3,454 matches
-
a plăcut. Ceva a supărat-o rău. Dar ce anume? Că el fuma? Era major! Că îl ținea de braț? Se sprijinea putea cade! Că era târziu, 8 seara? Doar nu erau găini! Că au deranjat-o pe profesoară în incursiunea ei nocturnă? Tot ce se poate! Sau tinerețea lor lipsită de griji, impresia unei întâlniri romantice care îi tulbura de la preocuparea lor majoră învățătura? În fine deși abia se vedea, diriga era roșie de mânie. A doua zi a ieșit
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
odată, în timp ce nu-și putea nici măcar aminti numele propriilor iubite de adolescență sau ale amantelor de mai târziu, cu excepția celor cu care a rămas în relații peste ani și au devenit prietene de familie. Vizita. Narcis Este întrerupt brusc din incursiunea lui în trecut. Ușa se întredeschide și secretara anunță prezența unui personaj ce insistă foarte mult să-l vadă, în ciuda momentului și a situației. Domnule Sicran, se pare că este vorba de ceva foarte important. Probabil în legătură cu unul din dosarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ar trebui să-ți apară în realitate într-o formă recognoscibilă sau nu, iar tu să simți că este El. Totuși, m-am mai liniștit când colega și prietena mea de clasă, cu care de altfel am realizat și primele incursiuni erotico-tactile, mi-a mărturisit că și ea are un "el" al ei, sau poate o "ea", care nu-i dădea pace și o interpela adesea, disturbând-o de la activitățile ei lumești. Uite, vezi? Și acum este cu mine sau, mai exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
genunchii deja i se ridicau de pe pat. După ce și-a atașat Clama Argintie a Pasiunii pe Tulpina de Jad, a uns-o bine cu Ulei pentru Pofte Trupești și apoi a intrat între coapsele ei. A testat poziția cu o incursiune scurtă în Poarta de Jad, apoi s-a retras și a adăugat un Inel al Voluptății din Sulf și două Panglici Medicinale ale Pasiunii, una galbenă și una albastră. După ce și-a dotat astfel instrumentul, a intrat hotărât în Camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
lumi adulte depravate prin ochii unei conștiințe sensibile, dar inocente. Îi aduse pe cei doi Smith de la De Vere Gardens să Îi poarte de grijă - În felul acesta, Îl putea supraveghea mai Îndeaproape pe Smith, care, În absența lui, organizase incursiuni Îngrijorătoare În modesta sa pivniță. Bănuia că individul este Într-o permanentă stare de ușoară amețeală, dar era dificil de acuzat, căci masca abil simptomele sub obișnuita extravaganță a gesturilor profesionale, Înconjurând cu Înflorituri masa din sufragerie, scoțând la iveală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ore înaintate ale serii, părculețul devenea spațiu de adunare pentru cei mai fioroși bețivi ai Bucureștiului. Sugativele internaționale. Alcooliștii emeriți, ce și-ar fi băut și sângele. Iar, după propriile spuse, "ar fi infectat și penicilina", repezindu-și de aici incursiunile disperate asupra camerelor de gardă ale Spitalului Municipal, în încercarea lor disperată de a seca orice urmă de alcool până și din flaconașele de dezinfectante. Mai de grabă lăsîndu-se împușcați, decât stăviliți din procurarea rațiilor halucinogene. - Psît, măi Bruță! Bă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de oameni îngropați de vii nu s-au întâmplat cumva din această cauză: au fost plasați la orizontală ca să fie ajutați să-și revină, dacă mă-nțelegi. Ar trebui, poate, să fim îngropați în picioare, dacă-mi permiți această scurtă incursiune în necrologie. A fost o biată glumiță nevinovată, fără nici o intenție morbidă, și sper că n-ai luat-o în sensul respectiv. — Rochia, spuse Vultur-în-Zbor. — O, scuzele mele sincere dacă am dat impresia că evit să vă răspund spuse Virgil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
oricum insuportabilă. Virgil era nevoit să-l considere principalul său dușman - după Grimus. Adică de când Grimus fusese izgonit de pe insulă. Trosc. Dacă nu se întorcea, viața n-ar fi fost cu nimic mai bună. Efectul se răspândea. Dolores făcuse niște incursiuni de recunoaștere, urcând puțin de-a lungul coastei, și se simțise rău. Imediat ce va ajunge la mica lor colibă, nu va fi mai bine decât în K. Pentru Dolores în nici un caz. Trosc. Dar Nicholas Deggle trebuia să știe deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Altele erau scena marilor aventuri din visele lui. Strada era microcosmosul lui și acolo își găsea el toate plăcerile și suferințele. Mic și pricăjit, era o parte a drumului, întocmai ca oricare din pietrele acestuia. într-una din rarele lui incursiuni în lumea cuvintelor rostite, îi spusese cu toată sinceritatea Elfridei Gribb, soția lui Ignatius Q. Gribb, gânditorul orașului, — De n-aș fi eu, drumul s-ar surpa. Pietrele au nevoie de dragoste la fel de mult ca și dumneata. Și, practic, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
tren de gheață și un amestec de oroare și sublim i se prăbuși Înlăuntrul ființei. Totuși, nu ura acest sentiment nelămurit, de dulce spaimă. El se repeta la nesfârșit, de fiecare dată când știa că urmează să facă o nouă incursiune. La Întoarcere, era mereu copleșit de un triumf aproape prostesc. 60 Mai Întâi, Îngrijea trandafirii proaspăt aduși, apoi călca țanțoș prin cameră, țopăia și râdea minute În șir. Florile erau culese din Grădina Mănăstirii, aflată undeva, la marginea orașului, dincolo de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Cu avânt revoluționar, ei Îi socotesc „adevărați patrioți” doar pe cei care umblă sans culotte, așadar În pantaloni cu bretele și cu o scurtă vestă: la carmagnole. Oficial, ținuta e recunoscută ca Însemn al Revoluției În 1794. După această mică incursiune În lumea modei, care, cum deja se poate bănui, e mult mai mult decât o simplă paradare vestimentară, să revenim la Muscadini. „Soldați tumultuoși ai noii ordini, ei purtau mereu ochelari, ca și cum vederea le-ar fi fost slăbită.” Ce vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
al doilea an de căsătorie, zumzetul unui zvon dezonorant. Astfel că, într-o bună zi, Mohamed se întorsese acasă cu o frumoasă creștină cu cosițe negre împletite, pe care o cumpărase de la un soldat ce o luase roabă într-o incursiune în împrejurimile Murciei. O numise Warda, o instalase într-o încăpere micuță care dădea spre patio, curtea interioară, spunând chiar că o va trimite la Ismail egipteanul pentru a o învăța să cânte la lăută, să danseze și să scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fără luptă în mâinile castilienilor. Partida războiului își pierduse eroul, iar Boabdil scăpase de un rival stingheritor; cu toate astea, victoriile castilienilor reduceau regatul la nu prea mare lucru, doar Granada cu împrejurimile sale, ele însele fiind supuse la repetate incursiuni. Sultanul trebuia oare să se bucure sau să se tânguiască? În astfel de momente, zicea unchiul meu, ies la iveală măreția sau micimea sufletească. Iar eu pe aceasta din urmă am citit-o pe chipul lui Boabdil, în ziua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
astea n-ar fi adevărate, li se spunea de sus celor ce încă rămăseseră neîncrezători, atunci cum se explică faptul că de săptămâni bune castilienii își suspendaseră brusc atacurile în întreg regatul, în vreme ce Boabdil, odinioară atât de temător, lansa acum incursiuni după incursiuni pe teritoriul aflat sub stăpânirea creștinilor, fără urmă de represalii? O ciudată beție a victoriei pusese stăpânire pe orașul aflat în agonie. Eu eram abia un sugar, lipsit de înțelepciunea oamenilor, dar și de nebunia lor, ceea ce m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ar fi adevărate, li se spunea de sus celor ce încă rămăseseră neîncrezători, atunci cum se explică faptul că de săptămâni bune castilienii își suspendaseră brusc atacurile în întreg regatul, în vreme ce Boabdil, odinioară atât de temător, lansa acum incursiuni după incursiuni pe teritoriul aflat sub stăpânirea creștinilor, fără urmă de represalii? O ciudată beție a victoriei pusese stăpânire pe orașul aflat în agonie. Eu eram abia un sugar, lipsit de înțelepciunea oamenilor, dar și de nebunia lor, ceea ce m-a scutit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
adesea un înalt personaj al statului, asistat de numeroși alți dezrobitori. Cele care veneau să semnaleze disparițiile erau familiile captivilor: un militar căzut în mâinile dușmanului, un locuitor dintr-un oraș împresurat, o țărancă luată cu arcanul cu prilejul vreunei incursiuni. Numitul fakkak sau unul dintre reprezentanții lui își începea atunci cercetările, ducându-se pe teritoriul advers, uneori chiar în regiuni îndepărtate, deghizat în negustor sau bizuindu-se chiar pe adevărata sa calitate, pentru a da de urma persoanelor dispărute și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
atât ziua, cât mai cu seamă noaptea, când acesta se deda la tot felul de Îndeletniciri dubioase. Clopotarul era cel care Îl văzuse adesea pe Bérenger Saunière săpând În biserică și căutând cu Încăpățânare, și tot el depunea mărturie despre incursiunile nocturne ale prelatului și ale slujnicei sale prin cimitirul satulu, unde, iarăși, era limpede că Încercau să găsească ceva anume. Și chiar găsiseră, nu Încăpea nici o Îndoială. Eforturile conjugate ale hangiului și ale clopotarului - la care se adaugă aportul consistent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Guvernul cade, de altfel, după două luni, urmat fiind de un guvern zis de concentrare, în care nu intra, totuși, nici unul din fruntașii revoluționari. Greutățile sunt din ce în ce mai mari. Grevele se țin lanț și în octombrie 1911, Paiva Couceiro face o incursiune în Nordul țării sperând să reîntroneze monarhia. Încercarea eșuează, cu toate că Paiva Couceiro conta pe un mare număr de ofițeri din toate regimentele, ofițeri dezgustați de Republică și, îndeosebi, de anarhia care-și făcea loc în armata. Dar frontiera era păzită
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mare număr de ofițeri din toate regimentele, ofițeri dezgustați de Republică și, îndeosebi, de anarhia care-și făcea loc în armata. Dar frontiera era păzită de voluntarii republicani și de unități leale regimului. Paiva Couceiro va încerca o a doua incursiune în 1912, cu același lamentabil rezultat. Între timp, guvernele cad într-un ritm turburător. Până în ianuarie 1913, nici Antonio Joîo, nici Afonso Costa nu fac parte din guvern. Costa transformă vechile societăți secrete revoluționare într-o nouă organizație secretă, "furnica
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
față este o culegere, sistematic corelată, de amintiri personale ce se desfășoară pe un spațiu geografic de la St. Petersburg la St. Nazaire și acoperă o perioadă de treizeci și șapte de ani, din august până În mai 1940, cu numai câteva incursiuni În spațiul temporal ulterior. Eseul care a inițiat această serie corespunde cu ce a devenit aici capitolul al cincilea. L-am scris În franceză, sub titlul „Mademoiselle O“, În urmă cu treizeci de ani, la Paris, unde Jean Paulhan l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de oră, pînă cînd găsi ce căuta: un grup de stînci care aveau În mijloc o mică adîncitură cu apă curată și proaspătă, cu un gust divin. Dormi acolo cîteva ceasuri, bău apă din nou, umplu dovleacul și Își continuă incursiunea fără să se Îndepărteze nici o clipă de coastă, pînă cînd dădu peste trunchiul unui cactus gros, lîngă care se odihnea o pașnică iguană de pămînt, ce nu făcu nici un gest văzîndu-l și se lăsă prinsă fără să se Împotrivească. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ciclul sângerării.“ Teribila descoperire i se datorează unui anume Bolos, ocultist extravagant și discipol al lui Democrit. * Orice tratat despre bolile trupului ar trebui să fie un tratat de metafizică. Participarea trupului la idee, la excursia în imaterial, este o incursiune în neantul populat de gând. Fidel până la moarte vocației lui de a consuma viață, această deviație îl deschide către o dependență care nu îmbolnăvește în mod direct, dar care poate investi boala cu aparența eliberării. Subliminal, trupul își neagă existența
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
sunt suficiente pentru ca ultimul delir să îți cuprindă, incontestabil, adevărul. * Aștept încă să descifrez sensul trădării. Aștept inițierea într-o formă spirituală de existență consecutivă trădării: o culpabilitate fericită. * Nașterea delirului vine într-o după-amiază în care nu mai accepți incursiunea în biblioteca întunericului, când iei decizia de a da foc acestei biblioteci din întuneric sau când întunericul însuși se hotărăște să-și abandoneze pepiniera de gânduri, să tacă, dar mai ales să înceapă să viseze. * Când mă gândesc la ce
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
dintre președintele republicii și prim-ministrul, terminat în mod atât de fericit, a picat la țanc pentru el. Altfel n-ar fi de înțeles de ce ar fi abandonat nitam nisam firul narațiunii pe care o desfășura, ca să se angajeze în incursiuni gratuite nu asupra unor fapte care nu s-au petrecut, dar puteau să se petreacă, ci asupra faptelor care s-au petrecut, dar puteau să nu se petreacă. Ne referim, fără alte ocolișuri, la scrisoarea pe care președintele republicii a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
asemenea, zilele de jafuri, lupte și moarte când alergau ca vântul pe întinderile de pământ, mândri de porecla lor de „bandiți ai deșertului“ și „stăpâni“ ai nisipurilor Saharei din sudul Atlasului până la malurile Ciadului. Uitate fuseseră și războaiele fratricide și incursiunile despre care bătrânii păstrau amintiri atât de plăcute și îndepărtate, și aceia erau anii amurgului rasei imohag, fiindcă unii dintre cei mai viteji războinici ai săi conduceau camioane pentru câte un patron „francez“, făceau parte din armata regulată sau vindeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]