6,102 matches
-
brevet nr. 10550/1 iulie 1919. 1939 - colonel, comandantul Regimentului 30 Dorobanți Câmpulung Muscel. 3 iunie 1941 - 1 septembrie 1941 - Comandantul Diviziei 18 Infanterie 1 septembrie 1941 - 10 ianuarie 1942 General de brigadă Teodorescu Iosif a fost comandantul Diviziei 11 Infanterie. 1942-1944 Comandant adjunct al Corpului V Infanterie 1944-1945 General de Corp de Armată - comandantul militar al Capitalei. 1945- în rezervă 1945-1946 Rechemat și numit Inspector de Infanterie 1946-1947 în rezervă 1947 în retragere A luat parte la asediul asupra Odessei
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
colonel, comandantul Regimentului 30 Dorobanți Câmpulung Muscel. 3 iunie 1941 - 1 septembrie 1941 - Comandantul Diviziei 18 Infanterie 1 septembrie 1941 - 10 ianuarie 1942 General de brigadă Teodorescu Iosif a fost comandantul Diviziei 11 Infanterie. 1942-1944 Comandant adjunct al Corpului V Infanterie 1944-1945 General de Corp de Armată - comandantul militar al Capitalei. 1945- în rezervă 1945-1946 Rechemat și numit Inspector de Infanterie 1946-1947 în rezervă 1947 în retragere A luat parte la asediul asupra Odessei. Acțiunile ofensive ale Diviziei a 11-a
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
10 ianuarie 1942 General de brigadă Teodorescu Iosif a fost comandantul Diviziei 11 Infanterie. 1942-1944 Comandant adjunct al Corpului V Infanterie 1944-1945 General de Corp de Armată - comandantul militar al Capitalei. 1945- în rezervă 1945-1946 Rechemat și numit Inspector de Infanterie 1946-1947 în rezervă 1947 în retragere A luat parte la asediul asupra Odessei. Acțiunile ofensive ale Diviziei a 11-a, executate în zilele de 8-13 octombrie, au dat o ultimă și puternică lovitură apărării sovietice, cu efecte tactice și strategice
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
(n. 29 Decembrie 1890 - d. ?) a fost un general român, care a luptat în al Doilea Război Mondial. 1941 - Colonel Visarion C. Constantin - comandantul Regimentului 16 Dorobanți Infanterie „Baia - Mareșal Iosif Pilsudski" Botoșani, în cadrul Diviziei 7 Infanterie. 1942 - 1943 - General de divizie - Șeful Statului Major al Corpului 6 Infanterie. 1943 - 1944 Inspector al Corpului VI Armată. 1944 - Inspector al Mobilizării Industriale. 23 august 1944 - 5 septembrie 1944 - comandantul
Constantin Visarion () [Corola-website/Science/311955_a_313284]
-
(n. 29 Decembrie 1890 - d. ?) a fost un general român, care a luptat în al Doilea Război Mondial. 1941 - Colonel Visarion C. Constantin - comandantul Regimentului 16 Dorobanți Infanterie „Baia - Mareșal Iosif Pilsudski" Botoșani, în cadrul Diviziei 7 Infanterie. 1942 - 1943 - General de divizie - Șeful Statului Major al Corpului 6 Infanterie. 1943 - 1944 Inspector al Corpului VI Armată. 1944 - Inspector al Mobilizării Industriale. 23 august 1944 - 5 septembrie 1944 - comandantul diviziei 20 Infanterie Instrucție. 1944 - 1945 - Prizonier de Război
Constantin Visarion () [Corola-website/Science/311955_a_313284]
-
general român, care a luptat în al Doilea Război Mondial. 1941 - Colonel Visarion C. Constantin - comandantul Regimentului 16 Dorobanți Infanterie „Baia - Mareșal Iosif Pilsudski" Botoșani, în cadrul Diviziei 7 Infanterie. 1942 - 1943 - General de divizie - Șeful Statului Major al Corpului 6 Infanterie. 1943 - 1944 Inspector al Corpului VI Armată. 1944 - Inspector al Mobilizării Industriale. 23 august 1944 - 5 septembrie 1944 - comandantul diviziei 20 Infanterie Instrucție. 1944 - 1945 - Prizonier de Război la germani. 1947 - În retragere. Idealul național al repunerii bornelor de hotar
Constantin Visarion () [Corola-website/Science/311955_a_313284]
-
Iosif Pilsudski" Botoșani, în cadrul Diviziei 7 Infanterie. 1942 - 1943 - General de divizie - Șeful Statului Major al Corpului 6 Infanterie. 1943 - 1944 Inspector al Corpului VI Armată. 1944 - Inspector al Mobilizării Industriale. 23 august 1944 - 5 septembrie 1944 - comandantul diviziei 20 Infanterie Instrucție. 1944 - 1945 - Prizonier de Război la germani. 1947 - În retragere. Idealul național al repunerii bornelor de hotar pe adevărata graniță din vestul țării a însuflețit în luptă poporul român, inclusv pe militarii de orice grad, la 4 ani de la
Constantin Visarion () [Corola-website/Science/311955_a_313284]
-
din țară de către turci în timpul ocupației din timpul Primului Razboi Mondial. La întoarcerea în țară (1 ianuarie 1922) primește comanda Regimentului 34 Obuziere. După o perioadă de un an (1924-1925), în care ocupă funcția de Șef al Statului Major al Diviziei 17 Infanterie, Alexandru Glatz este rechemat în structurile Marelui Stat Major al Armatei Române. În anul 1930 este numit comandant al Brigăzii 2 Artilerie. La data de 15 aprilie 1933 este ridicat la gradul de general de brigadă, iar câteva luni mai
Alexandru Glatz () [Corola-website/Science/311957_a_313286]
-
ale armatei italiene și armatei statelor unite. Contribuția SUA, cunoscută că Forța Inițială de Intrare, a fost condusă de primă divizie blindata. Unitățile subordonate au inclus armuri TF 1-35 de la orașul german Baumholder, al doilea batalion, parașute ale regimului de infanterie 505 dn partea Fort Bragg din nordul Carolina; unitatea militară marină 26 de la tabăra Lejeune, din nordul Carolinei; primul batalion, regimul de infanterie 26 din partea Schweinfurt (Germania), și trupe Echo, al 4-lea regimul de cavalerie, oferit tot din partea Schweinfurt
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
subordonate au inclus armuri TF 1-35 de la orașul german Baumholder, al doilea batalion, parașute ale regimului de infanterie 505 dn partea Fort Bragg din nordul Carolina; unitatea militară marină 26 de la tabăra Lejeune, din nordul Carolinei; primul batalion, regimul de infanterie 26 din partea Schweinfurt (Germania), și trupe Echo, al 4-lea regimul de cavalerie, oferit tot din partea Schweinfurt. De asemenea alături de forță SUA a fost armata Greciei, batalionul de infanterie de mecanizare 501. Forțele inițiale SUA și-au stabilit zona de
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
26 de la tabăra Lejeune, din nordul Carolinei; primul batalion, regimul de infanterie 26 din partea Schweinfurt (Germania), și trupe Echo, al 4-lea regimul de cavalerie, oferit tot din partea Schweinfurt. De asemenea alături de forță SUA a fost armata Greciei, batalionul de infanterie de mecanizare 501. Forțele inițiale SUA și-au stabilit zona de operare în jurul orașelor din districtul Uroševac, viitoare tabăra Bondsteel, si tabăra Monteith din orașul Gnjilane și au petrecut patru luni-începutul unei șederi care continuă să colecteze date-stabilind ordinea în
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
După invadarea aliată din Italia, forțele germane au construit o serie de linii defensive în peninsulă, în încercarea de a întârzia înaintarea Aliaților. fost cea mai sudică astfel de linie defensivă. Pe coasta Adriaticii, elementele Diviziei a 78-a de infanterie a Brigăzii a 11-a britanică de infanterie au traversat râul Biferno în dimineața zilei de 3 octombrie 1943, după o debarcare amfibie a comandourilor engleze la Tremoli în jurul orei 2:30 dimineața.. În dimineața acestei zile, cele două coloane
Linia Volturno () [Corola-website/Science/311993_a_313322]
-
construit o serie de linii defensive în peninsulă, în încercarea de a întârzia înaintarea Aliaților. fost cea mai sudică astfel de linie defensivă. Pe coasta Adriaticii, elementele Diviziei a 78-a de infanterie a Brigăzii a 11-a britanică de infanterie au traversat râul Biferno în dimineața zilei de 3 octombrie 1943, după o debarcare amfibie a comandourilor engleze la Tremoli în jurul orei 2:30 dimineața.. În dimineața acestei zile, cele două coloane britanice au făcut joncțiunea. Brigada a 36-a
Linia Volturno () [Corola-website/Science/311993_a_313322]
-
dimineața acestei zile, cele două coloane britanice au făcut joncțiunea. Brigada a 36-a britanică a debarcat la Tremoli. Problemele logistice i-au împiedicat pe aliați să construiască un pod suficient de rezistent care să permită traversarea tancurilor în sprijinul infanteriei. După ce a aflat vestea debarcărilor de la Termoli, mareșalul Albert Kesselring, comandantul suprem al trupelor germane din Italia, a ordonat Diviziei a 16-a Panzer să se îndrepte spre Adriatica, pentru a ataca infanteria aliată lipsită de sprijinul blindatelor. Când a
Linia Volturno () [Corola-website/Science/311993_a_313322]
-
care să permită traversarea tancurilor în sprijinul infanteriei. După ce a aflat vestea debarcărilor de la Termoli, mareșalul Albert Kesselring, comandantul suprem al trupelor germane din Italia, a ordonat Diviziei a 16-a Panzer să se îndrepte spre Adriatica, pentru a ataca infanteria aliată lipsită de sprijinul blindatelor. Când a aflat vestea sosirii tancurilor germane, comandantul Diviziei a 78-a aliată, generalul-maior Evelegh, a cerut prioritate absolută din parte Armatei a 8-a britanică pentru aprovizionarea cu materiale de luptă, care să fie
Linia Volturno () [Corola-website/Science/311993_a_313322]
-
În același timp însă, eforturile geniștilor aliați au dus la construirea unui pod din panouri prefabricate, care a permis traversarea tancurilor canadiene și britanice peste Biferno. În aceeași seară, Divizia a 78-a a Diviziei a 210-a independentă de infanterie a sosit pe mare la Termoli, iar atacurile furioase din dimineața următoare ale germanilor au fost respinse după lupte grele. Până în dimineața zilei de 6 octombrie, aliații reluaseră atacul, iar, până seara, germanii fuseseră nevoiți să se retragă pe noile
Linia Volturno () [Corola-website/Science/311993_a_313322]
-
o va purta tot restul vieții. După război, a avut parte de o ascensiune rapidă în structurile militare. Este avansat la gradul de locotenent (1946) și numit pe rând în funcțiile de comandant de pluton și companie în Regimentul 3 Infanterie voluntari, apoi locțiitor politic al comandantului Batalionului 3 Tancuri din Brigada 3 Tancuri (octombrie 1947 - 1948). Îndeplinește atribuțiile de locțiitor politic al comandantului Diviziei 2 Vânători de Munte (1949 - 1951), comandant al Diviziei 5 Infanterie (1951), al Diviziei 1 Vânători
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
și companie în Regimentul 3 Infanterie voluntari, apoi locțiitor politic al comandantului Batalionului 3 Tancuri din Brigada 3 Tancuri (octombrie 1947 - 1948). Îndeplinește atribuțiile de locțiitor politic al comandantului Diviziei 2 Vânători de Munte (1949 - 1951), comandant al Diviziei 5 Infanterie (1951), al Diviziei 1 Vânători de Munte/Diviziei 57 V.M. (1951 - 1952). În perioada 1951 - 1952 urmează cursul de perfecționare de pe lângă Academia Militară Generală (7 luni), ulterior între 1952 - 1954 urmează cursurile Academiei M.St.M. în U.R.S.S., fiind
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
în ziua de 22 august 1968, delegația de ofițeri români a reușit să ajungă la Ambasada României din Praga și, ulterior, să se înapoieze în țară la 30 august 1968. Începând din anul 1972 îndeplinește funcții de conducere în cadrul Comandamentului Infanteriei și Tancurilor: locțiitor pentru infanterie și tancuri al comandantului (1972 - august 1984) și înlocuitor al comandantului (mai 1977 - martie 1980). În mai 1977, este înaintat la gradul de general locotenent. Paul Cheler a fost trecut în rezervă în februarie 1985
Paul Cheler () [Corola-website/Science/311335_a_312664]
-
1968, delegația de ofițeri români a reușit să ajungă la Ambasada României din Praga și, ulterior, să se înapoieze în țară la 30 august 1968. Începând din anul 1972 îndeplinește funcții de conducere în cadrul Comandamentului Infanteriei și Tancurilor: locțiitor pentru infanterie și tancuri al comandantului (1972 - august 1984) și înlocuitor al comandantului (mai 1977 - martie 1980). În mai 1977, este înaintat la gradul de general locotenent. Paul Cheler a fost trecut în rezervă în februarie 1985 de către Nicolae Ceaușescu cu gradul
Paul Cheler () [Corola-website/Science/311335_a_312664]
-
sârmă ghimpată și adăposturi subterane pentru trupe. Armamentul centrelor era constituit din mitraliere și tunuri cu tragere foarte scurtă (2.000-2.500 m), de calibrul 53 mm (în număr de 41) și 37 mm (14) și tunuri destinate susținerii luptei infanteriei. La 100-300 m înapoia liniei centrelor erau săpate șanțuri de trăgători, unde trupele se puteau retrage și rezista până la sosirea întăririlor. „A treia linie de apărare”, numită și „linia a II-a de rezistență”, aflată la circa trei kilometri de
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
asupra sectorului de vest. Artileria inamică instalată la vest de Turcșmil și pe dealurile de la Senova-Siahlar au executat un bombardament violent asupra pozițiilor române de la Satu Vechi, însă cu rezultate slabe. Începând cu ora 10.30 și până seara târziu, infanteria germano-bulgară a întreprins atacuri violente, oprite însă la rețelele de sârmă ghimpată, cu mari pierderi pentru atacatori. Pierderile românilor au fost neînsemnate. Din nenorocire însă, comandantul sectorului, colonelul Nicolicescu, crezând că inamicul străpunsese liniile românești, s-a panicat și a
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
doar 8 tunuri de 105 mm, 7 obuziere de 120 mm și patru turele de 53 mm. În ciuda violenței bombardamentului, acesta a fost mult prea scurt ca durată, afectând în mică măsură liniile românești de apărare. Pentru a rezista atacului infanteriei ar fi fost necesară doar întărirea liniei de luptă. Cu toate că inamicul își dezvăluise intențiile, comandamentul român nu a apreciat corect situația, trimițând întăririle către centrele 1-5. În acest timp, centrele 6-8, apărate de trupe din Regimentul 79 Slobozia - câte o
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
de artilerie care a acționat în ajutorul centrelor 6-9 este un divizion de obuziere de 105 mm, trimis în ultima clipă de comandantul Turtucaiei pentru a întări sectorul Daidâr. Tirul precis al acestuia, împreună cu mitralierele și focurile celorlalte arme de infanterie ale apărătorilor centrelor fac un adevărat carnagiu în rândurile atacatorilor, reușind să blocheze elanul trupelor bulgare. Terminând însă muniția, divizionul de obuziere se retrage. Infanteria română care apără centrele din sectorul atacat este copleșită de numărul atacatorilor, disproporția de forțe
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
a întări sectorul Daidâr. Tirul precis al acestuia, împreună cu mitralierele și focurile celorlalte arme de infanterie ale apărătorilor centrelor fac un adevărat carnagiu în rândurile atacatorilor, reușind să blocheze elanul trupelor bulgare. Terminând însă muniția, divizionul de obuziere se retrage. Infanteria română care apără centrele din sectorul atacat este copleșită de numărul atacatorilor, disproporția de forțe fiind zdrobitoare în favoarea trupelor bulgare: două companii românești contra unui regiment bulgar. Deși încearcă să reziste, trupele românești din sectoarele atacate sunt decimate. Un contraatac
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]