3,423 matches
-
lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători apreciază că agenții modelatori au fost apa și vântul cu sprijinul înghețului și dezghețului. Se are în vedere și alternanța rocilor, gresii și calcare de pe platou. Însă nu poate fi negată intervenția umană la finisarea formelor mai mult sau mai puțin regulate. Până acum, nici o dovadă științifică nu a putut explica pe de-a întregul acest fenomen și, astfel, legendele în jurul acestor
Vârful Babele, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/300906_a_302235]
-
sunt: De asemenea, localitatea Ibanesti are ca vecini statul Ucraina. Relieful comunei Ibanesti este destul de variat.Substratul geologic al teritoriului comunei aparține ca vârstă Sarmatianului inferior și este constituit predominant din argile,marne,nisipuri,în interiorul cărora se găsesc orizonturi de gresii,prundișuri și conglomerate. De asemenea, gresii și conglomerate sub formă de lespeziapar în râpele de desprinderi sau sunt înglobate în masa alunecărilor de pe versanții dealurilor. Zona dealurilor înalte ce aparține Podișului Sucevei se caracterizează prin extinderea unor altitudini absolute care
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
ca vecini statul Ucraina. Relieful comunei Ibanesti este destul de variat.Substratul geologic al teritoriului comunei aparține ca vârstă Sarmatianului inferior și este constituit predominant din argile,marne,nisipuri,în interiorul cărora se găsesc orizonturi de gresii,prundișuri și conglomerate. De asemenea, gresii și conglomerate sub formă de lespeziapar în râpele de desprinderi sau sunt înglobate în masa alunecărilor de pe versanții dealurilor. Zona dealurilor înalte ce aparține Podișului Sucevei se caracterizează prin extinderea unor altitudini absolute care depășesc frecvebt 300 m ( atingând 385
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
numărul P. 54 (fig. 32). Pe versantul sud-estic al Dealului Viei ( altitudine 367,5 m), la circa 1 km sud, sud-vest de sat s-a descoperit o așezare aparținând paleoliticului superior, din care s-au cules piese de silex și gresie silicioasă cu glauconit (așchii, spărturi, un gratoar) atribuite tipologic gravețianului oriental. Această așezare, ca și cea de la Flămânzi etc. face parte din grupa așezărilor gravețiene de înălțime. Piesele se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul de inventar
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
m lățime) leagă martorul de panta lină a Dealului Dubas. Această limbă este tăiată de un șanț. Pe locul unde se află valul din spatele șanțului, pământul prezintă urme de arsură de la un incendiu (bucăți de lut ars) și lespezi de gresie silicioasă nisipoasă. Alte resturi arheologice nu s-au găsit în afară de două fragmente ceramice atribuite perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Acest obiectiv arheologic se află înregistrat în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numărul de inventar P. 53. În răspunsul la chestionarul
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
o cuvertură postproterozoică având o înclinare de 6 -8%. Cuvertura în zonă este de vârstă sarmațiană inferioară și anume Volhiniană, fiind alcătuită din punct de vedere petrografic din marne și argile cu benzi subțiri nisipoase și cu unele intercalații de gresii. Stratele de la suprafață au servit drept material în geneza rocilor, suferind în decursul timpului fenomene de loessoidizare in situ. - depozite loessoide - depozite argiloase - depozite de marne - depozite fluviatile Solurile evoluate pe aceste depozite sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
foarte puține. Subsolul satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată pânză de ape freatice. Nisipurile sunt din cele cuarțoase. În această zonă se găsesc zăcăminte de gips. În cotul Prutului de la Crasnaleuca se exploatează argile bentonitice, gresii calcaroase și nisipuri obișnuite. Carierele de piatră sunt exploatate încă din secolele XV - XVI. Piatra extrasă este folosită în zidurile de împrejmuire a curților, la construirea fundațiilor caselor de locuit, la magazii. Piatra s-a folosit și la construirea bisericii
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
această arie geografică de legătură, delimitată în mod evident de râul Tărlung. Această zonă de contact dintre câmpie și munte, care nu depășește 700 m înălțime, este formată din roci care nu rezistă prea mult agenților externi, care sunt conglomeratele, gresiile, marnele. Cu cât ne îndepărtăm de această zonă, relieful devine mai neted și mai lin, caracteristic aspectului piemontan, cu o înclinare ușoară și o altitudine medie de 600 m (între 640 m și 520 m) - aceasta este a doua formă
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
cu ape slab mineralizate. Apă minerală izvorăște din mai multe locuri de sub stăncile din valea Secăturii, din depozitele oligocene care încep într-un facies continental, constituit dintr-un complex de argile cenușii, în care se găsește un strat de lignit, gresii, calcare cu concrețiuni de pirita care dau mineralizarea apelor de Bizușa. Acestora le succed orizontul stratelor de Ciocmăni, urmat de stratele de Bizușa (formate din marne) iar apoi stratele de Ileanda. Apă minerală este amintită că amenajare cu interes local
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
Porolissum, a construit un castru pentru trupele auxiliare care au staționat aici. Pe partea stângă a drumului ce coboară de pe Pomet, pe dealul numit Cămin, deal ce vine în continuarea culmii de pe Citera, s-a descoperit și o carieră de gresie din aceeași perioadă a locuirii romanilor la Porolissum. De asemenea pe același deal au fost identificate urmele unei cetăți de pământ din perioada Hallstatt. Din perioada medieval-timpurie, sec.XI, pe Cămin au fost descoperite de asemenea și urmele unor chilii
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
o intensă activitate seismică normală și intermediară (MR £ 7,3; 60 £h £ 220km), cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre nord-vest. În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare (cca 10km
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
o cuvertura sedimentara formată pe parcursul a trei cicluri de sedimentare, cel mai important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare oolitice, lentile de prundișuri, etc. Din punct de vedere geomorfologic, sătul Calafindești se află pe platoul structural, ce are o înălțime maximă de 504 m (la Ciuhă), numit Dealul Taranca. Vatra satului se află între altitudine de aproximativ
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Școala Gimnazială funcționează în două clădiri iar programul școlar se desfasoara într-un singur schimb. Aceasta are în subordine două grădinițe GPN Bucinisu și GPN Bucinisu Mic. Școală dispune de încălzire centrală în ambele corpuri este complet renovată cu parchet, gresie gaeamuri și uși termopan, instalație de iluminat corespunzatoare.Orele se desfășoară în 9 săli de clasă și un laborator AeL echipat cu 15 calculatoare conectate la internet.Supravegherea se realizează cu un sistem modern de supraveghere video format din 6
Comuna Bucinișu, Olt () [Corola-website/Science/301955_a_303284]
-
Fântânele este o parte tipică a Podișul Sucevei monoclin cu forme structurale. Podișul Dragomirna este cuprins între culoarele văilor Suceava și Siret. El se înclină ușor spre sud-est în pantă lină. Depozitele vehiniene constituitive sunt alcătuite dintr-o alternanta de gresii, nisipuri și argile. În partea de sud acest podiș se termină la Fântânele într-o terasă de confluenta a râurilor adiacente. Podișul drenat de cele două râuri, în partea dinspre râul Siret coboară printr-o pantă abruptă în dreptul comunei până la
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
contur neregulat (1,5 x 2 m) la baza celei de-a doua secvente piroclastice indică momentul de punere în loc a neck-ului. Roca ignimbritică conține enclave de roci vulcanice (îndeosebi riolite), tufuri grosiere și fine, dar și fragmente de gresii. Se pot observa cu ochiul liber crăpături de răcire ale rocii, iar la microscop se pot observa deformarea plastică a sticlei vulcanice și opacitatea biotitului , datorită vâscozității și temperaturii ridicate a topiturii ignimbritice. Neck-ul prezent are o grosime de
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
comuna Negreni, o constituie predominanța reliefului deluros, cu o variație a altitudinilor între 600 m și 900 m, dealuri ce poartă diferite denumiri: Dealul Flora, Dealul Rupturii, Măgura Mare. Din punct de vedere geologic predomină formațiunile neogene și cuaternare, iar gresiile de Strâmtură dau stabilitate terenului. Ele sunt relativ dure și se folosesc chiar ca materiale de construcție. Peste aceste structuri geologice s-au depus formațiuni aluvionare de terasă. Relieful comunei prezintă numeroase curiozități, între care și gresiile, marnele și ponoarele
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
și cuaternare, iar gresiile de Strâmtură dau stabilitate terenului. Ele sunt relativ dure și se folosesc chiar ca materiale de construcție. Peste aceste structuri geologice s-au depus formațiuni aluvionare de terasă. Relieful comunei prezintă numeroase curiozități, între care și gresiile, marnele și ponoarele în formă de pâlnie săpate de apă în zonele calcaroase, acestea fiind o atracție deosebită pentru iubitorii naturii. În acest sens, interesantă este Valea Șoimului care este bogată în dolomit alb stratificat, calcare închise la culoare dispuse
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
lungul râului Sălătruc se află o luncă asimetrică, cu lățime de până la 0,7km și cu lățimea mai mare în aval de confluența cu Valea Gugii. Rocile care apar pe teritoriul satului fac parte din categoria rocilor sedimentare: argile, marne, gresii, conglomerate, nisipuri, pietrișuri. Legat de formațiunile argiloase și marnoase apar alunecări de teren de tip lenticular pe Coasta Mare și D.Gropi, care au fost stabilizate prin lucrări tehnice și culturi de pomi fructiferi. Clima satului Rugășești este temperat-continentală, cu
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
de factură dacică, lucrate cu mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri alveolate sau crestate. Cele mai multe urne erau acoperite cu capace speciale sau cu capace improvizate din cești dacice, lespezi de gresie, farfurii, străchini, funduri de oală. Urnele erau umplute doar parțial și conțineau oase calcinate, cenușă și cărbune și obiectele de inventar. Într-un mormânt cu cistă de piatră s-au descoperit două urne, fiind vorba, foarte probabil, de două înmormântări
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
care înalță terasa cu 3-4 metri. Treapta colinară, respectiv Dealurile Dejului, se caracterizează printr-o puternică fragmentare pe orizontală, cauzată de acțiunea torențială a unei rețele ramificate de văi. Pantele au înclinații de 25-300 și abrupturi, mai ales acolo unde gresiile au fost scoase la suprafață, și o lungime care variază între 1 și 1,5 km. Pedologic, hotarul se caracterizează printr-o mare diversitate a solurilor, în cuprinsul său întâlnindu-se: soluri silvestre, brun-podzolice, slab fertile, reci, acide, specifice versanților
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
ele sunt acoperite cu depozite sedimentare noi. La sud de albia pârâului Baraolt se întinde masivul muntos al Munților Baraolt care, din punct de vedere tectonic - structural, aparține flișului intern al cretacicului carpatin. Ele sunt constituite în mare parte din gresii care formează bancuri, apoi marnocalcare și masive calcaroase (numite olistolite), cuprinzând un interval geocronologic începând cu cretacicul inferior - barremian, aptian, albian - , peste care apar pe alocuri și conglomerate cenomaniene de tip Bucegi. Socotind perimetrul Biborțeni ca o parte din marele
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
zi, dar a fost pus în evidență prin forajele de la Sic și Dârja, peste care sunt dispuse sedimente în faciesul lagunar, cu argile, gispsuri și sare, apoi în facies neritic de mică adâncime, cu alternanta de marne, argile, nisipuri cu gresii curbicorticale (se desprind în plăci) și orizonturi de tufuri vulcanice la diferite înălțimi. Acest facies are afinități cu formațiunile plisului din arcul extracarpatic. În partea superioară a orizontului magnos încep să predomine nisipurile asupra argilelor, cu care sunt in alternanta
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
În perimetrul satului Aruncuta, formațiunile geologice prezente aparțin Sarmațianului inferior din zona de monoclin, avînd o grosime de 175 metri, cu intercalația tufului de Ghiriș. Deasupra orizontului de tuf predomina alternante de argilă cu nisipuri argiloase și concrețiuni grezoase (de gresie) sarmațiene întilnite în partea de sud - est a satului, în locurile numite „La Cripta „ și în cariera de lut numită „Dealul Lutului" sau "Dealul de sub pădure ". În cuprinsul tufului de Ghiriș din sat s-a întîlnit un nivel folsilifer (la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pe fundul mării ce acoperea zona a numeroase materiale carate de apele curgătoare care erodau zonele înalte mai apropiate ori mai îndepărtată. În această modalitate, fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit de o cuvertura groasă de formațiuni sedimentare (calcare, gresii, argile, nisipuri, marne), așezate orizontal sau monoclinal, având caracteristicile unei structuri de platformă. Aceste formațiuni provin în special din Carpați, fapt dovedit atât de inclinarea lor dinspre nord, nord-vest și sud-est, dar în special de compoziția lor mineralogica. Aceasta constatare
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
apar la suprafață. Acest strat sedimentar, a cărui grosime totală depășește 3.000 de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate ajunge
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]