28,495 matches
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
dreptului internațional. Dispozițiile menționate nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru reglementarea folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor. Totodată, și jurisprudența Comisiei Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Decizia din 10 martie 1981, pronunțată în Cauza X împotriva Belgiei, este în sensul că procedurile legale instituite în materia insolvenței, de principiu, nu reprezintă o privare de proprietate asupra bunurilor, ci o
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
legiuitorul prevede că judecătorul-sindic poate acorda termene de judecată la fiecare 120 de zile. De altfel, termenul apare ca fiind insuficient și prin raportare la termenul de recurs, care este de 7 zile. ... 7. Nu în ultimul rând, autorii evocă jurisprudența Curții Constituționale cu privire la prevederile criticate, respectiv Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, pe care nu o consideră aplicabilă în cauză, întrucât fiecare constrângere în exercitarea accesului liber la justiție, ce presupune restrângerea termenului pentru exercitarea actului procedural
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
procedurii insolvenței din cauza contestațiilor formulate de creditori, debitor sau de orice altă persoană interesată împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar. ... 17. Referitor la termenul de contestare al raportului de activitate întocmit de administratorul judiciar, Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 186 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010) că procedura insolvenței se caracterizează prin celeritate tocmai pornind de la caracterul raporturilor comerciale care
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
constituțională reamintește că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții au aplicabilitate generală, fiind obligatorii erga omnes de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I. De altfel, Curtea a statuat în mod constant în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 397 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262860]
-
asigurătorii, precum și necesitatea menținerii acestora, inclusiv din perspectiva proporționalității măsurilor raportat la ingerința acestora în dreptul de proprietate, verificarea fiind justificată și de riscul ca valoarea bunurilor indisponibilizate să sufere modificări. Acest examen al proporționalității a fost consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele Credit Europe Leasing IFN - S.A. împotriva României, Wellane împotriva României și Cernea împotriva României, în scopul asigurării unei protecții mai eficiente a dreptului de proprietate și a unui just echilibru între interesul general
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
de a garanta exercitarea obligației organelor judiciare de a verifica subzistența temeiurilor care au determinat luarea sau menținerea măsurilor asigurătorii. În lipsa acestor verificări ori dacă ele se realizează cu depășirea termenelor stabilite de legiuitor, sunt încălcate standardele statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind examenul proporționalității și necesității măsurii. Față de aceste aspecte, completul a concluzionat că termenele sunt procedurale și imperative, fiind necesară respectarea acestora de către organele judiciare. Legiuitorul a instituit o singură ipoteză de încetare
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
care se calculează de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 6/2021. “ ... VII. Punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele judecătorești arondate Examinând punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele arondate, precum și jurisprudența atașată acestora ce au fost transmise instanței supreme referitoare la chestiunea de drept supusă dezlegării, aflate în volumul I, II și III al prezentei cauze, a rezultat o practică neunitară. Astfel, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Galați, Curtea
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
prima întrebare formulată s-a considerat că dispozițiile art. 250^2 din Codul de procedură penală nu conțin expres mențiuni privind termenul maxim de verificare periodică a necesității menținerii măsurii asiguratorii în camera preliminară de către judecătorul de cameră preliminară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, durata măsurii asigurătorii trebuie să fie proporțională în raport cu complexitatea cauzei și cu obiectul acesteia (Cauza Benet Praha SPOL S.R.O c. Republicii Cehe, Hotărârea din 28 septembrie 2010). În doctrina de specialitate sa reținut
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
măsura asiguratorie. Or, acest scop nu poate fi atins decât dacă termenele maxime de verificare au natura unor termene de decădere, instituind sancțiunea încetării de drept a măsurii asiguratorii în cazul pasivității totale a organelor judiciare. În același sens este jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Cauza Credit Europe Leasing IFN - S.A. contra României (din 21 iulie 2020), în care Curtea a statuat că „ținând seama, în special, de durata sechestrului aplicat asupra bunurilor aparținând societății reclamante și de valoarea considerabilă
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
a acestei măsuri ar fi unul de recomandare, aceasta ar presupune în continuare menținerea unor măsuri asigurătorii pe o durată nerezonabilă de timp, fără ca organele judiciare să fie în vreun mod penalizate pentru pasivitatea lor. În același sens este jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauze ulterioare, cum ar fi Cauza Wellane Limited contra României (12 octombrie 2021). Un argument contrar ar presupune golirea de conținut a scopului instituirii unor termene maxime prevăzute de art. 250^2 din Codul de
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
scopului instituirii unor termene maxime prevăzute de art. 250^2 din Codul de procedură penală, întrucât în lipsa verificării periodice a măsurii asiguratorii sau dacă ea se realizează cu depășirea termenelor maximale prevăzute de lege s-ar încălca standardele statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind examenul proporționalității și necesității acestei măsuri. În concluzie, cu privire la întrebarea a doua formulată din sesizare, s-a considerat că natura juridică a termenului maxim în cursul căruia judecătorul de cameră preliminară verifică
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
în procesul penal.^2 Ca natură juridică, măsurile asiguratorii sunt măsuri procesuale^3 cu caracter real^4 ce pot fi luate pe parcursul procesului penal în vederea asigurării unuia dintre scopurile reglementate în art. 249 alin. (1) din Codul de procedură penală. În jurisprudența Completului pentru soluționarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a constatat inadmisibilitatea unor sesizări referitoare la probleme de drept vizând măsurile preventive, întrucât lămurirea acestor chestiuni nu ar putea influența decizia ce va fi luată pe fondul cauzei
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
a fost sesizată instanța supremă nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă anterioară sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs. Din perspectiva celei de-a treia condiții de admisibilitate, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat, de principiu, asupra înțelesului ce trebuie atribuit sintagmei „problemă de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, cu referire la Decizia nr. 16
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250^1 aplicându-se în mod corespunzător. ... XI. Opinia judecătorului-raportor În raportul întocmit, judecătorul-raportor a făcut referiri la dispozițiile legale incidente, la jurisprudența Curții Constituționale, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, la opiniile curților de apel și ale instanțelor arondate, la opiniile exprimate de specialiștii facultăților de drept, la concluziile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
după caz, menținerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 și 250^1 aplicându-se în mod corespunzător. ... XI. Opinia judecătorului-raportor În raportul întocmit, judecătorul-raportor a făcut referiri la dispozițiile legale incidente, la jurisprudența Curții Constituționale, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, la opiniile curților de apel și ale instanțelor arondate, la opiniile exprimate de specialiștii facultăților de drept, la concluziile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, exprimând argumentat opinia
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
cu soluționarea contestației formulate de contestatorul A. împotriva Încheierii din data de 25 februarie 2022 pronunțate de către Tribunalul București - Secția I penală. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în jurisprudența sa, a considerat că a fost legal sesizată de judecători de cameră preliminară din cadrul tribunalului sau al curții de apel, în ultimă instanță, și evidențiem cu titlu exemplificativ Decizia nr. 19 din 27 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
de fapt și, totodată, de lămurirea ei să depindă soluționarea pe fond a cauzei respective. . . Sub cel de-al doilea aspect, al condiției ca de lămurirea problemei de drept să depindă soluționarea pe fond a cauzei, se reține că în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat, de principiu, asupra înțelesului ce trebuie atribuit sintagmei «problemă de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei», prin Decizia nr. 11 din 2
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
în cauza dedusă controlului, textele criticate aduc atingere accesului liber la justiție, Curtea va verifica dacă a existat o eventuală restrângere a acestui drept, precum și condițiile în care această eventuală restrângere ar fi intervenit. ... 16. Pornind chiar de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului pe care autoarea o citează, respectiv Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, Curtea Constituțională observă că instanța europeană a statuat că dreptul de acces la justiție nu este absolut; el
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
de reglementare, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Totuși, restricțiile aplicate nu pot limita accesul persoanei într-o asemenea manieră sau până într-acolo încât dreptul să fie atins în însăși substanța sa. ... 17. În acord cu jurisprudența instanței europene, Curtea Constituțională a reținut că accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție, a căror stabilire este de competența exclusivă a legiuitorului, așa cum reiese din dispozițiile art. 126 alin.
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 22 martie 2005, Decizia nr. 400 din 5 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1012 din 3 noiembrie 2004). ... 18. Mai mult, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene, accesul liber la justiție nu este un drept absolut, el putând fi configurat de legiuitor dacă nu este afectată substanța dreptului. În fapt, legiuitorului îi revine obligația pozitivă de a adopta reguli de procedură
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
din Constituție și dreptul la un proces echitabil reglementat de actele normative europene nu garantează dreptul justițiabilului de a avea acces la toate instanțele de judecată și la toate căile de atac reglementate de legislația națională. ... 23. De altfel, în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 71 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 27 ianuarie 2009), Curtea Constituțională a statuat că accesul liber la justiție este pe deplin respectat
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
normativ, nu aduce atingere substanței dreptului de acces liber la justiție, ci urmărește să creeze un cadru procesual clar, previzibil și accesibil, care să permită oricărei persoane interesate să își apere drepturile și interesele legitime. ... 25. În ceea ce privește jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului invocată de autoare, Curtea Constituțională constată că, în speța dedusă controlului, autoarea excepției se află într-o situație distinctă de cea existentă în cauzele citate de aceasta, astfel încât considerentele instanței europene nu sunt aplicabile
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
aceasta, astfel încât considerentele instanței europene nu sunt aplicabile în speță. ... 26. Referitor la modalitatea de aplicare a regulilor de procedură de către instanțele de judecată, Curtea reține că aceste aspecte excedează competenței sale. Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14), instanțele judecătorești au competența exclusivă de a soluționa probleme care țin
DECIZIA nr. 395 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262899]
-
părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, consideră că își menține valabilitatea jurisprudența Curții Constituționale reprezentată de Decizia nr. 805 din 6 decembrie 2018, prin care s-a arătat că norma criticată conține suficiente elemente de natură să asigure previzibilitatea acesteia. Apreciază, totodată, că situația particulară a autoarei excepției nu se poate constitui
DECIZIA nr. 447 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262908]