4,097 matches
-
80%) și că ea se caracterizează printr-o dezvoltare limitată a proceselor cognitive, debilul mintal poate fi școlarizat în școli speciale, în care își poate forma deprinderi care au un grad redus de complexitate. La aceștia stadiul atins în dezvoltarea intelectului, instalarea deficitului intelectual se confundă de obicei cu dezvoltarea integrală a individului. Oligofrenia poate fi considerată ca un stadiu subnormal de dezvoltare a intelectului, existent de la naștere sau apărut în prima copilărie, ca urmare a unor tulburări condiționate de o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
poate forma deprinderi care au un grad redus de complexitate. La aceștia stadiul atins în dezvoltarea intelectului, instalarea deficitului intelectual se confundă de obicei cu dezvoltarea integrală a individului. Oligofrenia poate fi considerată ca un stadiu subnormal de dezvoltare a intelectului, existent de la naștere sau apărut în prima copilărie, ca urmare a unor tulburări condiționate de o multitudine de factori. Factori genetici, cât și factori de mediu social pot valida desfășurarea potențialului biologic sau îl pot opri în dezvoltarea sa, la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fost realizate prin: raportarea lor la copiii normali mai mici ca vârstă cronologică; raportarea la aceeași vârstă mintală, indiferent de vârsta cronologică; raportarea lor la alte cazuri de handicap din aceeași categorie; raportarea lor la handicapuri diferite față de cea de intelect. Această circumscriere este folositoare în domeniul metodologiei instruirii, educării și recuperării conform specificității handicapului de intelect. Trăsăturile fundamentale specifice debilității mintale și comentate de toți specialiștii cercetători sunt: a) rigiditatea funcțională la nivelul întregii activități psihice, deoarece nu se realizează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vârstă mintală, indiferent de vârsta cronologică; raportarea lor la alte cazuri de handicap din aceeași categorie; raportarea lor la handicapuri diferite față de cea de intelect. Această circumscriere este folositoare în domeniul metodologiei instruirii, educării și recuperării conform specificității handicapului de intelect. Trăsăturile fundamentale specifice debilității mintale și comentate de toți specialiștii cercetători sunt: a) rigiditatea funcțională la nivelul întregii activități psihice, deoarece nu se realizează schimbul funcțional normal între diversele regiuni cerebrale, ceea ce creează inerția patologică a gândirii memoriei, limbajului, atenției
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
34); f) Emil Verzea (1996) susține că toți elevii handicapați întâmpină dificultăți majore în învățarea cognitivă recomandând a se recurge la învățarea „predominant afectiv-motivațională” însoțite adesea de „învățarea orală și cea motrică” („Unele structuri de personalitate în psihologia handicapului de intelect” în „Probleme de defectologie”, București, 1988); g) L. S. Vîgotski susține că între procesul dezvoltării și al învățării se stabilesc relații dinamice complexe, care nu pot fi cuprinse într-o formă unică, și că „zona proximei dezvoltări” este accesibilă copilului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deprinderilor lexo grafice estompează activitatea și dereglează integrarea socială. La școlarul cu handicap intelectual aceste caracteristici se accentuează prin dezinteres față de activitatea intelectuală. Dacă avem în vedere insuficienta elaborare a funcționării limbajului, nu trebuie să omitem faptul că deficiența de intelect poate împiedica învățarea vorbirii, iar fenomenul are caracteristica responsabilității, în sensul că la rândul lor, tulburările de limbaj influențează producția inteligenței. Acest aspect poate fi constatat atât la persoanele cu intelect normal, dar mai ales la cei cu deficit intelectual
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
limbajului, nu trebuie să omitem faptul că deficiența de intelect poate împiedica învățarea vorbirii, iar fenomenul are caracteristica responsabilității, în sensul că la rândul lor, tulburările de limbaj influențează producția inteligenței. Acest aspect poate fi constatat atât la persoanele cu intelect normal, dar mai ales la cei cu deficit intelectual. Ori, dacă dezvoltarea limbajului este tributară evoluției intelectului (P. Oléron, Delacroix) înțelegem că în debilitatea mintală se poate vorbi despre un specific al structurilor de limbaj, cum ar fi: fenomenul de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
caracteristica responsabilității, în sensul că la rândul lor, tulburările de limbaj influențează producția inteligenței. Acest aspect poate fi constatat atât la persoanele cu intelect normal, dar mai ales la cei cu deficit intelectual. Ori, dacă dezvoltarea limbajului este tributară evoluției intelectului (P. Oléron, Delacroix) înțelegem că în debilitatea mintală se poate vorbi despre un specific al structurilor de limbaj, cum ar fi: fenomenul de perseverare al structurilor incoerente ale limbajului; lipsa ierarhizării ideilor într-o expunere, repetarea unora din ele, ceea ce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
oportună. Lateralizarea dreaptă determină o serie de dificultăți de ordin funcțional care conduc la disfuncționalități în conduita verbală, orală și scrisă. Se constată dificultăți de reglaj și de ritm, înclinație în cazul stângăciei, mult mai frecvente decât la dreptaci. Spre deosebire de intelectul normal, în debilitatea mintală, tulburările lexiei se repercutează mai pregnant în comportamentul grafic, exprimate prin frecvente omisiuni, inversiuni și adăugiri de grafeme. De asemenea la ei apar mai frecvente aglutinări (contopiri) de cuvinte, înlocuiri de cuvinte sau omisiuni în interiorul lor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
deprinderea respectării distanțelor. Factorul important care condiționează remedierea acestor tulburări este nivelul intelectual și integritatea senzorială, afectivă și socială, căci așa cum se știe, scrisul și lexia presupun o maturitate afectivă (J. de Ajuriaguerra, C. Păunescu, E. Verzea). La deficitul de intelect sunt foarte frecvente dificultățile în înțelegerea simbolurilor grafice având o cauză genetică și o inerție patologică, încât nu fac nici o legătură între ceea ce aud și ceea ce scriu, ceea ce dă dislexo-disgrafii specifice. Au loc aspectele deficiente spațio-temporale, scrierea producându-se în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
frecvent deficiențe senzoriale (văz, auz, motricitate și psihomotricitate) cât și ale contextului, simptomele specifice tulburărilor dislexo disgrafice se asociază cu acestea, ceea ce accentuează dificultățile comportamentului lexicografic. Gravitatea tulburărilor dislexo-grafice se află într-o relație de feed-back cu gravitatea deficienței de intelect. Ca o specialitate față de dislexo-grafia la normal, la debilul mintal predomină rigiditatea și lipsa de estetică a grafiei ca efect al automatizării scrisului. Deficienții de intelect prezintă o capacitate foarte scăzută de sinteză (aproape inexistentă) persistând doar capacitatea de analiză
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Gravitatea tulburărilor dislexo-grafice se află într-o relație de feed-back cu gravitatea deficienței de intelect. Ca o specialitate față de dislexo-grafia la normal, la debilul mintal predomină rigiditatea și lipsa de estetică a grafiei ca efect al automatizării scrisului. Deficienții de intelect prezintă o capacitate foarte scăzută de sinteză (aproape inexistentă) persistând doar capacitatea de analiză, ceea ce explică lipsa controlului la nivelul de cuvânt și propoziție, absența înțelegerii sensului semantic. Adesea conținutul cognitiv este redus la elementele afectiv-emoționale exprimate de context la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
foarte scăzută de sinteză (aproape inexistentă) persistând doar capacitatea de analiză, ceea ce explică lipsa controlului la nivelul de cuvânt și propoziție, absența înțelegerii sensului semantic. Adesea conținutul cognitiv este redus la elementele afectiv-emoționale exprimate de context la toți deficienții de intelect cu deficit dislexo disgrafic. La debilul mintal imaginea cuvântului nu se prezintă totdeauna ca unitate a interacțiunii imaginilor acustice-optice și chinestezice, ceea ce explică dificultatea sintezei cuvântului și reprezentarea lui unitar-dinamică sub aspect grafic (în scris). Așa se explică de ce în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
referă la zona proximei dezvoltări, la heterocromia dezvoltării și a vâscozității genetice, vom înțelege corect relația dintre învățare în general și învățarea citit-scrisului în special. Frecvența mai gravă și mai abundentă a dislexo grafiei la debilul mintal față de copilul cu intelect normal (sau liminar, pseudo-debil) rezultă din toate aceste particularități, care dau o notă specifică tulburărilor scris-cititului acestei categorii nosologice. Aportul logopediei în activarea și precizarea limbajului la copilul antepreșcolar și preșcolar Dezvoltarea corespunzătoare a vorbirii copilului antepreșcolar și preșcolar este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vorbirii (rezonatorul faringian bucal, rezonatorul articulator respirator); b) dezorganizarea funcționalității psihice și intelectuale; c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă, corespunzător vârstei sub toate aspectele: lexical, gramatical, stilistic. Bâlbâiala tahilalia și bradilalia, aftongia fac parte din sindroamele extrinseci limbajului și vorbirii. Sunt afectate: latura instrumentală a limbajului; vorbirea rostită. Literatura mai arată că cei cu vechi deficiențe psihice, ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a discriminării elementelor fonetice (inversări de sunete și silabe), scrierea ca în oglindă, ceea ce face imposibilă corespondența dintre limbajul interior și cel expresiv (N. Toncescu, op. cit., pag. 47, 1968). Tot gravă este și categoria dislexiei disgrafiei consecutivă „manifestările sechelare în intelect, afectivitate și comportament”, prin intelect deficitar (Q.I. sub 60-70%), bradipsihie, elemente de gândire intuitivă, tulburări afective, labilitate emoțională și volitivă, slabă motivație pentru învățare. În această perspectivă neurologică se pot încadra mai ales alexia și agrafia. Tulburările scris-cititului la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de sunete și silabe), scrierea ca în oglindă, ceea ce face imposibilă corespondența dintre limbajul interior și cel expresiv (N. Toncescu, op. cit., pag. 47, 1968). Tot gravă este și categoria dislexiei disgrafiei consecutivă „manifestările sechelare în intelect, afectivitate și comportament”, prin intelect deficitar (Q.I. sub 60-70%), bradipsihie, elemente de gândire intuitivă, tulburări afective, labilitate emoțională și volitivă, slabă motivație pentru învățare. În această perspectivă neurologică se pot încadra mai ales alexia și agrafia. Tulburările scris-cititului la deficienții de intelect, la cei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
comportament”, prin intelect deficitar (Q.I. sub 60-70%), bradipsihie, elemente de gândire intuitivă, tulburări afective, labilitate emoțională și volitivă, slabă motivație pentru învățare. În această perspectivă neurologică se pot încadra mai ales alexia și agrafia. Tulburările scris-cititului la deficienții de intelect, la cei nevăzători care scriu în braille, ca și la cazurile cu dereglări neurologice și psihice se manifestă în forme specifice dar au și asemănări cu cele întâlnite la copilul cu intelect normal (E. Verzea). Cercetătorii constată că la dislexici
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
alexia și agrafia. Tulburările scris-cititului la deficienții de intelect, la cei nevăzători care scriu în braille, ca și la cazurile cu dereglări neurologice și psihice se manifestă în forme specifice dar au și asemănări cu cele întâlnite la copilul cu intelect normal (E. Verzea). Cercetătorii constată că la dislexici sunt asociate tulburări spațiale în general și în cel al spațiului grafic în particular, atât la copii cât și la adulți. Legat de acest fapt se pune problema „dominanței cerebrale” și nu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
evoluție se integrează în patologia centrală a limbajului prin dificultățile de analiză temporospațială și de a opera transferul simbolic dintr-o serie spațială într una temporală și invers. Și cu cât acest mecanism mintal, afectiv voluntar este mai slab la intelectul de limită și la cel mai lezat al deficientului mintal, cu atât structurile, calitatea și performanțele lexico grafice sunt mai dificile, uneori imposibile. La aceștia se constată adesea greutăți în a lega literele în citirea cuvintelor, deși izolat ei pot
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Anglia, Germania, Elveția, Austria, Grecia, S.U.A.), studii și cercetări în domeniul științelor despre om și societate. Dintre acestea, merită să fie menționate lucrările: „Pedagogia recuperării minorului delicvent, coordonatele metodologice ale recuperării minorului inadaptat”; „Deficiența mintală și organizarea personalității”; „Limbaj și intelect”; „Nervozitatea copilului”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociației Psihologilor din România, al Societății Române de Criminologie și Criminalistică. Biografia sa este înscrisă în: The International WHO’S WHO of intelectuals / vol. V, Cambridge / England, 1983; International
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Geneva - Institutul de Științe Sociale. Opera sa fundamentală constă într-un masiv studiu al limbajului uman sub aspect normal și patologic, concretizat în cărțile scrise ce ni le-a lăsat ca un tezaur prețios. Iată câteva dintre acestea: „Limbaj și intelect”, Editura Științifică, 1973; „Copilul deficient. Cunoașterea și educarea lui”, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983, București; „Metodologia învățării limbii române în școala ajutătoare”, E.D.P., București, 1982; „Deficiența mintală și procesul învățării”, E.D.P., 1976; „Nedezvoltarea vorbirii copilului”, E.D.P., 1972, București; „Studii și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dacă universul și ființa umană sunt creații divine, ele nu dețin libertatea de a-și modifica natura. Omul apare astfel constrâns la o esență dată ca și supus unei necesități inexorabile, necesitatea divină. Singura formă de libertate este cea a intelectului, realizată prin conștientizarea limitelor sale.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
frecvente tulburări de limbaj, aspecte care se referă în special la copilul normal, de vârstă școlară. I.3. SPECIFICUL LIMBAJULUI LA COPILUL CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE În literatura de specialitate are loc o regândire și reconsiderare a definirii handicapului de intelect, vechile teorii, bazate exclusiv pe definirea acestei disabilități în funcție de un singur factor, inteligență, fiind înlocuite cu alte perspective ce privesc retardul mintal sub aspect clinic, comportamental, social și al responsabilității personale și sociale. În esență, elementele principale ale handicapului mintal
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
apar frecvent pe fondul deficitului intelectual) se regăsește la elevii cu deficiență mintală prezenta formelor alalice. Este evidentă constatarea că interdependenta gândire limbaj atrage după sine (că o consecință obligatorie) și întârzierea în dezvoltarea psihică chiar și la copiii cu intelect conservat. Alalia apare des însoțită de o debilitate mintală, iar diagnoza este dificil de stabilit chiar și la copiii care nu prezintă alalie, deși există criterii bine stabilite în acest sens. Unul dintre aceste criterii îl constituie observarea evoluției copilului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]