9,802 matches
-
existența solară − de elaborare a unui viitor om, a unei viitoare vieți umane pământești, este ceva cu mult mai măreț decât toate acele creații terestre ale ființei umane care au dus la nașterea civilizațiilor”. recunoaște totuși în această “călătorie” ceva ideal: “Dacă viitoarea existență terestră ar fi elaborată doar în modul prezentat până acum, de către cea mai înaltă înțelepciune cosmică, atunci ființele care s’ar întrupa pe Pământ nu ar fi oameni, ci îngeri”. Asta ar echivala cu saltul calitativ în
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și oriunde, în mod individual, rupând coeziunea națiunii (exemplu creștinismul).</footnote> decât a ta ni se pare un nonsens”. </footnote>, pentru că “fiecare rasă își are un Mesia, care o sintetizează și o întruchipează; dar care, în realitate îi este prototipul ideal, a cărui acțiune îi exaltă geniul, îi trezește sufletul și-l modelează după imaginea sa ” și “Așa cum diversele pâraie, care-și au izvoarele în diverse locuri, își amestecă toate apele lor în marea cea mare, tot așa, o, Doamne, diferitele
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
viețuitoarele și plantele din diverse arii arată că: "O comunitate este un grup de specii care împărtășesc același habitat. Cel puțin câteva dintre populațiile componente vor reacționa între ele" (Strong, Lawton, Southwood, 1984: 111). Iar după ce dau exemple de tipuri ideale de comunități, subliniază: "Comunitățile sunt formate din seturi de populații ale unor specii individuale care au potențialul necesar pentru a interacționa una cu alta" (Strong, Lawton, Southwood, 1984: 156). Constituirea acestor forme să le spunem comunitare este datorată acelei tendințe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unele definiri segmentare considerate suficiente pentru anumite analize specializate (comunitate de interese, comunitate de valori, comunitatea școlii, a bisericii etc.), cât și câteva definiții sistematice. Incursiunea este de altfel firească atât timp cât dorește să ofere o definiție a comunității ca tip ideal și nu una segmentară. Pentru MacIver și Page comunitatea trebuie înțeleasă cu referire la alte concepte sociologice fundamentale, în special cu cel de societate, înțeles ca o rețea de relații implicând conștientizarea reciprocă a indivizilor. La rândul ei, "o comunitate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt cu membrii altor comunități. Aceasta pentru că, deși interpretează diferit simbolurile, ele sunt comune, lipsa lor de precizie fiind chiar condiția eficacității. Fără a fi lipsite de conținut, o parte a înțelesului lor este "subiectiv". "Ele sunt, de aceea, mijlocul ideal prin intermediul căruia oamenii pot vorbi o limbă "comună", se pot comporta în feluri aparent similare, pot participa în "aceleași" ritualuri, se pot ruga la "aceiași" zei, pot purta haine similare ș.a.m.d. fără a se subordona unei tiranii sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
puțin adevărat că împărtășirea unor calități comune, a unei situații comune sau a unor modalități de comportament comune implică existența unei relații sociale comunitare" (Weber, 1993: 93). Weber găsește tipurile communal, respectiv associative peste tot în istorie, ele devenind tipuri ideale exact ca gemeinschaft și gesellschaft. Direct influențat de opera lui Tönnies, Weber identifică cele două tipuri de relații solidare pe care le numește Vergemeinschaftung, respectiv Vergesellschaftung. O relație socială va fi numită comunitară dacă și în măsura în care, ca orientare a acțiunii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
greșit orientată, fiind pozitivă doar la prima vedere. Mai mult, încrederea creează pretenții speciale, interese ascunse, inerție și rezistență la schimbare. Se consideră, de obicei, greșit că cea mai unită comunitate este de asemenea și cea mai veritabilă comunitate, comunitatea ideală. Comunitățile de acest tip pot fi deformate pentru că cer prea multă angajare și conformitate. Unele dintre acestea, cele religioase sau terapeutice, au nevoi speciale și sunt recunoscute ca speciale de către comunitățile în care există, ca enclave izolate și probabil protejate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sub forma voinței. Cele două elemente esențiale sunt: "voința, în măsura în care ea înglobează gândirea și gândirea, în măsura în care ea înglobează voința" (Tönnies, 1977: 125). Unitatea sentimentelor și dorințelor trebuie înțeleasă în primul caz ca reală și naturală, iar în al doilea ca ideală sau artificială. "Voința umană, în primul sens, eu o numesc: voință organică, în al doilea sens: voință reflectată". (Tönnies, 1977: 125) Pentru voința reflectată Tönnies utilizează atât termenul willkür cât și kürwille. Fiecare dintre cele două este caracteristică unuia din
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ideea solidarității omenești fiind una dintre pietrele de temelie ale viitoarei cetăți. "Unul pentru toți, toți iar pentru unul", indivizii fiind (ndreptățiți la sprijiin din partea comunității. Libertatea, "libera voe", egalitatea, "soarta nivilată" (nsoțeau ideea fraternității, a solidarității. Asta e cetatea ideale, naltă, Aci justiția este domnitoare Aci frăția e realisată, Aci e virtutea forță, valoare Și orice nevoie este ușurată: Unul pentru toți, toți iar pentru unul, Liberă voie, soartă nivilată, Verul, frumosul, marele ș( bunul, Eternă pace, viața soțiale, Propriul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pentru rezoluția propusă de noul președinte liberal, conform căreia soarta protocolului să fie hotărâtă după o perioadă de monitorizare de două luni. Dar până atunci, să ne oprim puțin asupra "soluției Stoica", începând prin a spune că nu era soluția ideală, ci doar una adecvată momentului. Prim-vicepreședinte liberal nu se bucura de o simpatie foarte mare în partid. Dimpotrivă, avea suficienți adversari, puternici fiecare în parte. Aceștia se distanțau de Valeriu Stoica în chestiuni strategice (vezi proiectul alianței cu ApR
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a adunat în majoritatea parlamentară compusă astfel în decembrie 2004, numai PD îi mai era susținător fidel, acestuia adăugându-i-se parlamentarii dizidenți din PNL. Prea puțin pentru a putea bloca acțiunea adeversarilor săi. PSD și aliații săi aveau ocazia ideală pentru a utiliza cu succes instrumentul politic al suspendării președintelui. Conform Constituției, procedura putea fi inițiată de cel puțin o treime dintre parlamentari. Pe 26 februarie, liderul PSD a anunțat că partidul său a strâns semnăturile necesare, astfel că din
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
o organizare socială și economică autarhică ce descuraja pătrunderea străinilor în sistemul comunitar și printr-o identificare puternică cu comunitatea. Așadar, o comunitate care, datorită caracterului ei închis la elemente materiale și culturale din afară, era extrem de apropiată de acel ideal tip teoretizat de Tonnies. 3. MODURI DE RAPORTARE LA COMUNITATE ÎN TĂLMĂCEL ȘI LUDOȘ Ideea că lumea întreagă ar putea fi o comunitate, un sat global (McLuhan) își are originea în analiza de rețea. Această paradigmă pornește așa cum am văzut
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acest sentiment de înțelegere reciprocă care formează esența comunității. Ce se întâmplă în comunitățile studiate în lucrarea de față? Întâi de toate trebuie spus că, deși o înțelegere împărtășită de toți membrii există încă, ea trebuie delimitată de trăsăturile celei ideale de care vorbește Bauman. Sătenii afirmă cu toții că oamenii se înțeleg bine, că nu au existat conflicte în sat, că se ajută între ei atunci când e nevoie, dar până la un punct. Comportamentul prosocial și interacțional este într-adevăr mai accentuat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mondial de a dobândi piețe globale. Efectele sunt atât pozitive cât și negative și îndelung studiate. * Globalizarea ca ideologie se exprimă prin bogăția de informații și prin propaganda transmisă prin media, computere, sisteme de comunicații satelitare, ce oferă o imagine ideală a procesului globalizării și a sistemului politic ce rezultă prin aceasta. Forța globalizării constă și în utilizarea în discursul public a unor cuvinte ca libertate, individualism, democrație plurală, etc. * Globalizarea ca schimbare a percepției asupra categoriilor ontologice de spațiu-timp câteva
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
săraci, bătrâni, izolați). Reprezentări, stereotipuri despre români Accesând în continuare o perspectivă mai largă, cea a percepției pe care o au subiecții din cele două sate despre români în general, este nevoie să introducem în discuție conceptele de reprezentare, imagine ideală, stereotip (Neculau, 1997). Și aceasta pentru că, în momentul în care formulăm o solicitare de genul " Descrieți în câteva cuvinte românii, așa cum îi vedeți dumneavoastră" (întrebare deschisă), răspunsurile primite vor construi fie o imagine ideală a românilor, fie una stereotipică. Pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în discuție conceptele de reprezentare, imagine ideală, stereotip (Neculau, 1997). Și aceasta pentru că, în momentul în care formulăm o solicitare de genul " Descrieți în câteva cuvinte românii, așa cum îi vedeți dumneavoastră" (întrebare deschisă), răspunsurile primite vor construi fie o imagine ideală a românilor, fie una stereotipică. Pentru subiecții din cele două sate, răspunsurile la această solicitare se ordonează în ierarhia din tabelul 5.6, ele fiind în primul rând pozitive și, la distanță mare (din punct de vedere procentual), adăugându-se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că primează criteriile obiective, urmate de cele afective, religioase, culturale. În eșantionul de maghiari, cel mai important criteriu este cel al limbii materne, urmat de cel afectiv. Cea mai sugestivă imagine a reprezentărilor asupra poporului român în fapt a imaginii ideale și a stereotipurilor -, pe care le construiesc și le dețin diferitele etnii o putem obține realizând o analiză de corespondență ce opune două variabile: trăsăturile de caracter ale românilor și etnia. Această metodă are avantajul că prezintă grafic asocierea dintre
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dar de data aceasta privind trăsăturile de caracter ale rromilor, putem observa că rromii își atribuie numai calități pozitive cumsecade, primitori, inteligenți, cinstiți, modești, harnici, de încredere fiind vorba desigur, ca și în cazul românilor, mai degrabă de o imagine ideală pe care o nutrește grupul despre el însuși. Celelalte două etnii în schimb, le atribuie rromilor o trăsături negative: românii consideră că sunt ostili, ipocriți, hoți, delăsători, iar maghiarii îi consideră leneși, murdari și înapoiați. Se poate observa foarte clar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de controverse, datorită caracterului relativ al conceptului. Cele mai multe definiții pun accent pe faptul că gospodăriile de subzistență produc doar atât cât este necesar consumului propriu. Aceste definiții au fost însă criticate, datorită faptului că ele ilustrează mai degrabă un tip ideal, neexistând gospodării de subzistență pură, care să nu comercializeze niciodată, nici un fel de produse. Alte criterii de recunoaștere a gospodăriilor de subzistență fac referire la eficiență, astfel: * Prioritatea o reprezintă satisfacerea nevoilor familiei, acest tip de agricultură asigurând un standard
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
propunând mai multe modele de analiză. Un astfel de model este cel al lui Dumitru Sandu care distinge 4 tipuri de gospodării agricole, pornind de la premisa că antreprenorul din agricultura românească de tranziție nu este o realitate, ci un tip ideal, el regăsindu-se în realitatea socială în configurații comportamentale și atitudinale diferite. Cele patru tipuri sunt empirice, adică rezultate din analiza unor date de sondaj (Sandu, 1999): * Gospodării agricole de subzistență integrală corespunde agriculturii tradiționale * Gospodării agricole de subzistență parțială
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mediocritatea. Dacă această etapă este depășită în bune condiții, tânărului îi rămâne munca, dăruirea, viața ordonată, sacrificiul, cuvinte care-și refuză statutul de lozincă. În spatele lor se află caracteristicile vieții unui chirurg adevărat. Desigur, nu vreau să discut condiția chirurgului ideal. Cred că nici n-aș putea-o face. În ce mă privește, consider că am fost atras de acest gen de practică medicală de unul dintre dezideratele sale esențiale: ordinea. Țin mult la acest comandament. Mi l-am însușit datorită
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
orală. Socrate nu căuta discipoli, elevi, emuli, ci prieteni, participanți la discuții. A aruncat sămânța cunoașterii adevărului. Genialitatea sa ca dascăl rezidă în faptul că a acționat ca un ferment, a incitat la gândire și reflexie proprii. A fost tipul ideal al înțeleptului antic eminamente antidogmatic. Socrate nu a fost un învățător (maestru), n-a făgăduit învățătură și n-a învățat pe nimeni. Atunci ce-i atrăgea pe tineri? Le plăcea cum sunt cercetați cei care păreau înțelepți, dar nu erau
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
el. Socrate a condamnat și respins adevărul artei prin insistența pe teorie și raționalitate. Socrate, plebeul care a învins gustul elevat, gustul aristocratului prin dialectică, a indus o vrajă asupra lui Platon care a idolatrizat conceptul ca pe o formă ideală, ca instrument al voinței de putere (Nietzsche). Dionysos este definit mai curând prin opoziția sa cu Socrate decât prin alianța cu Apollo. Socrate judeca și condamna viața în numele valorilor superioare, în vreme ce Dionysos presimțea că viața nu trebuie judecată, că este
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
din culturi, astfel încât fermierul să poată obține un venit satisfăcător. Cheia succesului agriculturii organice stă în asigurarea că rotația este schematizată astfel încât poate îndeplini pe cât posibil aceste obiective. Inevitabil, apare ideia de compromis pentru a echilibra elementele ecologice și agricultură ideală cu considerațiile economice cum ar fi: venitul, distribuirea muncii și a capitalului. Punctul de plecare al schematizării unei rotații stă în posibilitățile fermei și ale pământului referitoare la: tipul solului, textura solului, condițiile climatice și efectul pe care aceste considerații
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
care au biomasă scazută (biomasa de rădăcini asigură o mai bună aerisire a solului si o creștere a numărului de organisme în sol); culturile care fixează azotul ar trebui să alterneze cu cele care au nevoie de azot (în mod ideal ar trebui să fie posibil să se îndeplinească toate cerințele unei ferme cu privire la azot); ar trebui folosit, oricând este posibil, îngrășământul verde pentru a păstra solul pe cât posibil acoperit, protejându-l astfel de riscurile de eroziune și reducând scurgerile de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]