12,854 matches
-
ca model tranzacțional. După cum sugerează denumirea, în acest model de analiză se are în vedere o permanentă tranzacție ce are loc între nevoile și aspirațiile membrilor grupului și oferta de aptitudini și comportamente ale liderului. O tranzacție mai difuză și implicită are loc chiar înainte ca un individ să devină lider, în sensul că se ajunge la concluzia suprapunerii totale sau parțiale dintre potențialitățile insului respectiv și cerințele grupului și la o înțelegere tacită a onorării poziției de conducător, atât de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
analiza mecanismelor și efectelor drasticei categorizări în „noi” și „alții”, autorul american afirmând, printre altele, că ostilitatea față de out-group este proporțională cu intensitatea coeziunii în in-group. Chiar dacă nu ajunge în formă de ostilitate, mândria de „noi”, acompaniată adesea de o implicită sau expresă desconsiderare a celorlalți, este vizibilă începând de la grupurile familiale, trecând prin cele de frății și găști, comunitare și profesionale, până la etnii și națiuni - semnificativ fiind în acest sens fenomenul de etnocentrism, care a captat atenția mai multor discipline
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să nu dea crezare sursei, să considere informația nesemnificativă sau să și-o însușească ca informație corectă și relevantă. În acest din urmă caz, apare o disonanță între informația nou achiziționată și cea veche, care susținea o anume opinie, deci implicit între informația nouă și opinia sa. Teoria disonanței cognitive arată că subiecții umani simt această disonanță ca un puternic disconfort psihic și încearcă să o înlăture prin schimbarea de atitudini și opinii. În condițiile combinării optimale a unor caracteristici ale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se arată preocupat de trecut și de mit, adică de o tematică ostentativ romantică. Teatrul lui nu stă sub semnul unei idei, singurul element stabil de legătură între cele mai reprezentative creații dramatice ale sale fiind componenta mistică declarată sau implicită. Mistica devine și mijloc de vehiculare a unor considerații filosofic existențialiste cultivate în epocă. Conflictul este, de regulă, dispersat într-o atmosferă poematică, structurată potrivit cerințelor genului dramatic, iar arhitectonica lucrărilor este concepută cu rol de ilustrare a ideii-nucleu. Rezultatul
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
extrem de multe straturi, unele dintre acestea acționând în mod contradictoriu. • Modelul comunicării ca proces reciproc de influențe (figura 7), oferit de către Richard și Patricia Schmuck (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 245), prezintă o altă viziune asupra fenomenului, focalizând atenția pe schimbările implicite și pe interacțiunea care are loc în cadrul comunicării, astfel încât vom avea de-a face cu o dimensiune dublă: pe de o parte, cu cea de start al comunicării și, pe de alta, cu cea de transformare, care introduce o variabilă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ceea ce denumim astăzi megaștiințe (cu tot ceea ce implică acest lucru la nivelul conexiunilor cu multiple discipline, deja constituite); comunicarea devine astfel o megaștiință care, departe de a extrage corpusul teoretic și metodologic din științele care au studiat-o în mod implicit, le va oferi acestora un nou avânt, precum și instrumente avansate de cercetare, reunind eforturile unor direcții de acțiune diferențiate. Așa cum sperau Rosenblueth și Wiener să se întâmple încă de la jumătatea secolului trecut, „adevărata explorare a acestor pete albe de pe harta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a pornit” (Lévi-Strauss, 1978, p. 252). Atât în analiza conceptuală, cât și în exemplele cu impact instrumental, Claude Lévi-Strauss ne oferă argumente sensibile pentru imaginarea unui posibil model al comunicării. Chiar dacă aceste coordonate se desfășoară mai degrabă la un nivel implicit decât explicit, regăsim un model al sistemului de atitudini care poate fi ușor - și cu folos - translatat într-un model al fenomenului comunicațional. „În realitate - spune autorul -, sistemul atitudinilor elementare cuprinde cel puțin patru termeni: o atitudine de afecțiune, de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conversațională, lingvistica cognitivă, pragmatica, semiotica, analiza literală și retorică, studiile de critică lingvistică și analiza lingvistică postmodernă): 1. Codurile: trăsăturile desemnând, printre altele, etichetele, jargonul profesional, terminologia și semnele; 2. Structura: patternurile, ordinea, sintaxa, succesiunea cuvintelor și frazelor și regulile implicite/explicite de folosire a discursului; 3. Funcția: scopurile utilizării limbajului și legăturile dintre funcțiile discursului și funcțiile organizației; 4. Utilizatorul limbajului: reprezentările cunoștințelor, expectațiile, documentele, cadrul și cunoștințele utilizatorului; 5. Înțelesul: interpretarea, înțelegerea și citirea unui text; 6. Textul: seturile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
2.1. Emițătorul și receptorul - o perspectivă interacțională" Emițătorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care: - posedă o informație mai bine structurată decât receptorul; - presupune o stare de spirit (motivație); - presupune un scop explicit (alăturat mesajului) și unul implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut receptorului). Pentru a observa că toate aceste „ingrediente” sunt necesare vom face apel la un exemplu pe care îl întâlniți frecvent în viață: gândiți-vă că tocmai ați aflat că din grupul în care sunteți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
subordonatul/copilul să îi asculte). Câteodată se ajunge chiar la situații ridicole de tipul: „eu sunt profesorul aici, trebuie să îmi dai ascultare” făcându-se apel la puterea legitimă în mod direct, pe când aceasta ar trebui să acționeze la nivel implicit și nu manifest. În situația în care se utilizează puterile de expert și referențială primele trei tipuri de putere nu mai sunt necesare în sensul că sunt incluse. În acest mod, se poate observa (după cum remarcau Collins și Raven) că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trebuie să fim capabili să reducem intensitatea sentimentelor altor persoane, lăsându-le să cunoască faptul că le considerăm problemele reale și serioase (în opoziție cu aceasta este abordarea prin care problemele celorlalți sunt minimalizate - abordare oarecum „naturalizată” în interacțiunea umană, implicit educațională). Spre exemplu, comentarii de tipul: „Nu trebuie să te îngrijorezi din cauza asta” sau: „Aceasta este tot ceea ce te supără?” sunt evident descurajante. Putem, mai degrabă, să încercăm o abordare de tipul: „Văd că ești supărat - să discutăm despre asta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reziduale, permanente sau temporare etc.). Rezumat 1. Emițătorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care posedă o informație mai bine structurată decât receptorul și care presupun o stare de spirit și un scop explicit (alăturat mesajului) și unul implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut receptorului). Receptorul este un individ, un grup sau o instituție cărora le este adresat mesajul sau care intră în posesia lui în mod întâmplător și primesc mesajul într-un mod conștient sau subliminal. În viziune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prin comunicare orizontală a celor aflate devine o cale pentru a dobândi prestigiu în ochii celorlalți pentru cel în cauză; - existența unei „mărturii” poate oferi legitimitate zvonului. Dacă zvonul are un cât de mic sâmbure de adevăr, poate fi exploatat implicit pentru a confirma întregul zvon. Astfel, dacă despre un cadru didactic nou venit în școală apare zvonul că este extraordinar de „cumsecade” în notare și cineva din fosta școală poate proba acest lucru zvonul va fi consolidat (este un profesor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sensul priorității istorice, cât și pentru că este forma de comunicare cea mai frecvent utilizată și care oferă modelul pentru alte forme de comunicare” (McQuail, 1999, p. 72). Limba are un caracter convențional, cu alte cuvinte se sprijină integral pe acordul implicit și informal al utilizatorilor de a respecta regulile interne ale acesteia privind atât utilizarea, cât și semnificația (cu alte cuvinte, dacă nu folosiți aceeași limbă cu altă persoană - să zicem un eschimos -, nu veți putea folosi comunicarea orală). Dacă ne
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este un „joc” manipulativ de care sunt coresponsabili ambii parteneri. Dacă, spre exemplu, clientul unei companii își exprimă dorința de a avea un produs „cât mai curând posibil”, el riscă să aibă surprize. Astfel, dacă clientul s-ar putea gândi implicit că este vorba despre un termen de o săptămână, furnizorul său și-ar putea spune „luna viitoare, cel mai devreme”. Pentru fiecare, „cât mai curând posibil” are o altă semnificație, ceea ce poate conduce la o stare conflictuală. Dezavantajele metacomunicării sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la o stare conflictuală. Dezavantajele metacomunicării sunt evidențiate de traseul deteriorării relației de comunicare dintre cei doi protagoniști (există patru etape care au acest rezultat, proces denumit formula K): (1) cei doi protagoniști stabilesc un contract care conține o parte implicită (aceasta poate deveni o zonă pasibilă de eroare); (2) comiterea erorii (clientul primește alt produs decât cel așteptat - nerespectarea conținutului - sau nu îl primește la data sperată - nerespectarea termenului), moment în care clientul se simte înșelat fără să țină cont
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceea nu vom insista mai mult asupra lor. În ceea ce privește a doua categorie de factori, aceștia sunt mai greu de surprins în ipostaza de bariere în comunicare: unii autori vorbesc despre surse ale comunicării ineficiente, alții - despre repere ale comunicării eficiente (implicit, polaritatea acestor repere o reprezintă barierele de comunicare) etc. Câteodată, este vorba doar despre sublinierea unor arii generale de acțiune a variabilelor cuprinse în actul de comunicare, intersecție a planurilor care poate conduce spre efecte ce marchează o eficiență a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acoperit de toate acele reziduuri de comunicare de care vorbeam la început. Diminuarea intensității conflictului este obligatorie înainte de a se încerca rezolvarea sa. Se cuvine să remarcăm că, în structurarea lor, aceste modele privind procesul conflictului conțin într-un mod implicit faza de producere a conflictului, această etapă fiind amintită în cadrul cercetărilor respective mai ales din perspectiva identificării cauzelor stării conflictuale cu accent în dinamica rezolvării acestora; considerăm însă că această problemă trebuie tratată într-un mod aparte, ea constituind o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a influența anumite aspecte bine definite în ceea ce-l privește pe adversar, aspecte privitoare la atractivitatea unor calități personale” (apud Rubin, Pruitt, Kim, 1994). Alex Mucchielli (2002) observă că orice compliment, orice laudă îl poziționează pe autorul lor în ipostaza implicită de a recunoaște valoarea celuilalt. Flatarea dă astfel naștere unei identități valoroase (a celui flatat); la rândul său, acesta îi conferă celui care l-a complimentat o identitate de persoană demnă de a fi ascultată. Mesajele celui care flatează vor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
precis, în interpretarea pe care dorim să o dăm, membrii grupului se află în situația de a renunța la unele dintre opțiunile individuale în favoarea opțiunilor de grup; chiar dacă la început ei resimțeau nevoia unei conduceri, acum apar probleme de negociere implicită și explicită a rolului și locului acestei conduceri). Delegarea reprezintă a treia etapă în creșterea unui grup formal. Din unghiul de vedere cu care operăm, situarea unor conduite de putere bazate pe calitatea - diferită - de experți a membrilor grupului caracterizează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
frecvențelor, și nu o participare egală. Membrilor care vorbesc cel mai mult li se răspunde cu cantitatea cea mai mare de interacțiune” (apud McQuail, 1999, p. 108). Am putut astfel să identificăm practic mai multe grade de deviere cu negocieri implicite sau explicite ale regulilor de grup; am observat în acest mod că fiecare grup are propria toleranță la deviere și dincolo de acest prag membrul grupului care nu se supune la uniformitatea majorității este rejectat. De altfel, se cuvine spus că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Ce norme crezi că ar dori colegii tăi să funcționeze în cadrul grupului?” - „Care sunt normele comune și care sunt cele diferite? Cum ar putea fi micșorate diferențierile dintre normele tale și ale celorlalți?” etc. Într-o etapă ulterioară apar negocierile implicite ale normelor (atunci când persoana nu își exprimă direct preferința pentru o normă, dar încearcă în pași mici să introducă cât mai mult din ea în viața grupului; uneori negocierea implicită nu este voluntară), pentru ca apoi să apară și unele negocieri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și ale celorlalți?” etc. Într-o etapă ulterioară apar negocierile implicite ale normelor (atunci când persoana nu își exprimă direct preferința pentru o normă, dar încearcă în pași mici să introducă cât mai mult din ea în viața grupului; uneori negocierea implicită nu este voluntară), pentru ca apoi să apară și unele negocieri explicite, atunci când părțile nu au ajuns la un acord satisfăcător în privința tipului de normă. Trebuie să se țină seama de faptul că fiecare partener are propriile expectații privind normele și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să le păstrăm. Dacă oamenii văd lucrurile diferit și învață lecții diferite de la „aceleași” date, atunci avem de-a face cu o situație critică în cele mai multe dintre cazurile de învățare organizațională. Atunci când există multiple dezacorduri în grup în urma unei negocieri implicite, cadrul didactic trebuie să provoace negocierea directă între membrii acestuia deoarece, în caz contrar, pot apărea conflicte (a căror cauzalitate nu este evidentă) sau poate optimiza grupul prin aducerea unor membri noi, înlocuirea unor membri sau realizarea conceptului de grup
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Morton Deutsch, membrii grupului care au o orientare competitivă cred că pot să-și atingă scopurile doar dacă alți membri eșuează în acest efort. Thomas C. Schelling (în Hinton, Reitz, 1971) a efectuat un interesant studiu asupra negocierii, deosebind coordonarea implicită (când există interese comune) de negocierea implicită (când interesele diferă). La coordonarea implicită (proprie cooperării), el a propus câteva exerciții dintre care luăm ca exemplu următorul: alegeți un partener și numiți cuvântul „cap” sau cuvântul „coadă” la un semn al
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]