3,902 matches
-
pe tânăr. Din nefericire, în vreme ce el așteaptă Edenul, lui Stingo i se pregătește, fără știrea lui, un coșmar mai sordid decât toate cele de care avusese parte până atunci. Totul părea să fi început așa de bine, totuși... În ziua hotărâtă, plin de voie-bună, tânărul, care se ferchezuise cu grijă, își dăduse părul cu briantină și se parfumase, așa că răspândea în jur un puternic miros de "crângușor tropical", se duce acasă la Leslie. Spre marea lui surpriză, descoperă o locuință somptuoasă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în Franța, cât și în Statele Unite, tinerii generației baby-boom își afirmă din ce în ce mai răspicat forța demografică, socială și culturală. În cinematografie, se rostogolește "noul val". Truffaut, Chabrol, Godard, Rohmer, deși abia trecuți de douăzeci de ani, sunt cât se poate de hotărâți să arunce în aer matrița convențiilor estetice și a valorilor colective impuse de cei mai vârstnici ca ei. Cu camera de filmat pe umeri, liberi, mobili și plini de curiozitate, aceștia privesc lumea cu alți ochi. Odată cu emisiunea de televiziune
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Se plimbă pe străzi doi câte doi se lamentează Françoise Hardy, cu vocea sa melancolică și domoală. Și privind ochi în ochi adânciți Și ținându-se strâns mână-n mână Mergând îi vezi cu pas de îndrăgostiți Unul lângă altul hotărâți să rămână [...] Însă mie singură dat mi-e să fiu Căci nimeni nu mă iubește. Sentimentul pe care îl exprimă Françoise Hardy în cântecul acesta celebru este împărtășit de mulți tineri. Ca și în Statele Unite, cel sau cea care nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
În situația asta, ce vor spune părinții tăi, am încercat eu o intrare în realitățile vieții care ni se deschideau, înainte de a înfăptui cele ce aveau să urmeze. Nimic, ce, ei se căsătoresc ? mi-a întors, de data aceasta mai hotărâtă, răspunsul la îndoiala mea, Lenuța, care a adăugat. E viața mea, a noastră, nu a lor, noi decidem, și apoi, părinții mei sunt niște oameni cumsecade, ai să vezi și ai să te convingi și tu î ndată când o să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
întotdeauna, că important este să nu-ți pierzi buna dispoziție, că totul se rezolvă la drum. Cred că spun că nu face nimic, c-am să văd eu la Geneva ce-i de făcut și mă sprijin în pernele moi, hotărîtă să profit la maximum de scurtul și precarul confort prezent. Am să-ncerc să ajung în Savoia. Pînă-n Savoia poate c-am să te duc eu cu mașina, mormăie tînărul cu barbă. Dar mormăie atît de încet, încît am impresia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
acea noapte, care vine imediat, afundându-l în vise. E pământul lui, moștenit din moși-strămoși și i se pare firesc să-l muncească cu dragoste. Când ajunge la încărcatul fanului în căruță cu boi, vocea lui devine mai aspră, măi hotărâtă. Știe că trebuie să așeze palele de fan în cantități egale pe conținutul carului, să-l meșteșugească cu grijă mare, pentru că altfel se răstoarnă. Vocea lui îndeamnă: hai, ușurel, gata, alta... Când stele noi încep a urca pe firmament, atunci
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Simțea adesea nevoia să înoate și caută înnebunita o piscină în care să se simtă ca o nimfa a mării. Dulcea nostalgie a vacanței fusese franța brusc de emoțiile unui examen greu cu sute de candidați pe câteva locuri. Era hotărâtă că, în caz de eșec, să renunțe definitiv la visul ei. - La ce te gandesti așa insitent? o întreba mătușa Teo. - La nimic altceva, decât la examene. - Nu prea pari a avea emoții!... - Nici nu am. Mă consider bine pregătită
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
sentimentele, nu schițase nici cea mai mica părere de rău...Era deci puternică, era stăpâna încă pe mintea și pe inimă ei! -Ne vedem mâine! Neapărat mâine! insistă el. Pentru ea însă nu mai există niciun mâine...Mâine era ferm hotărâtă să nu vină nicidecum la întâlnire...Îi lasă lui toate tablourile ei că suveniruri, își lasă acolo toate amintirile ei și mai ales o parte din sufletul ei rămânea acolo pentru mult timp de-acum înainte... Lăură se scula dis-de-dimineață
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
și simplu. Iarăși Serviciile Secrete?, isi zicea ea. Oare scrie ceva cumva pe fruntea mea?! Cum naiba, oricine mă vede, mă trimite acolo.. Nu-i plăcea deloc situația, dar trebuia să o accepte, n-avea încotro. Părăsi localul acelei școli, hotărâtă să mai dea o raita prin așa-zisul oraș. La Casa de Cultură, văzu un afiș cu reclamă unui curs de karate și-și mai reveni puțin. Măcar acolo își va găsi pe cineva cu care să poată discuta normal
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
n-are pe nimeni...nu ar mai putea desigur...Se simțea că un cercetător care și-a adunat suficient material pe teren și trebuie să se întoarcă în laborator pentru concluzii.Apoi și-a notat câteva gânduri profunde în agendă, hotărâtă să nu mai revină niciodată în Capitală. Nu se născuse încă agenta care să-i poată lua locul... PE DOUĂ CONTINENTE În timpul zborului spre Beirut, care durase două ore, Lăură se gândea cu plăcere la zilele care o așteptau , întrebându
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Imad. El îi reproșa mereu că se schimbase mult, dar ea își vedea de treabă... Peste numai trei luni se întoarcea în țară cu ,,cadoul’’ cel mai de preț pe care-l primise vreodată. Era cât se poate de fericită, hotărâtă să nu mai existe vreodată un alt bărbat în viața ei. N-ar fi reușit niciodată să doarmă liniștită în camera ei știind că Imad este în pat cu o altă femeie. El o înțelegea perfect și de aceea nu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
sale erau simple improvizații verbale. Apare la televizor, ca invitat al unui talk show, la o oră de maximă audiență. Summerauer e la telefon. Fiecare reproduce propria varianta. La un moment dat, intră a treia persoană pe fir: o voce hotărâtă, care dorește să tranșeze incertitudinile. ,,Priboi nu a făcut poliție politică!” Iată prima persoană care susține răspicat nevinovăția lui Priboi. Cine e această persoană? Ștefan Alexie! Patriarhul moralei securiste! General-maior de Securitate, șeful Direcției a III-a. În fața televizorului, Alexandru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
discret, pe muțește, într-o secundă prind puteri și mă simt un fel de Nikita, G.I. Jane, Lara Croft sau Yu Shu Lien din Tigru și dragon. Arunc rucsacul în spate ca pe-un fulg, înșfac scurt, cu o mișcare hotărâtă, sacoșele burdușite și pornesc în pas săltăreț spre casă. De multe ori, în timp ce străbat parcul, îmi dau drumul și fredonez voios, tot mai tare și mai neînfricat, o-di-ri-di-di-na u-ha“. rockin’ by myself Oxy(re)generator Dumitru UNGUREANU Da, Jean Michel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
din această perspectivă areală, într-o uniune lingvistică balcanică, în care sînt incluse și alte limbi din zonă cu alte origini. Asemenea clasificări privesc, desigur, aspectul popular al limbilor și se bazează pe existența unor fenomene comune, precum encliza articolului hotărît, întîlnită în română, bulgară și albaneză. O asemenea "uniune" nu poate fi însă relevantă dacă nu presupune un număr apreciabil de similitudini, care să privească componente importante ale limbii, căci postpunerea articolului hotărît este specifică și limbilor germanice din grupul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
margine de pădure = marginea pădurii; în celelal-te limbi romanice nu există însă un asemenea paralelism: it. parco di divertimenti, fr. la famille de notre ami, sp. la casa de mi padre, pg. o muro de um edificio, contractat cu articolul hotărît: o muro do edificio. În mod similar, funcțiile dativului au ajuns să se redea cu ajutorul prepoziției ad (rom. dă apă la vite), dar acuzativul se construiește direct, fiind identificabil de obicei prin topică, fiindcă îi urmează verbului: it. vede una
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
obiectul denumit este cunoscut sau determinat în cadrul clasei lui, prin specializarea unor morfeme cu funcție de articol. Se admite, în general, că, începînd cu secolul al IV-lea, demonstrativele ille și ipse au început a fi folosite cu valoare de articol hotărît, atunci cînd determinau un substantiv și aveau valoare adjectivală. Ca atare, în majoritatea limbilor romanice, articolul hotărît s-a dezvoltat din ille, iar, în sardă, în graiurile din insula Mallorca (arhipelagul Baleare) și într-o parte a dialectului gascon din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și conjunct (se atașează substantivului), articolul hotărît este proclitic și independent ca formă, dar dependent ca funcție. Ca atare, la fel ca în familia limbilor germanice, și în familia romanică există două tipuri din punctul de vedere al poziției articolului hotărît: unul reprezentat de română și altul reprezentat de celelalte limbi romanice. În limba română, ille a participat și la formarea altor articole, astfel că, din lat. eccum + ille (illa), au rezultat cel și cea, care au și înțeles demonstrativ, dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
română, poate exista și un cumul de articole (hotărît și demonstrativ-adjectival) pentru a scoate în evidență obiectul avut în vedere printr-o trăsătură a lui: băiatul cel bun. În limbile romanice occidentale, s-au creat forme contra-se din articole hotărîte și prepozițiile care descind din lat. ad, de, in, pro, sub (la care se adaugă în italiană da < lat. de ab), fiecare limbă avînd forme proprii, rezultate din aceste combinații și selectînd în mod diferit aceste prepoziții: il libro del
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
secondo, fr. le segond, sp. el segundo, pg. o segundo; rom. al meu = it. il mio, fr. le mien, sp. el mio, pg. o meu. Limbile franceză și italiană au specia articolului partitiv, format din prepoziția de (di) și articolul hotărît: fr. du, de la, des, it. dello, della, degli, dei, delle. Cu substantivul la singular, articolul partitiv se referă la o cantitate nedeterminată a obiectului și nu la obiect în totalitatea lui: fr. J'achète du fromage, "Cumpăr brînză"; it. Datemi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sp. más alto, pg. mais alto it. più alto, fr. plus haut prov. mai aut sau pu aut. Superlativul relativ se realizează prin articularea formei de comparativ, în limba română cu articolul demonstrativ-adjectival, iar în celelalte limbi romanice cu articolul hotărît. Pentru a reda superlativul absolut, limbile romanice recurg la mai multe adverbe: rom. foarte înalt (< lat. forte, neutrul, cu valoare adverbială, al lui fortis "tare, puternic"), it. molto alto (< lat. multus), fr. très haut (< lat. trans), prov. forço aut (< lat.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ceea ce franceza exprimă printr-o determinare suplimentară cu ajutorul pronumelui personal precedat de prepoziția à: c΄est mon livre à moi. Deoarece pronumele demonstrativ ille a fost folosit în latina tîrzie ca pronume personal de persoana a treia și ca articol hotărît, sensul lui inițial a devenit mai puțin relevant și, pentru a fi evidențiat, a fost întărit cu ajutorul adverbului eccu(m) "iată". Ca atare, s-a creat compusul eccu ille (ecc΄ille) din care au luat naștere pronumele și adjectivele demonstrative
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și scurte, și cu consoane a căror pronunție depinde de tipul vocalei următoare. La fel ca în norvegiană, unele consoane devin retroflexe dacă sînt precedate de [r], printr-o orientare a limbii spre fundul gurii în timpul pronunției. În suedeză, articolul hotărît este postpus, ca în română, dar, cînd substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (fenomenul circumpoziției): det stora skeppet "nava mare" (unde, skepp [(εp] "navă, vapor, vas" și stor [stu:r] "mare"). La
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ceea ce produce o scurtare a duratei sunetului pronunțat, dacă acesta este o vocală, un diftong sau o consoană sonoră (consoanele surde nu cunosc fenomenul). Nu are flexiune cazuală, în afară de -s la cazul genitiv, relațiile cazuale fiind exprimate cu ajutorul prepozițiilor. Articolul hotărît este enclitic, dacă substantivul este nedeterminat, dar devine proclitic, dacă are o determinare adjectivală (skib "navă", skibet "nava", det store skib "nava mare"). Diateza pasivă se poate exprima, la fel ca în suedeză, atît sintetic, cît și analitic, cu desinența
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
satisface"48. Nu există clase ale declinărilor sau mărci de gen la substantive, manifestîndu-se o singură formă cazuală, la animate, atunci cînd se folosește la genitiv morfemul 's, deși există și posibilitatea folosirii unei construcții prepoziționale cu aceeași valoare. Articolul hotărît și adjectivul sînt invariabile din punctul de vedere al genului și al numărului. La indicativ prezent toate persoanele au aceeași formă, cu excepția persoanei a treia singular și, de aceea, exprimarea pronumelui subiect este obligatorie. Engleza are numeroase timpuri și moduri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dativul feminin și neutru cu -n), existînd numeroase cazuri de sincretism. Articolul însă are desinențe cazuale mai nu-meroase și la fel adjectivul cînd urmează declinarea tare și, nefiind precedat de un articol sau de un adjectiv pronominal cu terminațiile articolului hotărît, ajunge în situația de a reda cazul. În asemenea condiții, germana are suficiente mijloace sintetice (desinențiale) pentru a indica funcțiile, fără a recurge la procedee analitice, reprezentînd o situație deosebită în raport cu celelalte limbi germanice importante. Deseori, în germană, articolul hotărît
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]