5,050 matches
-
16 din Constituție garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor, nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. De aceea textul constituțional este aplicabil persoanelor juridice numai în cazul în care stabilirea unui regim juridic discriminatoriu s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea acestora în fața legii și a autorităților publice. În acest sens s-a pronunțat Curtea prin Decizia nr. 102/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, și prin Decizia nr. 18/1996, publicată
DECIZIE nr. 98 din 29 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 544 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125644_a_126973]
-
elaborată, utilizînd tehnica analizei factoriale. Travaliul metodologic astfel inițiat a condus la sistematizarea a patru dimensiuni polare: distanța față de putere (mare/mică); evitarea incertitudinii (ridicată/scăzută); individualism/colectivism; masculinitate/ feminitate. Să le parcurgem pe scurt: 1. distanța față de putere exprimă inegalitatea/egalitatea dintre superiori și subordonați într-o organizație (DP mare/mică); 2. evitarea incertitudinii lipsa toleranței ambiguității și nevoia de reguli formale sau disponibilitatea față de schimbare (EI ridicată/scăzută); 3. individualism distribuirea atenției, resurselor și angajării personale în sarcină către
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
descriere a conceptelor-reper din modelul său prin intermediul unei lecturi axiologice. Astfel, distanța față de putere indică măsura în care membrii cu mai puțină putere într-o organizație sau instituție acceptă și se așteaptă ca puterea să fie distribuită inegal. Aceasta reprezintă inegalitatea definită de cei în subordine, nu de superiori, ceea ce sugerează că nivelul inegalității într-o societate este susținut atît de subordonați, cît și de lideri. Puterea și inegalitatea sînt, bineînțeles, stări de fapt fundamentale pentru orice societate și orice persoană
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
putere indică măsura în care membrii cu mai puțină putere într-o organizație sau instituție acceptă și se așteaptă ca puterea să fie distribuită inegal. Aceasta reprezintă inegalitatea definită de cei în subordine, nu de superiori, ceea ce sugerează că nivelul inegalității într-o societate este susținut atît de subordonați, cît și de lideri. Puterea și inegalitatea sînt, bineînțeles, stări de fapt fundamentale pentru orice societate și orice persoană cu un minim de experiență în tiparele de relaționare interpersonală poate proba faptul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acceptă și se așteaptă ca puterea să fie distribuită inegal. Aceasta reprezintă inegalitatea definită de cei în subordine, nu de superiori, ceea ce sugerează că nivelul inegalității într-o societate este susținut atît de subordonați, cît și de lideri. Puterea și inegalitatea sînt, bineînțeles, stări de fapt fundamentale pentru orice societate și orice persoană cu un minim de experiență în tiparele de relaționare interpersonală poate proba faptul că toate societățile sînt inegale, însă unele societăți promovează inegalitatea mai mult decît altele. Individualismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și de lideri. Puterea și inegalitatea sînt, bineînțeles, stări de fapt fundamentale pentru orice societate și orice persoană cu un minim de experiență în tiparele de relaționare interpersonală poate proba faptul că toate societățile sînt inegale, însă unele societăți promovează inegalitatea mai mult decît altele. Individualismul, pe de-o parte, și colectivismul, pe de altă parte, se referă la măsura în care indivizii sînt integrați în grupuri. Opțiunea individualistă caracterizează societățile în care legăturile dintre indivizi sînt mai slabe: se așteaptă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
astfel, persoanele aparținînd grupului trăiesc sentimentul că toți membrii grupului sînt egali simbolic; și colectivismul vertical: pune accentul pe structura ierarhică a societății și pe relațiile mai distante, caracterizînd o situație în care indivizii sînt parte a societății și acceptă inegalitățile sociale. Autorii pun în relație aceste dimensiuni cu două dimensiuni ale individualismului: individualismul orizontal descrie o situație socială cu distanțe sociale minime și o relație ierarhică slabă, tendință la autonomie combinată cu idealul de egalitate socială; individualismul vertical este prezentat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și o relație ierarhică slabă, tendință la autonomie combinată cu idealul de egalitate socială; individualismul vertical este prezentat ca o înclinație spre favorizarea ierarhiei sociale și a unei distanțe față de putere mai mare, cu păstrarea autonomiei, dar și cu acceptarea inegalității sociale. Rezultatele au atestat că germanii exprimă semnificativ mai multe tendințe individualiste față de egipteni, atît în ce privește subscala verticală, cît și cea orizontală. în contrast, egiptenii înregistrează scoruri semnificativ mai mari în ce privește tendințele colectiviste, la ambele subscale. Literatura de specialitate ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
clare, trăsătură demonstrată de G. Hofstede, dar și de studii mai recente. Ancheta de teren coordonată de Darwish și Huber (2003, p. 53) demonstrează prevalența speciilor comportamentului social individualist atît în ce privește subscala verticală (care asociază tendința spre autonomie, cu acceptarea inegalității și ierarhiei sociale), cît și în cea orizontală (care evocă distanțe sociale minime și o relație ierarhică slabă, tendință de autonomie, combinată cu idealul de egalitate socială). 8.3.9. Țările hispanice Studiul condus de Gouveia și colaboratorii săi (2002
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asemenea coeziunii sociale, în timp ce dimensiunea verticală se definește prin sacrificiul personal în favoarea in-grupului și în "a-ți face partea ta" din datoria față de grup. Atît în culturile colectiviste, cît și în cele individualiste, verticalul acceptă diferențele de status și proclamă inegalitatea, devenită convergentă cu self-ul diferit. Dimensiunea orizontală susține mecanismul unei omogenizări a oamenilor în registrul atributelor și statusurilor împărtășite, devenind un concept consonant cu ideea de self identic. Rezumînd, a fi vertical înseamnă a pune accentul pe "a fi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
societățile caracterizate de o distanță mare față de putere, o importantă distanță emoțională separă subordonații de reprezentanții autorității. Aici sînt valorizate respectul și deferența formală față de persoanele cu statut înalt (precum părinți, vîrstnici etc.) (Basabe et al., 2002, p. 106), iar inegalitățile între oameni sînt așteptate și dorite. O distanță mică față de putere caracterizează culturile în care nu se pune semnificativ accentul pe diferența de putere între indivizi sau pe diferența de stare materială, iar distribuția relativ egală a puterii este regula
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
semnificativ accentul pe diferența de putere între indivizi sau pe diferența de stare materială, iar distribuția relativ egală a puterii este regula. într-o asemenea cultură e de așteptat ca toți indivizii din societate să fie tratați ca "egali", iar inegalitățile simbolice sînt minimizate în cadrul proceselor de socializare (Yamamura, Satoh, Stedham, 2003). Domeniile principale în care se manifestă inegalitatea sînt: normele sociale, statutul social și prestigiul, posesiunea materială, puterea, legile, regulile și drepturile. în domeniul normelor sociale, în culturile caracterizate de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a puterii este regula. într-o asemenea cultură e de așteptat ca toți indivizii din societate să fie tratați ca "egali", iar inegalitățile simbolice sînt minimizate în cadrul proceselor de socializare (Yamamura, Satoh, Stedham, 2003). Domeniile principale în care se manifestă inegalitatea sînt: normele sociale, statutul social și prestigiul, posesiunea materială, puterea, legile, regulile și drepturile. în domeniul normelor sociale, în culturile caracterizate de o DFP mare, privilegiile aparțin celor care au puterea, spre deosebire de culturile cu DFP scăzută, în care toți par
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
decît au în mod efectiv, normele sînt inegale, fiecare individ are un loc specific în rețeaua socială și respect pentru autoritate. în contrast, în culturile cu DFP mică, cei care controlează puterea încearcă să atenueze imaginea autoritară asociată statutului supraordonat, inegalitățile tind să fie minimalizate, nu există o ierarhie stabilită "definitiv", iar respectul sporit este îndreptat către individualitate. La nivel politic, în culturile cu DFP crescută, guvernarea e de așteptat să fie militară, autocratică și oligarhică, după cum se poate identifica o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pacienții cu diabet zaharat, mai ales la cei cu o proastă vindecare a ulcerelor (27). Nu există o diferență histologică între densitatea capilară la nivelul pacienților cu diabet, comparativ cu cei fără diabet (31). Această egalitate „cantitativă” contrastează cu o inegalitate „calitativă”, dat fiind ca s-a găsit, prin intermediul capilaroscopiei, o diminuare în numărul anselor capilare la pacienții cu neuropatie în poziția de șezut față de pacienți fără neuropatie, aceast diferență fiind absentă în poziția orizontală (35). Circulația capilară la nivelul degetelor
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
cu privire la egalitatea pentru femei și bărbați. Deși textele poartă amprenta personală a autorilor și a diversității opțiunilor teoretice ale acestora, cartea transmite o imagine unitară chiar și pentru simplul fapt că nu rămâne în zona denunțării dominației masculine și a inegalităților sau asimetriilor de gen din sfera vieții publice și private, ci invită la un exercițiu reflexiv, interogativ și critic la adresa modelelor culturale dominante, care încorsetează libertatea de alegere a traiectoriilor de viață feminină și masculină. Cartea nu oferă răspunsuri general
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
perspectivă genizată asupra realității sociale, făcută din orizontul interdisciplinarității sau al specificității unor discipline (sociologie, istorie, antropologie, literatură ș.a.), presupune un demers critic cu privire la aspecte relevante pentru ambele genuri. Această perspectivă caută să surprindă dinamica relațiilor, a diferențelor și a inegalităților în raporturile sociale dintre genuri în diverse contexte cultural-istorice, respectiv modalitățile de interacțiune între bărbați și femei în cadrul instituțiilor și al practicilor cotidiene, cu referire la educație, diviziunea muncii, viața publică și viața privată, pentru a identifica, astfel, nevoile practice
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de gen etc.), specialiștii din zona proiectelor de cercetare și intervenție socială, profesioniștii în coaching și dezvoltare personală, toți cei interesați de cercetarea calitativă, povestirea autobiografică, studierea și analiza dinamicii relațiilor de gen, problematica diferențelor, a identității și a egalității/inegalității de gen, precum și de corelațiile între gen-carieră-familie-viață privată. Cartea poate fi utilă, în egală măsură, publicului larg care, indiferent de vârstă și profil socio-profesional, este interesat de înțelegerea opțiunilor și a traseelor școlare și profesionale din perspectiva articulării vieții private
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
este importanța (relevanța) acestui subiect pentru viața personală? Dar pentru agenda publică și cea profesională? Se vorbește, adesea, despre "dubla zi de muncă" sau despre "dubla prezență"23, ca fiind o caracteristică a muncii femeilor și o componentă importantă a inegalităților de gen. Care sunt modalitățile practice prin care poate fi articulată/ echilibrată viața profesională cu viața de familie și privată, pentru femei și bărbați? Care sunt actorii sociali (statul-familia-piața-întreprinderea/organizația) care pot și este nevoie să-și asume un rol
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
teren și în comitetele de conducere - mișcarea poloneză Solidarnosc în 1980-81; președintă a asociației "Est în Viitor", din 1990 în 2000; directoare a unui laborator de cercetare a CNRS - GEDISST 3 - în anii 1990 și directoare a unei reviste despre inegalitățile de sex susținută de acesta din urmă - Cahiers du Genre - din 1997 în 2008; și, în sfârșit, în anii 2000, în calitate de profesoară de sociologie: membră a grupului de experți având sarcina de a-l consilia pe Comisarul Cercetării din Comisia
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cantoneze în posturile de conducere "rezervate femeilor" - chiar și pentru a evita sarcasmele inevitabile atunci când se pretinde ocuparea unor responsabilități tradițional "masculine". Fie invers, atunci când riști, pe acest teren, să pierzi din vedere greutatea raporturilor sociale de sex și a inegalităților sociale și familiale care sunt moștenirea celor mai mulți dintre noi. Faptul de a fi femeie a jucat fără îndoială un rol decisiv în experiența pe care am avut-o privind raporturile sociale în țările "celeilalte Europe", cum erau numite atunci, precum și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
asupra capacității sale de a se afirma în sfera publică - și deci de a se bucura de drepturile sale și de a le face respectate. Or, fenomenul generalizat pe care îl constituie neluarea în calcul a muncii reproductive în analiza inegalităților de sex și în practicile sociale face ca dificultatea de a emite declarații de principiu să se dovedească și mai puternică în materie de drepturi ale femeilor decât în alte domenii. Se știe în privința aceasta că menținerea unei repartiții total
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dificultatea de a emite declarații de principiu să se dovedească și mai puternică în materie de drepturi ale femeilor decât în alte domenii. Se știe în privința aceasta că menținerea unei repartiții total inegale a sarcinilor domestice are ca efect direct inegalitatea de statut a bărbaților și a femeilor, în ciuda multiplelor schimbări intervenite în viața acestora din urmă de ceva mai mult de un secol. Cu toate că rațiunea dezechilibrului s-a schimbat, afirmația ironică a Virginiei Woolf că "jumătate din munca fiicelor bărbaților
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mă preocupau în anii 1970 se refereau la dificultățile pe care le-au întâmpinat mișcările de femei, în secolele XIX și XX, pentru a-și face auzite revendicările, precum și la rezistența organizațiilor din mișcarea muncitorească față de abordarea frontală a problemei inegalității de sex, mai ales la locul de muncă. Un lucru reieșea clar din studiile pe care le întreprindeam atunci într-o optică istorică, legat atât de revoluția rusă cât și de revoluția spaniolă 9: cu toate că femeile au fost aproape întotdeauna
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
deschis către această problematică și noii mei colegi au făcut tot posibilul pentru a-mi susține eforturile, atât pe planul cercetării, cât și pe cel al predării. Da, dar iată... Echipele se schimbă și, de asemenea, sensibilitatea indivizilor față de tematica inegalităților. Pentru motive care țin de partea de risc din cariera mea, la doar doi ani de la ieșirea mea la pensie, mai multe dintre cursurile relative la această axă - înscrise în planul cvadrienal al universității - au fost suprimate 16. Astfel, problema
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]