13,415 matches
-
propria tradiție, apropiindu-se astfel de modelul francez. În același spirit și cu aceleași intenții, ei subliniază fraternitatea latină franco-română, avînd în vedere originile comparabile ale cuceririi romane a Daciei și a Galiei, inclusiv ale asemănării limbilor. Dialogul, afectiv și ideologic, al lui Michelet și al discipolilor săi, este deosebit de intens: în noiembrie 1848, istoricul se îndrăgostește de Athénaïs Mialaret. Tînăra femeie este apropiată familiei prințesei Alexandrina Cantacuzino, stabilită la Paris în iarna anului 1848. Surorile Cantacuzino frecventează casa Michelet. Quinet
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Hermiona Asachi, care fusese căsătorită cu prințul Moruzzi. Ea a urmat cursurile ținute de viitorul soț la Collège de France din 1841 pînă în 1845. Aceste legături de iubire și de prietenie sînt importante. Ele fac parte dintr-o complicitate ideologică și vor constitui trama discursului franco-român pînă în 1918 și mai departe. Astfel, Brătienii vor rămîne legați de publicistul Paul Bataillard. Tradiția care apare de aici se construiește pe un dublu demers admirație-sprijin și pe resentimentul față de un ajutor considerat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de orice comparație, situînd-o într-o mișcare organicistă. Paradoxal, experiența intelectuală de la 1848, care i-a împins pe români spre un parcurs francez, i-a condus spre o asimilare a romantismului german. Aceste paradoxuri erau mai puțin rezultatul unei formații ideologice care se dorea a fi de extracție franceză, crezîndu-se moștenitoarea lui 1789, și mai mult un amestec între o perspectivă intelectuală și urgențele militante. Ca intelectuali, tinerii români se adîncesc într-un romantism european franco-german; ca actori politici, ei cred
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe turci contra rușilor, însă în zadar: înțelegerea secretă a conservatorismului marilor puteri care se manifestase în 1821 se reeditează în 1849. Mișcarea din 1848 este calificată drept "tulburări" de către autoritățile otomane care refuză să țină seama de conținutul său ideologic și să negocieze. La 17 septembrie 1848, Omer pașa, general șef al armatei imperiale, analizează situația în acești termeni: " Starea de agitație în care se afla orașul București, din fericire, a luat sfîrșit. Dacă, împotriva așteptărilor mele, vor apărea din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un scop: să distrugă clauzele tratatului din 1856 și să-și ia revanșa împotriva consolidării Imperiului otoman. Austria și Marea Britanie optează pentru o diplomație de echilibru și acționează în sensul menținerii Imperiului otoman. Interesele de putere se alimentează cu argumente ideologice: Franța lui Napoleon III este purtătoarea cauzei tuturor naționalităților din Europa, Austria garantul unității propriului său imperiu frînează orice proces de eliberare a naționalității care ar putea să producă dezintegrări și transformări teritoriale. Cu toate acestea, divergențele ideologice împiedică o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu argumente ideologice: Franța lui Napoleon III este purtătoarea cauzei tuturor naționalităților din Europa, Austria garantul unității propriului său imperiu frînează orice proces de eliberare a naționalității care ar putea să producă dezintegrări și transformări teritoriale. Cu toate acestea, divergențele ideologice împiedică o apropiere franco-rusă încă de la începutul anului 1860, cum demonstrează acest mesaj al cancelarului rus Gorciakov: "Franța este amestecată în toate mișcările revoluționare din provinciile danubiene, din Herțegovina, din Polonia și Ungaria". În fața jocului puterilor și la capătul unui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
alianțelor și speră să conceapă și să impună într-un spațiu al frontierelor imperiale o entitate delimitată, definită, să imagineze un viitor, apărați fiind de un trecut. Discursul lor oscilează între absența speranței atunci cînd descriu o situație și voluntarismul ideologic în momentul în care desemnează aceeași situație ca pe o necesitate a națiunii. A vorbi de națiune este și un fel de a concepe un teritoriu între niște frontiere, de a proteja acest teritoriu care a fost aproape cincizeci de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
antiotomane pe care Sankt-Petersburgul înțelege să le controleze, se integrează într-o solidaritate balcanică a României cu ansamblul creștinilor din Orient. În acest sens, în 1868 este semnat un tratat de prietenie cu Serbia. Solidaritatea ruso-balcanică este contrazisă de discursul ideologic al conducătorilor și al elitelor intelectuale care sînt obligate să-și așeze identitatea și programele într-un cîmp de referințe occidentale. Ascensiunea României la independență se va împlini grație alianței românilor cu rușii, alianță care trebuie să fie înțeleasă pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interesele diverselor grupări sociale. Legitimitatea acestui proiect se bazează pe concepția individului ca subiect de drept și a țărănimii ca formă socială specifică. Mai mult, statul român este o barieră împotriva expansiunii autocrației rusești: "Statul român, oricare ar fi apartenența ideologică a conducătorilor săi, apare în istoria mondială ca un factor revoluționar al cărui interes vital este acela de a conduce lupta împotriva absolutismului moscovit". Naționalismul și democrația se articulează la Stere în jurul reprezentării unui stat care întrupează și garantează supraviețuirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
goale, alții au Siberia". Istrati este la capătul dezgustului cînd declară în 1929: "Din speranțele pe care le-am nutrit o întreagă viață de mizerie n-a mai rămas nimic. Nimic, sînt o zdreanță". Redresarea se realizează printr-o evoluție ideologică care îl conduce, între 1934-1935, să intre în colaborare cu un grup de studenți disidenți din Garda de Fier și să participe la revista Cruciada Românismului. Henri Barbusse îl acuză de trădare... Istrati rămîne un adversar convins al capitalismului, dar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
marii prăbușiri de sfîrșit al imperiilor. El determină printr-un iredentism pătimaș acest sfîrșit al imperiilor, activînd avangarde politice și culturale care fac să se clatine frontierele legitime ale statelor-națiuni burgheze și distrug legitimitățile dinastice. În zorii secolului XX, mizele ideologice cu care sînt confruntați intelectualii români sînt acelea ale modernității. Dincolo de vorbele despre românism și specificul lui, de problema fundamentală a națiunii, dincolo de denunțările evreilor, ale socialiștilor și ale avangardelor decadente sau cosmopolite, trebuie văzută o frică oarbă de Revoluție
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îndeamnă pe reprezentanții mișcării naționale române din Transilvania să acorde credit deschiderilor apărute la Budapesta, dar, în paralel și într-o manieră opusă, cultura națională iredentistă se afirmă. Intelectuali (poetul O. Goga), mari reviste, ca Astra, îndeplinesc rolul unei mobilizări ideologice și afective. Această reprezentare a națiunii, pe care diplomații o definesc ca panromânism, se manifestă în manualele școlare: în 1913, hărțile de perete și cărțile de geografie folosite în școli, aprobate de ministrul Instrucțiunii Publice, împart patria românilor în România
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tip occidental? SENSUL VICTORIEI? România Mare de la 1919 a apărut după un război național și în urma hotărîrii marilor puteri care și-au dat acordul în așezarea noilor frontiere. România Mare se naște în tensiuni interne și internaționale: lupte politice și ideologice în interiorul Vechiului Regat moldo-valah, dificultăți de adaptare a noilor veniți la voința de centralizare a Bucureștilor, mișcări revoluționare și contrarevoluționare la periferii, Rusia și Ungaria. România se reface într-o Europă divizată prin victoria îndoliată a unora și înfrîngerea greu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin victoria îndoliată a unora și înfrîngerea greu acceptată a altora, o Europă care, sub egida preceptelor wilsoniene, încearcă să definească noile norme de securitate legitimate de drept. România Mare este introdusă pe o scenă internațională unde domină cacofonia referințelor ideologice. Se agită ideea că este dreptul popoarelor de a dispune de ele însele în condițiile menținerii imperiilor coloniale, se proclamă egalitatea între națiuni, indiferent de puterea lor, doar pe baza pledoariilor și argumentelor de drept istoric și etnic, pentru a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a hotărî asupra lor rasele acest drept pe care îl agită patrioții Basarabiei și Transilvaniei pînă la dreptul istoric care trebuia să se impună prin revenirea Basarabiei la patria mamă și prin reîntoarcerea Transilvaniei leagănul Daciei -, România producea un discurs ideologic conform aceluia care orchestra Franța lui Clemenceau. Această adeziune la un fel de normalitate occidentală oculta trăsăturile specifice ale unei tradiții, bulversările economice și incertitudinile politice cu care se confruntau românii. A existat tendința de a analiza viața politică a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
interpretarea devenită clasică, impusă de școala junimistă, care considera liberalismul burghez un produs de import, o formă fără fond. Modelul străin fusese introdus de pașoptiști care au riscat în privința Constituției de la 1866, fără să aibă nici mijloacele economice, nici audiența ideologică a unui asemenea joc. Zeletin afirmă că Principatele danubiene au intrat, începînd din 1820, în sfera de expansiune capitalistă a britanicilor care s-a izbit de conservatorismul și puterea rușilor. Presiunea Marii Britanii și atragerea de profituri din negoțul din spațiul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tutelă. Mica boierime se orientează spre comerț, se mobilizează în vederea unei deschideri în acest domeniu, aflîndu-se la originea clasei burgheze revoluționare. După Zeletin, burghezia apare odată cu capitalismul comercial. Există deci un fond economic pentru o formă socială și pentru expresia ideologică a intereselor sale. Această ipoteză contestă direct teoria junimistă. Al doilea punct de opoziție între Zeletin și tradiția junimistă se referă la formarea națiunii. Zeletin îndrăznește să declare că aceasta nu-și are originea în țăran, ci că ea este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
contratimp cu evoluțiile internaționale și interne. În noiembrie același an, șeful Gărzii de Fier trimite suveranului și face public un document care va circula și va fi afișat în toate localurile universitare. Codreanu, exprimîndu-se în numele tinerilor români, construiește o imagine ideologică contrastantă, care consideră situația internațională ca o confruntare între bolșevism și statele apărute după revoluția națională. În ziua în care România va intra în război de partea bolșevismului afirmă acesta -, "tinerii" vor întoarce armele împotriva lor și se vor sinucide
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la București. Aceste opțiuni sînt rezultatul evoluțiilor interne pe care Parisul le urmărește cu atenție, negîndu-le în același timp realitatea. Tendința nu mai este aceea de a avea încredere în dreptul garantat de instanțele geneveze. În 1931, Titulescu calculase riscurile, mizele ideologice, și își exprimase, în calitatea sa de președinte al celei de-a douăsprezecea sesiuni a Adunării Societății Națiunilor, speranța bazată pe voluntarismul universalist: "La ora actuală, dușmanul nu se află la granițe; el este în noi! Să ne ucidem dușmanii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și au constituit astfel o patrie rece, insulară. Lovinescu îndrăznește chiar să critice pozițiile politice ale poetului Mihai Eminescu, celebrat ca întruchipare a geniului național, și să respingă atitudinile sale naționaliste și xenofobe. El separă admirabila operă poetică de angajamentele ideologice și politice: "Misticismul țărănesc maschează în realitate ura noilor clase în formare. O asemenea exaltare necondiționată poate fi un element generator de inspirație poetică. Politic, tradiționalismul integral reprezintă, adesea, după popoarele deposedate de adevărata tradiție națională, un principiu de negare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
război. La Congresul de Pace, ei au susținut faptul că România Mare respecta categoriile dreptului cerute de Occident și au afirmat participarea țării lor la Societatea Națiunilor. Însă pentru o mare parte a tineretului studios din anii '20, această alegere ideologică este perimată, chiar mincinoasă. Este mincinoasă pentru că nu există decît o tactică destinată să apere interesele grupurilor sociale instalate la putere de decenii întregi. Este perimată deoarece pretinde îngroparea valorilor de raționalitate, progres și universalism pe care războiul le-a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
marxist al proletariatului mondial și-a aflat reglementările la Biroul internațional al muncii. Alianța Israelită a făcut din acest oraș de pe malul Leman-ului un al doilea Ierusalim. [...] Privind-o astăzi. Geneva apare ca o imensă cloacă ce adună toate mizeriile ideologice ale secolului al XIX-lea". Articolele din vremea războiului sînt scrise într-un limbaj și mai dur. Intrarea în război alături de Germania și Italia se face fără rezerve, însă argumentele care o justifică iasă să se întrevadă cîteva contradicții sau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dualistă, care poate părea schematizantă, a fost totuși percepută astfel de observatori credibili, străini de realitatea României anilor '30. Astfel, scriitorul și eseistul Paul Morand a publicat la Paris în 1935 o carte de succes, Bucarest, avînd drept subiect confruntarea ideologică ce împarte două tabere, din una făcînd parte Crainic, Nae lonescu, Pamfil Șeicaru, Mircea Eliade toți adunați în jurul lui Nae lonescu -, iar din cealaltă tinerii intelectuali de la Criterion, atrași de străinătate, care refuză închiderile naționaliste de genul celor profesate de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care refuză închiderile naționaliste de genul celor profesate de revista poporanistă de stînga Viața Românească, de directorul său Mihail Ralea și de bătrânul socialist Stere (pe care îl consideră o epavă). Dacă există o radicalitate a împărțirilor și a apartenențelor ideologice, aceasta este marcată de multiplicitatea de imagini pe care o sugerează o plimbare la români. Morand vorbește despre "un album pitoresc", acest adjectiv exprimînd excepția, straniul, incalificabilul, căci ruptura Orient-Occident nu oferă o grilă de lectură adecvată. Unele imagini regele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fericită conjunctură de modernitate susținută de întîlnirea unei personalități, arhitectul Horia Creangă, cu directorii de societăți și de întreprinderi, evident moderne, printre care se numără industriașul Malaxa, apropiat al lui Carol II. Horia Creangă se remarcă prin stilul intelectual și ideologic legat de tradiționalism, care predomină în Societatea Națiunilor. Astfel, construcțiile publice înălțate la sfîrșitul anilor '30, Palatul administrativ al Căilor ferate, Palatul Ministerului de Externe, cele ale Școlii de Război și ale Ministerului de Interne aparțin stilului clasic, monumental. Horia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]