3,486 matches
-
cocoață. Pentru imbecili, îndoiala pare o blasfemie. Are și ignoranța cântecul ei de sirenă. Originalitatea unora provine numai din stratul de incultură. Prostia nu-și reproșează nimic. Inteligența-aproape totul. Proștilor le place să se considere generație spontanee. Din preaplinul ei, ignoranța simte nevoia stringentă să dea ordine. Sau sfaturi. Stilat puțin, prostul persiflează, nu înjură. Judecata prostului este terenul supliciului. Seriozitatea scrobită este masca obișnuită a prostiei. Dintr-un idiot, elanul poate face un artist catastrofal. Proștilor entuziaști să le lăudăm
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Prostia și invidia nu zboară niciodată cu același avion. Nu avem noi norocul să scăpăm simultan de ele. Prostia este pornografică, nu goliciunea. Au și proștii dreptatea lor. Cum să accepte ei dictatura minoritară a celor inteligenți ? Există și o ignoranță de tip enciclopedic. Prostul confundă modestia semenilor cu lipsa de valoare. Dacă imbecilii își propun să compromită specia umană, nimic nu le poate sta în cale. Prostului i se scurg printre degete toate șansele. Insolența nu se teme niciodată de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
îi este străină ratarea. Pentru că nu are unde să mai cadă. Comunitatea trebuie să-i plătească pe proști ca să nu se gândească. Aroganța este emblema prostiei iremediabile. Rating-ul - acest balaur al mass-media actuale, care alăptează impostura și prostul gust. Ignoranța descoperă foarte repede extazul. Proștii nu au organ pentru îndoieli. Țările sărace își persecută intelectualii. Ori îi tratează cu mefiență. Există și proști cu vocație de idioți. Neghiobul îți poate da un sfat sincer, dar nu și înțelept. Imbecilii cred
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
puțină cultură, prostul devine snob. Scuzele să fie avocații greșelii, nu ai prostiei. Niciodată prostia nu a putut fi cuplată cu tăcerea. Pentru proști, modestia este un baraj incomod și inutil. Niciodată nu vor reuși oamenii să-și flateze îndeajuns ignoranța. Se resping vanitățile, se atrag vacuitățile. O zi în care nu bați un prost e o zi pierdută. Când tace, prostul e încruntat. Când vorbește, e ridicol. În disputa cu prostia, omenirea nu se poate mândri, deocamdată, cu un Waterloo
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
În ciuda tehnologiilor, avansate, procurarea hranei ne fură mai multă energie decât în comuna primitiva. Din confruntarea cu tehnica, spiritul iese tot mai împuținat. Nici Sfinxul nu poate să ghicească dacă va învinge Internetul sau jihadul. Mă tem de insensibilitatea intrnetului. Ignoranța poate fi cultivată și cu sprijinul substanțial al tehnicii electronice de vârf. Când concurența cu internetul va deveni umilitoare pentru noi, nu ne va rămâne decât să-l scoatem din priză. Insomniile ne-au împins spre progres. Iar el, spre
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
patria. Epoca noastră vrea să ne obișnuiască să trăim fără speranță. Când mă așez la computer, mă înțeapă în nări nostalgia cernelii. Capitalismul sălbatic ne-a transformat din subnutriți în hămesiți. Se pare că nu economia va omogeniza planeta, ci ignoranța. Calculatorul nu elimină erorile, dar nu mai ai pe cine să dai vina. Mă tem că, înaintea economiei, vom globaliza Kitsch ul. Să fie, oare, Pământul o zonă a pedepsei Lumea de astăzi seamănă tot mai mult cu o corabie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
un fulger. Arderea poate fi întreținută numai de chinul care urmează după ea. Postmoderniștii sunt siguri că după ei va veni potopul. După ce vin în contact cu o capodoperă, te întrebi revoltat cum de ai putut trăi până atunci în ignoranță ? Arta nu va muri. Va supraviețui însă ca pedeapsă. Se vor da condamnări de tipul : 5 ore la Operă, doi ani lectură din Beckett, muncă silnică - Joyce. Marile jurnale literare sunt confesiuni pe cord deschis. Arta modernă încorporează în ea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
artă, ori sugerezi, ori enervezi. În artă, dacă publicul nu este șocat, rămâne leneș. Arta nu poate avea doar un scop provocator. Marea artă este o sublimă spovedanie. Capodoperele înving pentru că sunt simple în esențialitatea lor. Arta este fără frontiere, ignoranța - fără orizont. O clipă de grație vine pentru fiecare. Pe unii însă îi găsește dormind. Creația este un soi de streap-tease interior. Opera de artă hrănește un orgoliu antum și o posteritate ipotetică. Afaceriștii vulgarizează arta, precum prostituatele iubirea. Artistul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Pentru nesimțiți și ratarea este o voluptate. Morala se reduce uneori la o foarte exigentă poliție sentimentală. Toți impertinenții se proclamă învingători ai vieții. Parvenitului îi vine foarte greu să nu fie și snob. Se menține la mare preț mitul ignoranței abile. Kitsch - ul - această infectă maladie a culturii. Ni s - au mediocrizat și senzațiile. Poți avea auricule de tâlhar și ventricule de mucenic ? Invidia este poate cel mai grețos jeg al condiției umane. Bărbatul șiret își convinge soția că toate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
combinezoane lexicale. Înalță - te cât mai mult, ca dușmanii să fie obligați să scuipe în sus. Unii reușesc să rămână deasupra, numai dacă știu să sape pe dedesubt. Avocatul invocă binele și când slujește răul. Succesul nemeritat nu poate evita ignoranța. Un premiu satisface orgoliul câștigătorului și distruge ficatul adversarilor. Lichelele - acești viguroși dăunători ai valorilor. În absența paranoicilor, Pământul ar fi fără buric. Scriitorii mediocri sunt cei mai mari hoți de timp. Cel mai adesea, averea se constituie în bălăriile
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
face cât o duzină de păcate. Mă cuprinde uneori o indiferență zoologică. Printre directorii de reviste literare și asociații de artă există și destui distribuitori de venin. Răul învinge pentru că este mai bine organizat și sprijinit. Țucălarii nu șomează niciodată. Ignoranța secretă răutate și indiferență. Nu - l cred pe cel care se laudă, dar nici pe cel care se vaită mereu. Ascundem timpul în veșminte, iar gândurile în vorbe. Suntem fascinați de murdăria care secretă plăcere. Cu mita lucrurile sunt simple
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
timp de meditație decât la budă. Câți reușesc să-și tăbârcească monumentul din cimitir până în piața orașului? Primul contact cu viața este atât de cumplit, încât toți ne naștem urlând. Greșelile se mai prescriu. Meritele niciodată. Nici nu a visat ignoranța ce aplauze o pândesc. Stilul nu poate suplini carențele de ortografie. Foarte greu renunță omul la cota lui de beznă. Intelectual nu înseamnă un cumul de citate. Pe unii, numai stratul propriu de incultură îi ajută să se considere originali
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
viața ce o trăise până atunci, pe care acum o privea ca fiind doar o mare greșeală prostească, ca fiind din cale-afară de dezlânată și de lipsită de orice fel de sens. Ajunsese să îl dezguste până la refuz acea teribilă ignoranță din jurul său, adică acea inferioritate înspăimântătoare a semenilor săi. Iar asta, fiindcă, oare, viața dusă în dezordine, ce lumea o pune mereu pe seama tinereții, nu Istorisiri nesănătoase fericirii 43 este, de fapt, doar o pervertire timpurie și vicioasă a sufletului
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
există în ele nimic adânc, nimic de valoare, nimic care să-ți meargă la inimă, dar cei despre care îți vorbesc nu realizează, cu niciun chip, lucrul despre care îți vorbesc. Felul acesta de oameni parcă sunt morți, adormiți în ignoranță. Zi după zi pierdută, fără niciun rost! Spune-mi tu, Victor, ce fel de viață mai este și asta? Ei bine, o astfel de existență nu este viață, ci o farsă sinistră, iar cei ce duc o astfel de existență
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
aveau cu toții! Victor stătea mut în năucire, la auzul acestor vorbe. Pesemne, își dădu seama că și el făcuse, în trecutul lui, parte din aceeași categorie de oameni, oameni pe care îi disprețuia Maria cu atâta forță, în care glăsuiește ignoranța și care o condamnaseră pe femeie la temnița sufletească, în care se găsea ea acum. Astfel, acestuia i se formase un nod în gât, care începuse a-l sufoca teribil și, în dorința de a și-l scoate, zise timid
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pe unul de altul după glas sau gesturi în vecii vecilor și renunțaseră complet la această speranță. Nici Malik, nici ofițerul, nici acei soldați care dădeau nisipul la o parte cu lopețile nu erau francezi, dar semănau cu ei în privința ignoranței și a disprețului lor pentru deșert și locuitorii săi. Când căpitanul își termină țigara, azvârli mucul în nisip, salută plictisit santinela și închise ușa, se auzi zgomotul făcut de zăvorul greu. Luminile se stinseră una după alta și peste campament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
închisorile și înțelese că n-ar fi rezistat. Compatrioții săi erau, în mare parte, oameni sălbatici și primitivi, și Razman știa asta. Vreme de o sută de ani trăiseră sub jugul colonizatorilor francezi, care se străduiseră să mențină poporul în ignoranță, și, cu toate că acum se considerau liberi și independenți, anii aceia de independență nu făcuseră poporul mai bun sau mai cult. Dimpotrivă, prea adesea chiar, libertatea fusese greșit înțeleasă de mulți, care socoteau că eliberarea de sub francezi însemna să facă tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
fenicienilor, care au stăpânit oceanele. Alții au luat-o spre apus și s-au așezat pe nisipuri, punând stăpânire pe deșert. După mii de ani, ați venit voi, barbarii arabi pe care Mahomed tocmai vă scosese din cea mai neagră ignoranță... — Da, am mai auzit legenda asta potrivit căreia sunteți descendenții garamanților. Dar nu cred. — Poate că nu e adevărată, dar e adevărat că am sosit aici cu mult timp înaintea voastră și că întotdeauna am fost mai inteligenți, dar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Comuniști? întrebă „zlătarul“. Nu. Nu cred că e chiar comunist. Se zicea că e socialist. — Și asta ce e? — Altceva. — Asemănător? — Nu știu prea bine. Căută o explicație pe chipurile celorlalți, care se mulțumiră să strângă din umeri, arătând aceeași ignoranță, și hotărî să ridice și el din umeri, convins că nu avea să ajungă la nici un rezultat punând acele întrebări. — Trebuie să plec, a fost tot ce-a spus, ridicându-se în picioare. — Aselam aleikum. — Aselam aleikum. Porni spre locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
animalele de pradă, cât despre Abdul-el-Kebir, trebuiau să treacă niște zile bune până să poată face un pas. Doar acea bucată de metal neînsuflețit putea să-i scape de primejdie; și simți o profundă senzație de furie în fața neputinței și ignoranței sale. Simplii soldați, beduinul cel mai jegos sau chiar un negru akli eliberat, care stătuseră câteva luni împreună cu francezii, erau în stare să facă să meargă un vehicul mult mai mare ca ăsta, un camion greu plin de ciment, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
a destinului, el, Gacel, care ura și disprețuia atât de mult obiectele și simțea repulsie față de orice vehicul mecanic, se afla acolo, culcat alături de unul din ele, de care depindea viața sa și a oaspetelui său, și se blestema pentru ignoranța lui și pentru că nu se simțea capabil să-l oblige, dându-i câteva picioare, să alerge pe acea întindere spre libertatea aflată la doi pași. Se lumină de ziuă. Alungă hienele și șacalii, dar vulturii continuau să vină cu zecile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
aventură? Nu știa cât de mare era țara sa. Nici măcar nu avea habar câți locuitori are și, cu toate astea, i se împotrivise ei, soldaților și cârmuitorilor ei, fără să se gândească nici o clipă ce consecințe putea avea marea lui ignoranță. în ce colț al acelei uriașe țări își va găsi nevasta și copiii? Care dintre toți locuitorii ei ar putea să-i dea vești despre ei? Zi de zi, pe măsură ce înainta spre nord, își dădea seama de propria lui nimicnicie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pentru că se puteau lăuda apoi acasă c-au călătorit și ca să-și arate etichetele colorate ale hotelurilor ieftine lipite pe geamantane. Odinioară ar fi fost ea Însăși impresionată, dar Învățase să ia lucrurile mai ușor, să nu-și recunoască niciodată ignoranța, să știe despre ce-i vorba. — Cu cine crezi că stai de vorbă? Nu sunt una din vânzătoarele dumitale! Nu c-ai avea vreuna În dugheana dumitale dosnică. — Ei, ei! spuse domnul Peters, atins În sensibilitatea lui de faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
priceperea lui Tekisui. Tekisui spuse: „Ceea ce ai văzut e doar ideea priceperii sau ne-priceperea. Este totul și nimic, o imagine, un lampadar, un grăunte de nisip de pe-un țărm îndepărtat“. Kenshin, Nibori și Susumu își cerură scuze pentru ignoranța de care dăduseră dovadă, iar Kenshin întrebă dacă se pot întoarce toți trei cu Tekisui în valea sa pentru a-i deveni învățăcei. Tekisui fu de acord și-n felul acesta luă ființă școala Shotai-Mu. DOI Trecură nenumărați ani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cunoscuți în mod universal, - în timp ce un mic grup aparte care s-a separat de simboliști a continuat să poarte denumirea de ”decadenți”. Simboliștii, în concepția lui Nordau, sunt caracterizați cu acele defecte ce denotă clar caracterul degenerativ cum ar fi ignoranța, vanitatea nelimitată, logorea, opinia exagerat de bună despre meritele personale, incapacitatea de a lucra susținut și serios, gândirea incoerentă și confuză, incapabilitatea de a acapara cunoștințe sistematice și aveau convingerea că trebuie să deteste și să dezaprobe paradigmele științifice, afirmând
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]