3,545 matches
-
pentru lume mai curată, din rostul dragostei pentru ai săi.“ („Omagiu Marelui Ctitor“, Scînteia, 25 februarie 1987) AZAP Gheorghe „Conducătorul țării-i cu inima sonoră, Fiindcă poartă fibra străbunilor în piept, El știe să vegheze și să se prindă-n horă; Conducătorul țării, conducătorul drept!“ („Conducătorul țării“, Convorbiri literare, martie 1989) BACIU N. „Un răspuns cinstit implică mult curaj, fiindcă mulți dintre români și mulți dintre ei de bună credință, vor vorbi de «naivitate», de «interes» sau chiar de «trădare». Ca
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în albia a șase decenii de viață, 45 de ani de dăruire continuă, de suferință și efort eroic, duse în numele celui mai înalt ideal al poporului și al istoriei sale, trăim bucuria de a ne uni sufletește într-o unică horă sărbătorească, spre a cinsti pe Omul Nicolae Ceaușescu și timpul de istorie adus de el și înscris în cartea de aur a României. O unică horă întinsă peste întreg pieptul României aduce un omagiu viu, prin faptă, celui dintâi om
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și al istoriei sale, trăim bucuria de a ne uni sufletește într-o unică horă sărbătorească, spre a cinsti pe Omul Nicolae Ceaușescu și timpul de istorie adus de el și înscris în cartea de aur a României. O unică horă întinsă peste întreg pieptul României aduce un omagiu viu, prin faptă, celui dintâi om al partidului și țării, dovedind că poporul a înțeles mesajul conducătorului său: Să fim și să trăim în chip comunist!“ (Orizont, 26 ianuarie 1978) BANUȘ Maria
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
gândesc: când a fost ușor să fii comunist? Singura noastră consolare, a artiștilor comuniști, este că nu ne-a tras nimeni de mânecă să venim la această îndeletnicire. Operează și în această direcție psihologia dintr-o strălucită strigătură românească: Prindeți hora, măi băieți, care vreți care puteți, care nu, nu vă prindeți. Eu vreau să-l asigur însă pe secretarul general al partidului că imensa majoritate a creatorilor, aflați în această sală, și dincolo de zidurile ei, vor fi emoționați ca și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
popor!“ (Scînteia, 6 ianuarie 1979) „Hai să dăm mână cu mână Din Carpați și pân-la Mare, Că în Patria Română Azi e zi de sărbătoare. Până-n zările albastre Sună-a inimii bătaie, Fiindcă-i steag al vieții noastre Ceaușescu Nicolae!“ („Hora Unirii de ziua tov. Nicolae Ceaușescu“, Radio București, 25 ianuarie 1987) „Două frunți cutezătoare: sub stindarde înfocate! Două inimi comuniste: sub mărețul tricolor! Să trăiască-n fericire și să fie-nconjurate Cu iubire-ntotdeauna de întregul lor popor!“ („Sub mărețul tricolor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sarcinii trasate de Congresul al II-lea al partidului cu privire la elaborarea tratatului de istoria României, precum și publicarea altor lucrări, va împlini această lacună.“ (Scînteia, 19 ianuarie 1958) FRÂNCU Alexandru „Primind Tribuna României din 1 octombrie am citit-o, cum spune Hora Unirii, dintr-o sorbire, și am apreciat-o considerabil. În special «Cuvântul zilei» mi s-a părut scris special pentru mine.“ (Tribuna României, 15 ianuarie 1982) GAFIȚEANU Mihai, prof. dr. ing., rectorul Institutului Politehnic „Gh. Asachi“ „Împreună cu întregul popor, slujitorii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
poporul și țara-i un cântec și-un cântec e glia în El biruința își află izvorul și spui Ceaușescu cum spui România!“ („Aici, în cetatea iubirii și muncii“, Flacăra, 17 decembrie 1982) „De iureș fierbinte se-ncarcă bărbații o horă de inimi asaltă câmpia în Țara Luminii horesc și Carpații și spui CEAUȘESCU și simți ROMÂNIA!“ („Legământ“, Luceafărul, 14 februarie 1987) STANCU Radu, dr. „Astăzi, sistematizarea localităților rurale, crearea unor centre urbane, orășele agro industriale, în jurul cărora să graviteze comunele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o cântare pe cinste: „Trenule, mașină mică, unde-l duci pe Ionică“, „Cine-a pus cârciuma-n drum, ăla n-a fost om nebun“, „Trandafir de la Moldova“, iar țuiculița lui nea Petrică portarul le-a încins pe muncitoare într-o horă strașnică. Nea Ilie a dansat-o pe Tanța și le-a zis bancuri, iar Rodicuța a închis ochii îngăduitoare, căci muncitoarele ei cântaseră bine în șosetele lor tricolore, iar în timpul ăsta băieții din grupul lui Gabriel au mâncat pe săturate
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
două mere. Cîte mere am eu ?“. Merele erau înlocuite cu nuci, gutui, creioane sau lei. El, în schimb, venea cu niște chestii de îi lăsa pe toți cu gura căscată. Cea mai apreciată dintre problemele lui a fost cea cu hora : „într-o horă joacă cinci băieți. După ce au jucat cît au jucat, doi dintre ei au obosit și s-au simțit cam amețiți. De aceea s-au lăsat păgu bași. Cîți băieți au mai rămas în horă ?“. Pe aceasta mai
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mere am eu ?“. Merele erau înlocuite cu nuci, gutui, creioane sau lei. El, în schimb, venea cu niște chestii de îi lăsa pe toți cu gura căscată. Cea mai apreciată dintre problemele lui a fost cea cu hora : „într-o horă joacă cinci băieți. După ce au jucat cît au jucat, doi dintre ei au obosit și s-au simțit cam amețiți. De aceea s-au lăsat păgu bași. Cîți băieți au mai rămas în horă ?“. Pe aceasta mai cu seamă o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fost cea cu hora : „într-o horă joacă cinci băieți. După ce au jucat cît au jucat, doi dintre ei au obosit și s-au simțit cam amețiți. De aceea s-au lăsat păgu bași. Cîți băieți au mai rămas în horă ?“. Pe aceasta mai cu seamă o dădea învățătoarea de exemplu peste tot, chiar și în ședința cu părinții. O mare încredere i-a arătat tovarășea mai tîrziu și în chestia cu Stroe. Stroe ăsta era îmbrăcat ca vai de el
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
viseze și ultima floricică din florice lele pictate pe la colțuri. Ca să nu mai vorbim de spicele de grîu, tractorul, sonda, compasul, stiloul și cartea dechisă care erau puse în mijloc și în jurul cărora erau așezate toate pozele, ca într-o horă. Poza ei, deasupra tuturor, nu făcea parte din horă. Nenorocirea era că toate acestea îl făceau pe Dănuț să lipsească de la acțiuni importante ale găștii și băieții începuseră să cîrtească. Pe de altă parte, nici el nu mai avea chef
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
colțuri. Ca să nu mai vorbim de spicele de grîu, tractorul, sonda, compasul, stiloul și cartea dechisă care erau puse în mijloc și în jurul cărora erau așezate toate pozele, ca într-o horă. Poza ei, deasupra tuturor, nu făcea parte din horă. Nenorocirea era că toate acestea îl făceau pe Dănuț să lipsească de la acțiuni importante ale găștii și băieții începuseră să cîrtească. Pe de altă parte, nici el nu mai avea chef de toate expedițiile și de incursiunile prin curtea școlii
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
trezim în zori cu arma-n mâna. Cand veșnicim în frescă sau în lut, Ne vrem icoane sau ne vrem ulcioare; Orice sfârșit ni-e clipă de-nceput Și orice asfințit ni-e răsărit de soare. Ni-e chiotul în horă un hultan, Iar plânsul îl ascundem sub pleoape; Și înfruntăm napraznic uragan, Știind că Ștefan Vodă e pe-aproape. E Dulcea Bucovina copilă din Carpați Cu iia zdrentuita-n toiul verii, Mereu jelita de stejarii-frati Pentru zălogul dat pe la imperii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by George L. Ostafi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93269]
-
a școlii, construită pe fosta moșie a Obștii agricole „Cănănău” din Șendriceni, cumpărată de Ministerul Învă țământului și destinată acestei școli, avea sălile de clasă la parter, dormitoarele la etaj, iar numeroasele construcții anexe se înșirau, ca prinse într-o horă, jur împrejurul clădirii principale. Ceea ce dădea farmec și tihnă acestor binecuvântate locuri erau împrejurimile: imensul parc, cu ale cărui frumuseți ne încântam privirile, iar verdeața și răcoarea lui ne aeriseau plămânii și ne oxigenau creierul; iazul, în a cărui apă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
vocile lor nealterate încă, la care adaugă cântece de voie-bună, acompaniate de instrumentiștii clasei, care nu și au pierdut îndemânarea și plăcerea de a da culoare și impuls distractiv petrecerilor. Dansurilor dezlănțuite de la reuniunile din tinerețe le-au luat locul horele, sârbele, bătutele mai calme, mai cuminți și cu durate mai scurte, în concordanță cu anii pe care îi poartă în desaga vârstei. Privirile obosite și încețoșate ale lui Dumitru Dascălu se bucură de ceea ce li se oferă. Sufletul i se
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sculptorului florentin Romanelli. Pe soclul acestui monument sunt așezate figurile a patru dintre colaboratorii marelui voevod: C. Negri, M. Kogălniceanu, N. Crețulescu și general Florescu. Piața pe care acest monument o decorează e locul unde, la 1859, s-a jucat hora Unirii. Dezvelirea statuei, a avut loc, cu mare fast, în Mai 1912. Pag. 69. Casa Cantacuzino-Pașcanu. Transformate, aceste case au devenit mai târziu proprietatea statului și au fost ocupate de serviciile Administrației financiare. Pag. 70. Iașul vechi. Ulița Goliei (astăzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de Artă și la Liceul de muzică și Arte Plastice din Alba Iulia, care, acompaniat de un acordeonist a susținut un recital fără egal în inima galeriei. Cum era și de așteptat toți cei prezenți s-au prins într-o horă a bucuriei manifestându-și fiecare fericirea pe care o simțea în inimă cu ocazia reîntâlnirii la Alba Iulia. Cum e și firesc, atunci când bucuria și buna dispoziție se răspândesc în jur, stropite fiind și de șampania oferită de Centrul Județean
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
terasă frumos amenajată pe faleză unde am comandat câțiva mici. Priveliștea din jur era superbă, diferite șalupe și bărci ce erau acostate lângă un ponton una lângă alta se legănau ușor datorită valurilor ce se izbeau de mal, formând o horă a bucuriei, dansând pe ritmurile răcoritoare ale bătrânului fluviu. Câțiva pescăruși se prinseseră și ei în horă așezându-se pe marginea unei bărci, legănându-se în același ritm. Un alt confrate de-al lor zbura în cerc deasupra întregului grup
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
și bărci ce erau acostate lângă un ponton una lângă alta se legănau ușor datorită valurilor ce se izbeau de mal, formând o horă a bucuriei, dansând pe ritmurile răcoritoare ale bătrânului fluviu. Câțiva pescăruși se prinseseră și ei în horă așezându-se pe marginea unei bărci, legănându-se în același ritm. Un alt confrate de-al lor zbura în cerc deasupra întregului grup refuzând să intre în horă. Un nou grup de pescăruși venise să asiste la spectacol așezându-se
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ritmurile răcoritoare ale bătrânului fluviu. Câțiva pescăruși se prinseseră și ei în horă așezându-se pe marginea unei bărci, legănându-se în același ritm. Un alt confrate de-al lor zbura în cerc deasupra întregului grup refuzând să intre în horă. Un nou grup de pescăruși venise să asiste la spectacol așezându-se pe o balustradă privind în tăcere întreaga scenă. Tot spectacolul luase sfârșit la apariția unui grup de tineri zgomotoși care doreau să se fotografieze pe malul Dunării. Pe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mulți dintre noi, deoarece eram pentru prima dată pe tărâmul deltei. Imediat s-au format grupuri, grupulețe care mai de care mai gălăgioase manifestându-și fiecare bucuria de a fi împreună. La ultimul nivel era grupul din Serbia; formaseră o horă a bucuriei și dansau pe vechi melodii tradiționale ale țării pe care o reprezentau, formând o horă imensă la care se prinseseră în joc și ceilalți din alte naționalități, având în mijloc formația ce executa cu măiestrie, veselele și minunatele
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
care mai de care mai gălăgioase manifestându-și fiecare bucuria de a fi împreună. La ultimul nivel era grupul din Serbia; formaseră o horă a bucuriei și dansau pe vechi melodii tradiționale ale țării pe care o reprezentau, formând o horă imensă la care se prinseseră în joc și ceilalți din alte naționalități, având în mijloc formația ce executa cu măiestrie, veselele și minunatele melodii ce te atrăgeau, obligându-te să te prinzi în horă. Imediat o nouă formație începea să
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pe care o reprezentau, formând o horă imensă la care se prinseseră în joc și ceilalți din alte naționalități, având în mijloc formația ce executa cu măiestrie, veselele și minunatele melodii ce te atrăgeau, obligându-te să te prinzi în horă. Imediat o nouă formație începea să dea primele tonuri la un cântec vesel și hora continua mai departe cu noi mișcări mai săltărețe, transformând totul într-un spectacol plutitor, la care spectatorii cu aripi ce zburau deasupra scenei aplaudau din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ceilalți din alte naționalități, având în mijloc formația ce executa cu măiestrie, veselele și minunatele melodii ce te atrăgeau, obligându-te să te prinzi în horă. Imediat o nouă formație începea să dea primele tonuri la un cântec vesel și hora continua mai departe cu noi mișcări mai săltărețe, transformând totul într-un spectacol plutitor, la care spectatorii cu aripi ce zburau deasupra scenei aplaudau din aripile lor minunatul spectacol al naționalităților ce le traversau teritoriul. În barul ce se afla
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]