4,292 matches
-
asediul și recucerirea orașului în anul 1692 de către armatele imperiale ale Casei de Habsburg. În 1786, după darea în folosință a Catedralei Sf. Maria din Oradea, biserica Sf. Brigita a fost donată comunității greco-catolice din Oradea, care i-a dat hramul "Sfântul Spirit". În anul 1948, odată cu interzicerea Bisericii Greco-Catolice, lăcașul a fost trecut de autoritățile comuniste în posesia Bisericii Ortodoxe Române, care îl deține până în prezent. În data de 16 noiembrie 2016 Curtea de Apel Oradea a stabilit în mod
Biserica Sf. Brigita din Oradea () [Corola-website/Science/313356_a_314685]
-
sa. Din elementele specifice fațadelor de factură barocă de după 1700 se mai păstrează frontonul marcat de o succesiune de acolade. Turnul de bază pătrată este decorat cu un coronament în formă de bulb de ceapă. Lăcașul a fost construit cu hramul sfintei Brigita a Suediei în anul 1693 la comanda episcopului romano-catolic Augustin Benkovics. În anul 1703, în timpul răscoalei curuților, biserica a suferit distrugeri în urma unui incendiu și a fost renovată până în 1722, fără ca lucrările să afecteze în totalitate destinația de
Biserica Sf. Brigita din Oradea () [Corola-website/Science/313356_a_314685]
-
o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în Subcarpații Getici, pe teritoriul administrativ al județului Vâlcea. În arealul parcului național se află și Mănăstirea Pătrunsa, cu biserică veche (monument istoric) având hramul „Cuvioasa Parascheva”. Aria naturală se află în partea vestică a județului Vâlcea (aproape de limita teritorială cu județul Gorj), în sudul Munților Căpățânii, pe teritoriul localităților Costești, Bărbătești și Băile Olănești. Parcul natural cu o suprafață de 4.186 hectare (este
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
principale. Din vecea biserică se mai păstrează stâlpii dintre nave, bolțile navelor laterale, absidiola navei laterale de S, precum și părți ale portalurilor de S și N. Pe baza inscripției păstrate pe un potir, se presupune că biserica ar fi purtat hramul "Sf. Andrei". La sfârșitul secolului al XV-lea s-au întreprins ample lucrări de transformare a bisericii, ocazie cu care corul a fost reboltit pe nervuri în cruce. Pe exterior s-au construit contraforți și s-au monteat ferestre gotice
Gușterița, Sibiu () [Corola-website/Science/313781_a_315110]
-
este o mănăstire ortodoxă de maici din România situată în localitatea Viforâta, județul Dâmbovița. Are două hramuri, unul închinat Nașterii Maicii Domnului, prăznuit pe 8 septembrie și al doilea, închinat Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, prăznuit pe data de 23 aprilie. Mănăstirea este ridicată în satul Viforâta, aflat la doar 5 km depărtare de Târgoviște, vechea reședință domnească
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]
-
în stil neobizantin. În pronaos sunt pictate portretele votive ale marelui ban Grigorie Brâncoveanu și al jupânesei sale, Safta, alături de primii ctitori, cărora le-au fost redate doar capetele. Tot atunci, pe cheltuilala marelui ban a fost ridicată biserica cu hramul "Sfintii Apostoli Petru și Pavel" din cimitirul mănăstirii. Alte renovări și reparații au fost efectuate la între anii 1913-1914 prin grija Mitropolitului-Primat al României, Dr. Konon Arămescu Donici, precum și sub păstoriea Patriarhilor Iustin Moisescu (1977-1986) și Teoctist Arăpașu (1986-2007). O
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]
-
bisericii mănăstirii este o adevărată operă de artă sacră a sculptorului Karl Stork, realizată în stil brâncoveneasc, împodobită cu o fină broderie de sculptură în lemn de tei. Remarcabilă este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, precum și icoana de hram, în relief, a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ambele ferecate în argint aurit. Mănăstirea are și un muzeu remarcabil, cu multe obiecte scumpe de cult din metale prețioase, broderii, icoane, și cărți vechi religioase de mare însemnătate. Lectură suplimentară
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]
-
Biserica de lemn din Glodeni, comuna Glodeni, județul Mureș. Anul edificării nu se cunoaște cu exactitate, unii specialiști plasând acest moment în secolul XVII . Informațiile furnizate de Protopopiatul Ortodox Român din Târgu Mureș datează biserica din anul 1783.Și hramul diferă în funcție de sursa de informații: „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” pe listele Ministerului Culturii și Cultelor și „Buna Vestire” în înregistrările Protopopiatului Ortodox Târgu Mureș. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Comuna Glodeni se
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
greco-catolic), distribuția pe confesiuni a populației localității era: 262 greco-catolici, 8 ortodocși, 24 romano-catolici, 1076 reformați, 1 unitarian și 13 israeliți. De-a lungul timpului, locuitorii comunei au fost iobagi ai familiilor nobiliare Teleky și Bornemisza. Biserica de lemn cu hramul „Buna Vestire” a fost ridicată în anul 1783, fiind extinsă și restaurată de mai multe ori de-a lungul timpului, ultima consolidare realizându-se în anul 1986, prin grija Episcopiei Ortodoxe de Alba-Iulia. În prezent, lăcașul de cult are fundație
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
timpului, mănăstirea a fost sprijinită material de mai multe familii înstărite. Hatmanul Ilie Jora cu soția sa Teofana a dăruit acestei vetre monahale o parte din moșie. Între anii 1793-1803, paharnicul Iordache Panaite a ctitorit o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", după cum se indică în pisania aflată deasupra ușii de la intrare. Pisania este scrisă în limba română cu caractere chirilice și are următorul text: "„hram uspenie prăsfi(ntei) născătoar(e) de Dumnezu cu agiutoriu Domnului nostr IS HS
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Între anii 1793-1803, paharnicul Iordache Panaite a ctitorit o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", după cum se indică în pisania aflată deasupra ușii de la intrare. Pisania este scrisă în limba română cu caractere chirilice și are următorul text: "„hram uspenie prăsfi(ntei) născătoar(e) de Dumnezu cu agiutoriu Domnului nostr IS HS și a Maică(i) Precesti aciastă sfă(n)tă mănăstire sau făcut de ctitori dum(n)ălui iordache Panaite paharnicu i sora dumisale Safta și cucoa(na
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
1793 septemvria 1, asconăcial(o)sia 1803 avgust'a 28 cisla”". Biserica a fost sfințită în anul 1803. În anul 1835, alături de vechea bisericuță de lemn care se deteriorase în timp, arhimandritul Rafail a construit o biserică de piatră cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Acest lăcaș de cult a fost acoperit cu tablă și zugrăvit în interior în anul 1869 de către vornicul Iorgu Vârnav Liteanu cu soția sa Anastasia și cu sora sa, schimonahia Epraxia Vârnav. În același an, icoana Sf.
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
de lemn dând și odoară și cumpărând carte de moșie Icușenii apoi a doilea ctitori sânt hatmanul Ilie Jora cu soția sa Fteofana care încă au dăruit o parte de moșie ... iară aciastă sf[i]ntă biserică de piatră cu hramul Naștirea prea Sf[i]ntei de Dumnezeu Născătoarei sau zidit la 1835 prin osirdia pre cuvioșiei sale arhimandritului Rafail și cu ajutoriul mai multor făcători de bine. Iară la anul 1869 dumnealor vornicu Iorgu Vărnav Litianu cu sora dumisalei schimonahia
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
, comuna Band, județul Mureș. Conform șematismului greco-catolic de la 1900, biserica a fost constrută în 1770. În listele oficiale ale Ministerului Culturii și Cultelor, biserica apare ca fiind edificată, probabil, în 1777. În ceea ce privește hramul, biserica figurează cu hramuri diferite în funcție de sursa de informație, acesta fiind „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” sau „Schimbarea la Față”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Țiptelnic este cea mai mică localitate componentă a comunei Band
Biserica de lemn din Țiptelnic () [Corola-website/Science/313829_a_315158]
-
, comuna Band, județul Mureș. Conform șematismului greco-catolic de la 1900, biserica a fost constrută în 1770. În listele oficiale ale Ministerului Culturii și Cultelor, biserica apare ca fiind edificată, probabil, în 1777. În ceea ce privește hramul, biserica figurează cu hramuri diferite în funcție de sursa de informație, acesta fiind „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” sau „Schimbarea la Față”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Țiptelnic este cea mai mică localitate componentă a comunei Band, fiind atestată documentar pentru
Biserica de lemn din Țiptelnic () [Corola-website/Science/313829_a_315158]
-
, comuna Pănet, județul Mureș. Edificarea bisericii a avut loc probabil în secolul XVII. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La marginea satului, pe un mic deal ce mărginește la vest localitatea, înconjurat de arbori care aproape îl face nevăzut, se află lăcașul
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
care aproape îl face nevăzut, se află lăcașul de cult din lemn, rămas aproape fără enoriași în urma forțatului proces de deznaționalizare a românilor din secolele XIX și XX. Împreună cu pietrele de mormânt ce o înconjoară, biserica de lemn, ce poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, sunt aproape singurele documente materiale care mai păstrează amintirile pământului și anume că aici, odinioară, au trăit numeroși români. Situată la o distanță de doar 9 km față de Târgu-Mureș, localitatea Pănet ( fost Pănetu de Câmpie
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
, comuna Vărgata, județul Mureș, data din secolul XVII conform inscripțiilor din biserică. Avea hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice, aceasta arzând în 1990. Localitatea Valea, componentă a comunei Vărgata, a purtat anterior anului 1964 denumirea de Iobăgeni, prima atestare documentară venind din anul 1470, când este consemnată
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
de greco-catolici și 30 de familii de neuniți (ortodocși). Șematismul greco-catolic de la 1900 precizează că, la acea dată, componența localității era: 49 români greco-catolici, 270 romano-catolici, 70 reformați și 13 unitarieni. Tot acest document menționează și biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli construită în 1787. Conform recensământul din 1930 populația satului era de 686 locuitori, după limba vorbită 26 fiind români, 650 maghiari și 10 de alte naționalități. Fapt ce denotă pierderea limbii și neamului de căte o însemnată parte
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
, comuna Lunca, județul Mureș, datează din anul 1723 . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Băița se poate aprecia ca datând din secolul XVII. Este așezată la poalele dealului Turn, care
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
, orașul Sărmașu, județul Mureș, datează din secolul XIX . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Cele mai vechi urme ale civilizației omului pe aceste meleaguri datează din neolitic-ceramică de tip Coțofeni. Pe teritoriul comunei Sărmașu s-au descoperit
Biserica de lemn din Sărmașu () [Corola-website/Science/313852_a_315181]
-
, comuna Chiheru de Jos, județul Mureș, datează din anul 1747. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Construită în anul 1747, biserica din Urisiu de Jos poartă hramul “Sfinții Arhangheli”. Mărturie a stat până nu demult, o bucată de lemn
Biserica de lemn din Urisiu de Jos () [Corola-website/Science/313851_a_315180]
-
, comuna Chiheru de Jos, județul Mureș, datează din anul 1747. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Construită în anul 1747, biserica din Urisiu de Jos poartă hramul “Sfinții Arhangheli”. Mărturie a stat până nu demult, o bucată de lemn de la ușa de la intrare, pe care era încrustat anul 1747, lemn care din păcate, nu se mai păstrează. Biserica a fost contruită din lemn. Din cauza dimensiunilor mult prea
Biserica de lemn din Urisiu de Jos () [Corola-website/Science/313851_a_315180]
-
este o biserică ortodoxă română din București, situată pe Strada Traian, în București. Hramul principal al bisericii este Adormirea Măicii Domnului iar hramurile secundare sunt: Sfântul Grigorie Decapolitul, Cuvioasa Parascheva și Sfântul Nicolae (6 decembrie). Lângă Hala Traian, în imediata apropriere a intersecției dintre Strada Traian cu Strada Calea Călărașilor, se vede într-o
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
este o biserică ortodoxă română din București, situată pe Strada Traian, în București. Hramul principal al bisericii este Adormirea Măicii Domnului iar hramurile secundare sunt: Sfântul Grigorie Decapolitul, Cuvioasa Parascheva și Sfântul Nicolae (6 decembrie). Lângă Hala Traian, în imediata apropriere a intersecției dintre Strada Traian cu Strada Calea Călărașilor, se vede într-o curte mare, impunătoare , iar în jurul ei, constituind un ansamblu
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]