăsesc acolo tot felul de conexiuni de viață
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
la câte ar fi trebuit să răspund pentru că nu le știi, câte-ar mai trebui povestite, dar ceva îmi spune că nu ai fost niciodată curioasă, că pentru tine orizontul vieții începea și se termina în curtea, grădina și fâneața gospodăriei și poatea fost mai bine așa, cu toate că n-ai fost scutită de frustrări, pizmuiri, dușmănii mărunte și toate cele. Ai fost prigonită un timp pentru că ai adus pe lume un copil din flori, acesta purtând ca o tinichea de coadă
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
musulman de pe insulă, până ce aceasta a fost acoperită de apele lacului de acumulare ale de la Porțile de Fier, a fost deci descendent al foștilor soldați aduși aici în timpul războaielor, din toate părțile Imperiului Otoman, care și-au format familii și gospodării. A existat tendința de a prezenta la modul idilic viața acestei comunități, punându-se accent pe legende și mituri. Majoritatea lucrărilor editate, atât cele dinaintea primului război mondial, cât și cele din anii interbelici sau postbelici,(....) având un caracter prioritar
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
secetă în ogorul de idei”. Ioan HOLBAN ‘’Un fiu al meleagurilor covurluiene, născut pe Valea Horincei, mai exact în Suceveni, sat prins în hora satelor Vlădești, Oancea, Cavadinești, Gănești, Prodănești, Aldești, Mălușteni, Tuțcani și a altor cătune numărând doar 7-8 gospodării, este nimeni altul decât ilustrul om al catedrei și omul de știință, și umanistul, prof. univ.dr. Vasile Burlui. Președintele fondator al Universității Apollonia din Iași, cunoscut și recunoscut ca un mare specialist în domeniul Medicinii Dentare și Științe ale comunicării
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
am aflat despre drama unui soldat din Soci, pe nume Chiruț Iordache. Acesta, în cel de-al Doilea Război Mondial, lupta alături de camarazii săi pe linia frontului din zona Păstrăveni-Uricheni, la o "azvârlitură de băț" de satul unde-și avea gospodăria. Îl măcina mereu dorul și grija față de cei de-acasă, cu atât mai mult cu cât el se afla în preajma lor, fără a putea avea însă vești de la ei. Numai câteva clipe își dorea să-i vadă și să-i
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
-mi părea aidoma celei de pe Piatra Craiului, pe ruta Cluj-Oradea. Mă simțeam mult mai aproape de locurile de-acasă și starea de spirit doborâtă de canicula limassoniană s-a schimbat automat. Louvaras este un sat așezat în creierul munților Troodos, cu gospodăriile localnicilor cocoțate pe coaste muntoase, alternând cu porțiuni terasate pe care, culmea, au amenajate grădini și solarii într-o priveliște minunată. Am fost întâmpinate la intrare de doi dulăi imenși, paznicii tradiționali ai gospodăriilor cipriote izolate și nu numai, care
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
așezat în creierul munților Troodos, cu gospodăriile localnicilor cocoțate pe coaste muntoase, alternând cu porțiuni terasate pe care, culmea, au amenajate grădini și solarii într-o priveliște minunată. Am fost întâmpinate la intrare de doi dulăi imenși, paznicii tradiționali ai gospodăriilor cipriote izolate și nu numai, care după ce ne-au mirosit să se convingă că nu am venit cu rele intenții ne-au urmat spre clădirea unde familia Pastellas ne aștepta, cu foukou pregătit în curte pentru ritualul duminical al fiecărui
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
apei, la câțiva zeci de metri de casă, unde domnul Pastellas mi-a vorbit despre afacerea care se vede că merge foarte bine. Apa este un lux scump plătit în insulă și simpaticul întreprinzător fusese inspirat în demararea acestui business. Gospodăria familiei se află amplasată pe un teren pe coasta muntelui lângă făbricuța denumită „Pastellas brothers”, unde îmbuteliază apă plată. „Tzyraz” am reușit cu greu să citesc cu voce tare pe eticheta elegantă de pe flacoanele trase în folie și stivuite în
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
viață. Am făcut acolo în acel sat bihorean, în acel colț de răi cum îi spuneam noi- o grădină frumoasă. Am plantat acolo în jur de 30 de pomi fructiferi din toate speciile care intrase pe rod când am vândut gospodăria. Via cu struguri de masă și pentru vin erau o frumusețe. Parcă văd și azi cum sătenii care treceau prin preajmă, se opreau-admirau iar uni chiar invidioși spuneau: "uite ce face Cadăr asta". Toate locurile din România sunt frumoase dar
IN GRĂDINA LUI IONEL de IONEL CADAR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355345_a_356674]
-
în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Măzărică, Nazarică Ce cauți noaptea fetică, La fântâna trei izvoare Singurică pe cărare. Haide, du-i bunicii apă Sănătoasă să se facă. Încă zece ani, să fie, Veselă-n gospodărie. Spune-o sfântă rugăciune, Peste apa cu cărbune Câte rele vă apasă, Să se vindece prin casă. Măzărică Nazarică Te botez fetiță mică!... Și -a-ngânat niște cuvinte Care nu-mi sunt clare-n minte. Că pe-atunci eram și eu
MĂZARICĂ, NAZARICĂ, POEZII DE RAVECA VLAŞIN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355398_a_356727]
-
toate acestea, așa materialist cum era, tatăl îi acorda lui Ștefan toată libertatea pentru a se ocupa cu tot ce-i plăcea și nu o dată s-a întâmplat să sape el grădina în locul fiului sau să trebăluiască doar el în gospodărie dacă îl vedea desenând sau citind ceva cu un aer concentrat. Avea respect pentru arte. „Lasă-l să creeze”, își zicea. Ușile casei Baștovoi erau întotdeauna deschise îndeosebi pentru o categorie mai selectă din care făceau parte prietenii de la Leningrad
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
murmur confuz, armonic. În amiază apare acea saturație care cere așezarea la umbra frunzarului pentru a-i savura calma neliniște. via uscată - în beciul bunicului înflorit vinul Cornel C. Costea Semnele sînt simptomatice. A dispărut cel care avea grijă de gospodărie. Și deasupra pămîntului via neîngrijită s-a uscat, și în beci, vinul netras la vreme în alte vase a făcut floare. Alt vin nu va mai fi, iar cel vechi e trezit. ploaie de vară - bețivii intră-n crâșmă cu
CONCURS SĂPTĂMÂNAL 232, COMENTARII CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356846_a_358175]
-
Ne‑am sărutat pe obraz și eu am plecat spre casă. A doua zi, puțin după prânz, când am terminat treaba, eu am plecat cu microbuzul la mine acasă, în comuna „C”. Aveam și acolo de lucru, ca în orice gospodărie. Seara i‑am povestit soției ce am făcut la părinți. I‑am povestit și despre aniversarea la care am fost. Am considerat că e mai bine așa decât să audă de la alții. După ce ne‑am culcat, pe la miezul nopții au
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]
-
berică rece, pentru că, bietul de el, repara căruța, dregea hamurile cailor, muncea toată ziulica și nu se da dus de-acasă, stătea lîngă muierea lui, asta era el, un familist, un cocoș singuratic, un ambițios, trăgea tare să-și refacă gospodăria, mai cumpărase un porc, găinile se înmulțeau, văcuța le dădea lapte din belșug și nevasta era tot mai focoasă și mai îndrăgostită, iar fetele lui îi promiseseră că or să vină în vizită, în vacanță, și el voia să fie
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
un martor al timpului respectiv. Despre o reîntoarcere târzie în vecinătatea Verșenilor avem știință din mărturia lui Airinei Ion (Nică)* din Miroslăvești, care susține că la trei-patru ani dupa ultimul război, Sadoveanu a fost găzduit vreo lună de zile în gospodăria tatălui său, aflată pe malul Moldovei (azi gospodăria urmașilor lui Vasile Axinte). Acest eveniment care ne-a istoricizat meleagul a coincis cu perioada proiectului legat de romanul „Nicoară Potcoavă”. E foarte probabil (deci) ca prezența scriitorului la Miroslovești să fi
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
târzie în vecinătatea Verșenilor avem știință din mărturia lui Airinei Ion (Nică)* din Miroslăvești, care susține că la trei-patru ani dupa ultimul război, Sadoveanu a fost găzduit vreo lună de zile în gospodăria tatălui său, aflată pe malul Moldovei (azi gospodăria urmașilor lui Vasile Axinte). Acest eveniment care ne-a istoricizat meleagul a coincis cu perioada proiectului legat de romanul „Nicoară Potcoavă”. E foarte probabil (deci) ca prezența scriitorului la Miroslovești să fi avut drept scop explorarea locurilor în care el
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
îi plăcea să-și spună, Mihai Beniuc se dovedește un profund cunoscător al vieții și graiurilor din Transilvania, Moldova și Muntenia. Cuvintele cu mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
în Valea lui Butie, iar pe la 9 ani păzeam vaca după coasă în Padina Grozei, vara căram vreascuri cu croznia de pe văile și viroagele din apropierea casei, iarna tăiam prăjini de brad pentru gard și alte întrebuințări și diferite lucruri în gospodărie. Tot vara, toată vacanța mă duceam cu plată, cu cârligul, la aducerea metrilor și a buștenilor pe apa Răușorului și Dâmboviței, la Nae Chiorcel, Ion Idor, la fabrica lui Iancu Anastase de pe Luncă. Aici, după timpul de lucru, portarul fabricii
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
06 august 2011 Toate Articolele Autorului Giarmata, localitate la 9 km de Timișoara. O zi călduroasă de vară.Terezia tocmai s-a întors din oraș, unde a dus legume și zarzavaturi la piață și a mai făcut cumpărături necesare în gospodărie. A oprit mașina în fața porții. Nicoleta, vecina ei, parcă o aștepta. − Tanti Terezia, nu ați fost acasă... Andreia a făcut două crize, spuse ca un fel de reproș pentru că a fost chiar singură de data aceasta. − N-ai sunat la
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357014_a_358343]
-
se stinsese încă de când băiatul era în clasa a zecea de liceu. La câteva zile după înmormântare, înainte de a pleca la școală, i-a vorbit cu lacrimi în ochi: - Fiule, îmi este greu de tot acum, că rămân singur. De gospodăria asta e mare nevoie. Este singura noastră avere. Nu am alta. În casa asta ți-a dat mama ta viață. Cu munca mea și a ei la colectivă și aici, din roadele grădinii și ale câmpului, te-am crescut. Te-
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
Ion Mușetescu, învățător " 1898-1905 - Ion Macedonescu, învățător " 1905-1938 - Ion Ștefănescu, învățător " 1928-1945 - Filofteia Ștefănescu, Eliza Alexandrescu și Virginia Șerboiu la Școala de fete, Dan Rădescu și Gheorghe Constantin la Școala de băieți, toți învățători " 1938-1945 - Viorica Țulucescu la Școala de gospodărie rurală -Ș.G.R (locația școlii în casa Ștefan Chircioagă), maistră lucru manual " 1945-1947 - Ion Apostol, profesor teologie-română " 1947-1948 - Liviu Predescu-Rion, medic " 1948-1958 - Ion Urdea, profesor de română-franceză " 1958-1960 - Ion Botorog, profesor de biologie " 1960-1964 - Ion Urdea " 1964-1965 - Ion Bratu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356629_a_357958]
-
înființase un atelier-școală cu profil de tâmplărie, iar în anul 1924 este înființată și grădinița de copii pe lângă școala din Rucăr. În perioada anilor 1938-1941, pe lângă școala din Rucăr s-a înființat și a funcționat și un centru permanent de gospodărie prevăzut cu trei cadre didactice. Se urmărea ca prin lucru de mână, în special cusături și gherghefe să se mențină și să se perpetueze deprinderea de a lucra aici cusături naționale și covoare cu specific local. Este de reținut că
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
în special cusături și gherghefe să se mențină și să se perpetueze deprinderea de a lucra aici cusături naționale și covoare cu specific local. Este de reținut că mai înainte, între 1927-1933, Aurelia Simionescu înființase la Rucăr un centru de gospodărie rurală și un atelier de țesut covoare, conduse pe rând de Filofteia Simionescu-Bălăceanu și Ecaterina Simionescu-Popescu. Absolventele cursurilor acestui atelier-școala obțineau atestat de meseriaș și erau reapartizate în învățământ ca maestre. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
zic mai mult. Încerc să supraviețuiesc. Pentru că există un miros al pseudovalorilor, dacă aș fi pus pe avere, cum sunt unii, probabil că acestea ar mișuna în jurul meu. Metaforic vorbind, Adela și cu mine suntem foarte bogați. Am amenajat amândoi gospodăria părinților mei din Bucovina, care reprezintă chiar o valoare arhitectonică. Și, deci, de curând am donat această gospodărie Complexului Muzeal Bucovina. S-a făcut, astfel, un inventar. A fost chinul dracului, în primul rând pentru că trebuia să fim și noi
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]