4,125 matches
-
închisoare, că nu a omorât pe nimeni. Nu înțeleg cum pot oameni cu o inteligență, educație și instruire peste medie să compătiească un incult până la limita semi-analfabetismului și educat la nivelul unei primate vedetă într-o grădină zoologică. Cât despre intelect, ghinionul cel mai mare al “omului” a fost că a crezut că, bogat fiind, e automat și inteligent. Și, din ambele posturi, bogat și inteligent, “da m... beep... la DNA”. Da m... beep... la toată țara, la toată lumea, “la tot
Bodu, despre Becali: Jiji e ca și terminat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78541_a_79866]
-
polemicile biblice și iau poziție în fața unui Spinoza, Leibniz sau Locke, ce sunt priviți ca niște sfruntați liber-cugetători ce dau semne de recalcitranță doctrinară, iar clerul strînge rîndurile în fața unor agresori care, în loc de argumente desprinse din versetele Bibliei, flutură principiile intelectului și inferențele logicii. Treptat, Dumnezeu începe să facă figura deprimantă a unui surghiunit neajutorat și ostracizat, a cărui ființă, nemaiavînd ce căuta în lumea de aici, trebuie să se întoarcă acolo de unde a venit, în cealaltă lume, în timp ce dreptul divin
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
critici, o rezervă, un contraargument, un punct de vedere diferit? Ceea ce mi se pare cu totul remarcabil în cartea lui Mircea Martin este această capacitate a criticului de a se desprinde de un punct fix, desfăcându-și și desfășurându-și intelectul, ca și sensibilitatea, pentru a capta note străine. Pe un teren al tuturor vanităților, lecturile lui fidele, negrăbite, aprofundate sunt cu atât mai prețioase. Autorul are ceva dintr-un traducător dotat și devotat, extrem de atent nu numai la limba unui
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
pe "modurile" și "timpurile" sale multiple în actualitate, pe remarcabilă lor "devălmășie". N-o sperie diversitatea, pentru unii deconcertanta, a "mentalităților disjuncte", a "gusturilor defazate", nici chiar "conglomeratul de confuzii", ci s-ar zice că tocmai acești factori îi instiga intelectul intru omologarea unei complexități polisemantice: "ăFenomenul poetica are mai multe fete, vechi și noi, mai multe ăvîrste comportamentaleă, paliere cronologice, astfel că sub această comoda emblemă viețuiesc și supraviețuiesc în contemporaneitate ăfiguriă aparținînd că sensibilitate și înțelegere poetica unor epoci
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
au plecat cu toții și că mam plimbat cu mașina cu avionul și mie mia plăcut foarte mult" (Zi). Scriitura poetei e, într-adevăr, după cum observa un critic, de-o "puritate lipsită de patetism" (Caius Dobrescu). La întretăierea candorii cu curiozitatea intelectului "alb" (lipsit de senzualitate), apare acest caracteristic șirag de interogații: "De ce tocmai această curte/ pe care niciodată n-am văzut-o?/ de ce acest copil ascuns după o tufa/ roz cum nu există-n realitate?/ de ce tocmai o barcă cu vopseaua
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
psihologia, statistica, studii recente în domeniul compatibilității umane, o metodologie științifică și experiența consilierii a sute de cupluri. VISIONE își propune să identifice persoana potrivită bazându-se pe compatibilitatea dintre subiecți în cele mai importante aspecte ale vieții - personalitate, caracter, intelect, valori, simțul umorului, experiența de viață, spiritualitate, pasiuni, oferind profile personale de compatibilitate, profile ale relației actuale. Programul este accesibil la adresa www. visione. ro și în varianta de consultanță personalizată la sediul Centrului Sistem Psi (str. Oltul nr. 37 - zona
Agenda2005-47-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284397_a_285726]
-
din postfața traducătoarei. De pildă, e anevoie să simți vreun dram de satisfacție intelectuală dînd peste fraze ca: „Cunoașterea quidditativă a nonființei nu necesită existența obiectului, fapt pe care Mathaeus îl demonstrează în trei moduri, pornind de la analiza quiddității, a intelectului și a speciei inteligibile." (p. 220) Nu e vorba de maliție sau de rea-voință aici, Ana Irimescu făcînd cu această traducere o muncă de pionierat în domeniu, de vreme ce, dacă îi dăm crezare, în afară de britanici și de domnia sa, nimeni nu l-
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
impresie pe care o ai deschizînd cartea este că nimic din ce-i acolo nu te privește, totul părîndu-ți-se de o stranietate fantomatică: felul punerii problemelor, maniera de exprimare și mai ales termenii folosiți: grade ale potențelor, grade al speciilor, intelect activ, intelect pasiv etc. La început trăiești cu impresia că, sub ochii tăi, se cheltuiește o formidabilă inteligență pentru cercetarea unor chichițe prea minore ca să merite atîta efort, ca atunci cînd vezi un șahist care, în loc să joace partide spectaculoase, se
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
care o ai deschizînd cartea este că nimic din ce-i acolo nu te privește, totul părîndu-ți-se de o stranietate fantomatică: felul punerii problemelor, maniera de exprimare și mai ales termenii folosiți: grade ale potențelor, grade al speciilor, intelect activ, intelect pasiv etc. La început trăiești cu impresia că, sub ochii tăi, se cheltuiește o formidabilă inteligență pentru cercetarea unor chichițe prea minore ca să merite atîta efort, ca atunci cînd vezi un șahist care, în loc să joace partide spectaculoase, se apucă să
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
ei au scris din imaginație, ori eu nu eram pe acolo", a povestit prezentatorul. Acesta a adăugat: "La poartă era un cârd de milogi cu aparate să fotografieze cine vine la eveniment. Cui îi plac boscheții, dar nu a avut intelect să fie polițist, e paparate. Mi-au făcut poze când treceam cu mașina și m-au dat la ziar cu tot cu numărul automobilului".
Badea în război cu paparazzi de la nunta lui Teo: un cârd de milogi () [Corola-journal/Journalistic/22740_a_24065]
-
volumul doi. După douăzeci și cinci de ani se răzgândește: să începi cum se începe, cu primul volum. Nu mai stau să chibzuiesc. Din solidaritate de vârstă, ascult de sfatul celui mai bătrân. Mai ales că acesta nu face vorbire despre Kant. „...intelectul transformă dintr-odată în intuiție simțirea apatică și lipsită de orice semnificații.” Simțirea apatică și lipsită de semnificații este foarte importantă pentru artist. Numai de la ea poate porni - și nu trebuie s-o transforme prea repede în altceva. De altfel
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2969_a_4294]
-
foarte importantă pentru artist. Numai de la ea poate porni - și nu trebuie s-o transforme prea repede în altceva. De altfel, faptul că Schopenhauer vede peste tot numai cauze și efecte este o... rațiune suficientă pentru a te îndoi de intelectul care se apucă, unadouă, să nu-l lase în pace pe omul apatic și liniștit. Îl citează pe Berkeley: „Puțini oameni gândesc, dar toți vor să aibă opinii”. Nu numai că vor! Întrebarea e: ce înseamnă să gândești? Când, brusc
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2969_a_4294]
-
acut conjuncturale și să ne străduim a vedea eventualul lor filigran parodic: "Apropierea de Uniunea Sovietică, cultivată metodic și inteligent, va avea întîi de toate rostul de a redeștepta în noi tumulturile geografiei noastre, de a ne vindeca de placiditatea intelectului. Cultura actuală sovietică poate fi mai potrivită condițiilor noastre decît aceea occidentală". Sau: " Am plăcerea să analizez opera veneratului nostru coleg A. Toma, cu prilejul ajungerii dumisale la frumoasa vîrstă de 75 de ani. Spre deosebire de Petrarca bătrîn, primul "uomo finito
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
împreună cu colaboratoarea sa Violette de Mazia - Arta lui Renoir (1935), Arta lui Henri Matisse (1933) sau Arta lui Cézanne. Barnes a fost un apostol al valorilor „formale”, apreciind o pictură în funcție de abilitatea artistului de a stimula, prin culoare și compoziție, intelectul și sentimentele privitorului. A crezut cu tărie că juxtapunerile pe care le-a propus instalându-și colecția nu au nevoie de niciun fel de explicație, că ochiul unui novice va vedea aceleași legături între un Tintoretto, o scenă de junglă
Reconsiderarea unei „crime estetice“ by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4122_a_5447]
-
adînci resurse ale "omeniei" (fiind atent numai la "dacă te-ar citi Maiorescu, Lovinescu, Blaga?"), I. D. Sîrbu înțelege a se disocia fără echivoc de cei care-l dezamăgesc. Profilaxia sa disociativă, care funcționează fără întrerupere, e impresionantă. "Caracterul, "morala intelectului" reprezintă pentru scriitor imperative decisive: "cred că am fost (și sînt încă) un demn urmaș al caracterului, al moralei intelectuale a profesorului Rusu; în clipe grele, teribil de grele, eu am reprezentat o anume forță transilvană de voință, curățenie și
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
de un criteriu spiritual la care consimte prin afinitate lăuntrică. La astfel de naturi, aspirația spre frumos nu se poate mărgini la treapta unei satisfacții artistice, căci degustatea estetică a textelor nu aduce decît o plăcere superficială, ivită dintr-un intelect dornic de excitații docte. Potrivit acestei optici, frumosul literar ori e mijloc de comunicare a unui adevăr transcendent, ori e paradă fandosită de îndemînări stilistice. Mai mult, talentul e simplă facultate histrionică a cărei calificare se capătă abia prin transmiterea
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
și a lui Ieronim (încălcarea normelor impuse din afară, prin refuzul Cezarei de a se mărita cu bărbatul ales de tatăl ei, prin duelul lui Ieronim, interzis de lege, etc.) și chiar și cu observațiile schopenhaueriene ale lui Euthanasius, despre intelectul care-i doar aparent stăpânul voinței, pe când de fapt e servitorul ei (tot astfel, grădina sălbăticită dovedește victoria naturii asupra formelor impuse, sau a "instinctelor" asupra "rațiunii"). Mânăstirea lui Ieronim e plină de ierburi învălătucite, ca în grădinile lui Eichendorff
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
grec, latin și arab). Cand citesc despre urma divină în lucruri la Bonaventura, mă gândesc la semnăturile în lucruri de la Avicenna. Cele șase „iluminări treptate, care încep de la cele create și continuă până la Dumnezeu” îmi amintesc de remanatio - treptele urcării intelectului spre Dumnezeu ca răspuns la emanațio, treptele revărsării divine în lume - din scrierile lui Al-Kindi, ale Fraților Purității, din tratatele farabiene și avicenniene (evident, ideea e plotiniană, dar haină teologic-filozofică a fost dată de falasifa). Drumul intelectului spre Dumnezeu era
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
remanatio - treptele urcării intelectului spre Dumnezeu ca răspuns la emanațio, treptele revărsării divine în lume - din scrierile lui Al-Kindi, ale Fraților Purității, din tratatele farabiene și avicenniene (evident, ideea e plotiniană, dar haină teologic-filozofică a fost dată de falasifa). Drumul intelectului spre Dumnezeu era loc comun în scrierile acestora. Nevoia de împletire a filozofiei și religiei a făcut obiectul unor discuții de câteva secole (vezi pe această temă Tahafut al-falasifa de al-Ghazali și, pește sute de ani, riposta lui Averroes, Tahafut
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
scrisoare despre literatură. Mai curând, despre bucuria punerii pe picioare a unei gospodării. Cu reproș pentru fuga din poeme („vreau să vă spui numai ce viață de brută totală am dus de o lună de zile și de disoluție de intelect”), dar și cu împlinire a altor rosturi: „cu o satisfacție pe care nu o dă literatura, am bătut câteva mii de lemne cap în cap și spinare peste spinare, ca să ajung să pun pe picioare o clădire de gospodărie, ajunsă
Poet și editor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4309_a_5634]
-
obiectului interpretat. Scrisul hedonistic ("pentru plăcerea mea", p. 69) și ateleologic ("Cu ideile ce urmăresc? Doamne ferește! Absolut nimic", p. 5), "farafastâcul", în termenii autorului, nu e chiar gratuit: "Valéry pare a fi tipul omului dominat de o singură trăsătură - de intelect. A recunoaște că, în realitate, a fost mult mai cuprinzător și mai divers mi se pare a fi misiunea cititorului - mai ales când se vrea și comentator" (p. 8). Nu faptul că Livius Ciocârlie se contrazice (pe sine sau pe
„Gâlceva“ cu Valéry by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7320_a_8645]
-
în firea lucrurilor ca Diavolul să aibă studii de teologie. Indiferent că vorbește despre sursa răului sau despre consecinețele căderii în păcat, Diavolul este utrumque paratus, e pregătit în toate. La mijloc e răceala geniului fără crize morale, e sclipirea intelectului căruia i s-a amputat nervul empatic, e conțopistul obsedat de cazuistica detaliilor, sau judecătorul făcînd dreptate după litera legii, chiar cu prețul distrugerii lumii. A treia trăsătură e că tertipul la care recurge Diavolul spre a semăna discordia stă
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
său Iuvenal ca să identifice din ce poem sunt anumite versuri (p. 8) sau evocă imaginea sânilor auriți ai Mesalinei închipuită de satiric (p. 284). Din relatarea lui Platon, notează opinia lui Socrate că discuțiile despre poezie sunt compromițătoare, jocuri ale intelectelor fără resurse (p. 120). Crede că descrierea făcută de Suetoniu războiului purtat de Caligula împotriva oceanului e o capodoperă de umor gigantic (p. 121) și află din viața lui Tiberiu, înfățișată de același biograf, detalii cu privire la Parrhasius, pictor ispitit de
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
vizionare. În Infern domină materia anarhica, densă, distinctă, reliefata în felurite forme particulare. În Purgatoriu, ea încetează a fi substanță, deoarece aici spiritul capătă conștiința forței lui, cucerindu-si libertatea prin lupta și suferința. În acest regn se află domnia intelectului și a adevărului, care se despoaie de aparențele simțurilor, drept care realitatea se transferă în imaginație, ființînd doar ca amintire a trecutului și că aspirație spre viitor. În Paradis, spiritul eliberat din treaptă-n treaptă se îndumnezeiește, iar ca urmare formele
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
comentează. Tema în discuție e una eternă: relația dintre imaginație, limbă și gîndire. Cinci sunt ideile surprinzătoare ale lui Humboldt: Mai întîi, ideea că imaginația e facultatea primordială a cunoașterii umane. Așadar rolul predominant în cunoaștere nu-l joacă nici intelectul (facultatea de a folosi noțiunile), și nici simțurile (cărora Kant le spune "sensibilitate"), ci imaginația, adică tocmai facultatea pe care Kant o osîndise să joace un rol subaltern, acela de intermediar între materialul senzitiv oferit de simțuri și conceptele fără de
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]