5,599 matches
-
au argument intern (tranzitive, inacuzative, pasive) sunt compatibile cu structurile rezultative; inacuzativele care denotă evenimente atelice nu apar cu structuri rezultative. Avram (2003: 188) arată că inacuzativele telice pot apărea cu structuri rezultative dacă nu denotă un eveniment cu localizare inerent specificată sau o stare specific delimitată, cu un delimitator inerent specificat; deci numai inacuzativele derivate pot apărea cu rezultative. Levin și Rappaport Hovav (1995: 33) arată că Simpson (1983)34 este primul care a observat relevanța construcției rezultative pentru inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rezultative; inacuzativele care denotă evenimente atelice nu apar cu structuri rezultative. Avram (2003: 188) arată că inacuzativele telice pot apărea cu structuri rezultative dacă nu denotă un eveniment cu localizare inerent specificată sau o stare specific delimitată, cu un delimitator inerent specificat; deci numai inacuzativele derivate pot apărea cu rezultative. Levin și Rappaport Hovav (1995: 33) arată că Simpson (1983)34 este primul care a observat relevanța construcției rezultative pentru inacuzative și apreciază că, în engleză, construcția rezultativă este un diagnostic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vezi Capitolul 3, 4.3.2.) este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru construcția rezultativă, pentru că există și constrângeri semantice; două clase de verbe inacuzative nu acceptă construcții rezultative: (a) verbele stative (remain 'a rămâne'); (b) verbele de mișcare inerent direcționale (come 'a veni', go 'a pleca', arrive 'a sosi') − Levin și Rappaport Hovav (1995: 56). În limba română (vezi Croitor 2008b: 305; Baciu 2007: 55), construcțiile rezultative (predicative suplimentare) pot apărea atât cu verbe tranzitive (a), cât și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în care categoria AgrOP nu este activată, adică (a) în construcțiile pasive; (b) în limbile în care această categorie nu există - fie că acuzativul e atribuit configurațional, în interiorul VP, fie că nu e atribuit deloc, argumentul Temă primind un Caz inerent sau Cazul absolutiv. Niculescu (2008: 245) arată că unii cercetători propun o analiză unificată pentru toate aparițiile verbului a avea, iar alții diferențiază a avea1 − lexical, care are întotdeauna un argument subiect −, de a avea2 − auxiliar, care nu cere un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să fim iertați], stăpâne! (Creangă); (38) Nu mai ai scăpare [nu mai poți fi scăpat] din mâna mea! (Ispirescu); (39) Boala asta n-are leac [pentru ea nu se găsește leac]. d. Complementul e o trăsătură caracteristică sau o însușire inerentă a vieții sufletești sau trupești a omului (sau a unei ființe); de cele mai multe ori se redă prin "a fi înzestrat cu..." - a avea bunătate "a fi bun"; a avea curaj/îndrăzneală "a fi curajos/îndrăzneț"; a avea putere "a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acord la feminin. Toate numele cu referent uman au genul natural. În anumite zone ale gramaticii există și distincția singular− dual−plural. Predicatul include referința pronominală la argumentele principale și poate constitui o propoziție completă. Aproape toate numele au gen inerent. Acesta nu este transparent în forma numelor, ci numai prin acord cu alți constituenți ai grupului nominal sau cu sufixul verbal. Există o clasă închisă de 14 adjective care pot funcționa ca modificatori în grupul verbal sau ca nume predicative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Construcciones inacusativas y pasivas", în: I. Bosque, V. Demonte (eds.), Gramática descriptiva de la lengua española, vol. II, Madrid, Espasa Calpe, p. 1574−1629. 29 Belletti (1988), între alții, susține că numele "nude" din italiană și din spaniolă au caz partititiv/inerent (apud Mackenzie 2006: 13). 30 A. Alsina, "The Role of Argument Structure in Grammar. Evidence from Romance", CSLI Lecture Notes, 62, Stanford, CSLI Publications. 31 E. Torrego, "Unergative−Unaccusative Alternations in Spanish", în: I. Laka, A. Mahajan (eds.), Functional Heads
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca pandant două regimuri de funcționare sau doi poli ai simbolisticii politice: unul al imaginilor, care divizează, și unul al operațiunilor/ acțiunilor, care fuzionează teoria este expusă pe larg în Simbolistica politică. Practic, ele acoperă procesele de diferențiere și asemănare inerente oricărei construcții identitare. Gestionarea (post) modernă a comunicării este efectuată de marketingul politic și cade sub incidența a ceea ce autorul intitulează tautism, adică o comunicare tautologică și autistă, care produce confuzie și alienare. În calitate de reprezentare, comunicarea e un mijloc de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
dificil, are totuși cheia sa, care este redundanța: pentru ca un mesaj să fie receptat, este necesar ca anumite elemente ale sale să se repete, sau să trimită la alte elemente deja conținute în mesaj. De altfel, în afară de această redundanță "structurală", inerentă utilizării limbii, există o redundanță practică, supraadăugată, care se articulează la nivel semantic. Dacă dorim să mărim capacitatea de înțelegere a receptorului și să întărim univocitatea mesajului, se repetă fie aceiași termeni, fie sinonimele, fie parafraze, sau orice alt procedeu
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
avut loc primele alegeri legislative după armistițiu, a fost instaurat regimul comunist. Aceste alegeri aveau să fie trucate în și mai mare măsură decât toate cele care le-au precedat. 7 V. Eugen WEBER: "Studenții și absolvenții români, înfruntând problemele inerente ale dezvoltării unei clase educate într-o societate needucată, formau un grup revendicativ, de nemulțumiți cronic... Între cele două războaie, ei au îngroșat rândurile tuturor mișcărilor radicale și naționaliste". În ediția Hans ROGGER, Eugen WEBER, The European Rights, Widenfels and
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
până într-atât, încât nu vrea să fie apărat în justiție, ceea ce face, totuși, cu succes, cel mai bun prieten al său. În schimb, fata, Ozana, fiica Lui Leon Dumitrescu, îndrăgostită de Daniel Durban, înnebunește. Personajele, construcția subiectului atestă similitudini inerente în spațiul literaturii sau îi dau posibilitatea cititorului de a le apropia de alte creații ale literaturii române ori universale. Dacă, din sfera literaturii române, cartea lui Theodor Codreanu se întâlnește, cum am arătat, cu scrierile lui Rebreanu, Călinescu, Camil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se aventurează pe urmele celor aflate, deduce chiar de la Iftimie Bratu, primarul așezării, statutul, destul de ambiguu, de leagăn al unei civilizații străvechi, vizând întoarcerea cu totul, de la toate ale ei, a lumii obișnuite, prin impunerea a ceea ce, pentru oameni, dincolo de inerentele lor scăderi, constituie nefirescul. Este, prin urmare, un întreg desfășurat pe două dimensiuni încât dobândește o aură legendară -, la existența cărora au acces doar câteva personaje cu preocupări insolite, excentrice, dintre care, pe primul plan, se situează Dimitrie Cristea și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că postmodernismul este, în esență, antieuropean. Dacă Th. Codreanu face în mod frecvent elogiul eminescian, însă cu măsură și dreaptă judecată, este clar că ajunge, la un moment dat, și la secțiunea dedicată clasicizării postmodernismului, cu unele retractări și excese inerente, și cu nevoia stringentă, dar nemărturisită prea ușor, a postmodernilor de a (re)găsi precursori și fondatori, al căror prestigiu să legitimeze, paradoxal, din punct de vedere istoric, acest "curent", care ignoră istoria, declarând-o moartă, și chiar pe Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
iar poezia lui Saint-John Perse "descinde direct din muzica înaltă a versetelor biblice". Numere în labirint (II) conține și romanul unui roman: Varvarienii, a cărui gestație e urmărită de la prima redactare, regândirea titlului, până la finalizare, cu toate speranțele și ezitările inerente procesului de creație: "l-am lucrat fără speranța de a-l vedea publicat". Notează el la un moment dat: "Poate va fi o capodoperă. Romanul meu va avea un ritm infernal, cu limpezimi strivitoare asupra timpului pe care-l trăim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Paul Goma, unul dintre puținii români ce ar merita din plin recunoașterea statutului de disident, este și rămâne "proscrisul tuturor regimurilor politice din ultimii cincizeci de ani", atâta timp cât el s-a raportat și se raportează permanent la absolut, cu excesele inerente unei asemenea atitudini. Tabăra celor incriminați este nu numai variată, dar și mult înșelătoare, uimitoare prin inteligență practică și discurs pomădat, calcul rece, inventivitate și creativitate, cu refuzul constant al tradiției, aceștia încercând să demonstreze, asemenea lui H.-R. Patapievici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
puncte de vedere în conflict, teoria conspirației. Mai mult, între ei s-au iscat și ciudate polemici, o "războire inutilă", constata Theodor Codreanu; dar demersurile lor, de elan detectivistic, vădesc convergent și indubitabil "schimbarea paradigmei în biografia eminesciană". Dincolo de fricțiunile (inerente, am zice) din interiorul "curentului", noii exegeți, apăsând pe senzațional dar chemând la apel fapte controlabile (vezi, de pildă, somația lui P.P. Carp, cerând "potolirea" lui Eminescu), doresc a spulbera seria de mistificări și prejudecăți legate de viața poetului, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de apărare și priveam spre postul de comandă al batalionului de unde s-a tras o rachetă și când am văzut lumina ei, am înțeles că „Războiul” începuse și pentru noi. Linia frontului și-a urmat calea conform planurilor cu jertfele inerente. Regimentul se afla cu două batalioane pe Prut, iar batalionul din care făceam parte rămânea pe acea linie fortificată. Peste câteva zile sunt trimis în concediu până la 1 august. Revin cu soția la Priponeștii mei, în care stăruia îngrijorarea maximă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
1972 Primită pe 24 aprilie Dragă Alecule, Datorită bunăvoinței lui Mircea Strătilă, care mi-a transmis la telefon și verbal, lăudabila inițiativă luată ca foști colegi promoția 1937, ce se mai află în viață, după un război și alte greutăți inerente, cum a fost cutremurul din 1940, unde colegul de bancă, în gara Bârlad și-a pierdut viața, adică mai bine zis la 35 de ani de la absolvire să ne reamintim acele emoționante momente ale vieții de elev, zic: Primesc cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
soluție pentru eliminarea racilelor existente. Dobrogea a fost regiunea care a suferit cel mai mult în timpul primului război mondial, mai ales prin prisma faptului că a fost ocupată și administrată de armata bulgară timp de doi ani (1916-1918). La vicisitudinile inerente războiului s-a adăugat tendința de bulgarizare forțată a populației, prin acte reprobabile, la care și-au dat concursul inclusiv cetățeni români de naționalitate bulgară. Odată cu reinstaurarea administrației române, cei vinovați și cei care au avut o atitudine nedemnă față de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fond, evoluția social-economică din Dobrogea a purtat amprenta naționalităților care își duceau traiul în comun. În mod special, evoluția economică generală a influențat situația și acțiunile populației, grupate pe categorii sociale și grupuri etnice, care s-au confruntat cu greutățile inerente în primii ani postbelici. Muncitorii din orașele dobrogene au fost împărțiți în două categorii - cei care își desfășurau activitatea în porturi, respectiv cei care lucrau în fabrici. Aceștia din urmă, în Constanța, au fost „mult mai favorizați” din punct de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe care avea dreptul să-l recruteze și să-l școlarizeze „conform cerințelor” informative/contrainformative. Mihail Moruzov a primit, prin Regulament, libertatea în alegerea personalului și a metodelor utilizate în vederea finalizării misiunilor informative încredințate. Totuși, în cazul unor eșecuri - „prăbușiri inerente” - Serviciul Secret trebuia considerat ca o instituție autonomă, fără să angajeze Ministerul Apărării Naționale sau statul român. Organizarea Serviciului Secret a cuprins un aparat central, două secții și structuri teritoriale. Aparatul central - directorul general și directorul general adjunct - ținea legătura
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
efectua individual, dar pentru acest lucru trebuia format un personal instructor calificat și permanent, care să analizeze posibilitățile de lucru ale agentului. Procesul de recrutare și pregătire a agenturii acoperite trebuia să fie continuu, în principal din cauza uzurii și pierderilor inerente. Compartimentarea și conspirarea activității specifice fiind esențiale în activitatea informativă/contrainformativă, Secția a II-a a propus funcționarea a două structuri de învățământ, una pentru agenții externi, cealaltă pentru agenții interni. Pentru agenții externi a fost vizată o școală pe lângă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a urmat capitularea, iar populația și-a închipuit că, după acest act, trupele eliberatoare vor pleca imediat din țară. Nu vor să înțeleagă că o trupă care cantonează într-o regiune, urmează să se aprovizioneze prin exploatare locală. Unele abuzuri inerente trupelor care au făcut războiul, ca mici furturi de furaje etc., provoacă indignare și chiar ura față de armatele care au sângerat pentru eliberarea lor. Nu se observă aproape deloc sentimente de mulțumire ce ar fi trebuit să le aibă față de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1681 Garantul se poate servi în contra creditorului de toate excepțiile datornicului principal inerente datoriei; însă nu-i poate opune acele ce sunt curat persoanele datornicului. (Cod civil 1047, 1142, 1148, 1155).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
durabile. 46) Însărcinează B.I.D.D.O. să organizeze, la începutul anului 1993, un seminar C.S.C.E. privind dimensiunea umană pe tema: "Migrația, inclusiv persoane refugiate și deplasate". Dreptul umanitar internațional Statele participante: 47) Reamintesc că dreptul umanitar internațional este bazat pe demnitatea inerentă persoanei umane. 48) Vor respecta în toate împrejurările și vor asigura respectarea dreptului umanitar internațional, inclusiv protecția populației civile. 49) Reamintesc că cei ce violează dreptul umanitar internațional sînt personal responsabili pentru aceasta. 50) Recunosc rolul esențial al Comitetului Internațional
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]