4,083 matches
-
îndoială. Consecința nefericită a unei astfel de conceptualizări istoriografice a fost faptul că istoricii nu au fost conștienți de forma jurnalismului literar narativ și au desconsiderat-o, cel puțin la un moment dat. Într-un text foarte răspândit despre istoria jurnalismului american, autorii menționează faptul că, în perioada de după Războiul Civil, când jurnalismul literar narativ modern se impunea, "un număr crescut de ediții a exercitat presiuni în favorea unei abordări mai rapide a știrilor locale, și paragrafele principale au început să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
că istoricii nu au fost conștienți de forma jurnalismului literar narativ și au desconsiderat-o, cel puțin la un moment dat. Într-un text foarte răspândit despre istoria jurnalismului american, autorii menționează faptul că, în perioada de după Războiul Civil, când jurnalismul literar narativ modern se impunea, "un număr crescut de ediții a exercitat presiuni în favorea unei abordări mai rapide a știrilor locale, și paragrafele principale au început să atragă interesul, reprezentând o modalitate de a pune în evidență esențialul (însă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scriitorii și stiliștii literari, autorii unor povești cronologice incoerente erau încă numeroși)" (Emery și Emery 264). Pe lângă disprețul arătat în acest anunț superficial, este de la sine înțeles că importanța ce se dădea paragrafului inițial, văzut ca un criteriu retoric de jurnalism factual sau obiectiv, se datora doar lor. Fiind de aceeași părere cu Mott, autorii afirmă că "povestea" istoriei jurnalismului american este una în care "știrile ar trebui să triumfe asupra comentariului editorial ca principala activitate a ziarului american". După cum sugerează
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în acest anunț superficial, este de la sine înțeles că importanța ce se dădea paragrafului inițial, văzut ca un criteriu retoric de jurnalism factual sau obiectiv, se datora doar lor. Fiind de aceeași părere cu Mott, autorii afirmă că "povestea" istoriei jurnalismului american este una în care "știrile ar trebui să triumfe asupra comentariului editorial ca principala activitate a ziarului american". După cum sugerează articolul lui James Gray, unele voci critice au găsit un element salvator în formă și l-au apărat, în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a ziarului american". După cum sugerează articolul lui James Gray, unele voci critice au găsit un element salvator în formă și l-au apărat, în contextul ascensiunii unei ostracizări critice de la sfârșitul Primului Război Mondial până în anii '60 și până în momentul apariției noului jurnalism. Această observație este importantă, deoarece forma este definită numai pe parcursul acestei perioade de către prezentul pe care nu poate să îl aibă, apoi este criticată drept ceea ce a fost, o "nulitate". Dar a o defini în funcție de numărul imens de susținători critici
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dintre subiectivități. Un alt susținător din anii '30 este uitatul Edwin H. Ford, de la Universitatea din Minnesota, care, în 1937, a pretins, probabil în cel mai clar mod, că jurnaliștii obișnuiți implicați în această universitate ar putea pune bazele unui jurnalism literar narativ. În prefața bibliografiei din 1937, acesta face aluzie la statutul desconsiderat al formei, cât și la statutul de plebeu al conceptului de jurnalism definit în mare, și care pledează pentru o reconsiderare: "Conceput special pentru această bibliografie, jurnalismul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai clar mod, că jurnaliștii obișnuiți implicați în această universitate ar putea pune bazele unui jurnalism literar narativ. În prefața bibliografiei din 1937, acesta face aluzie la statutul desconsiderat al formei, cât și la statutul de plebeu al conceptului de jurnalism definit în mare, și care pledează pentru o reconsiderare: "Conceput special pentru această bibliografie, jurnalismul literar poate fi definit ca o formă de scriere, ce se află la granița dintre literatură și jurnalism. Dacă literatura se distinge prin calitatea sa
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalism literar narativ. În prefața bibliografiei din 1937, acesta face aluzie la statutul desconsiderat al formei, cât și la statutul de plebeu al conceptului de jurnalism definit în mare, și care pledează pentru o reconsiderare: "Conceput special pentru această bibliografie, jurnalismul literar poate fi definit ca o formă de scriere, ce se află la granița dintre literatură și jurnalism. Dacă literatura se distinge prin calitatea sa de durabilitate, și jurnalismul prin aceea de efemeritate, au existat multe scrieri, care, cu siguranță
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la statutul de plebeu al conceptului de jurnalism definit în mare, și care pledează pentru o reconsiderare: "Conceput special pentru această bibliografie, jurnalismul literar poate fi definit ca o formă de scriere, ce se află la granița dintre literatură și jurnalism. Dacă literatura se distinge prin calitatea sa de durabilitate, și jurnalismul prin aceea de efemeritate, au existat multe scrieri, care, cu siguranță, nu s-au înscris în nici o categorie în totalitate; scrieri care, pe de o parte, pot fi interpretate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și care pledează pentru o reconsiderare: "Conceput special pentru această bibliografie, jurnalismul literar poate fi definit ca o formă de scriere, ce se află la granița dintre literatură și jurnalism. Dacă literatura se distinge prin calitatea sa de durabilitate, și jurnalismul prin aceea de efemeritate, au existat multe scrieri, care, cu siguranță, nu s-au înscris în nici o categorie în totalitate; scrieri care, pe de o parte, pot fi interpretate ca scrieri de literatură, și care, pe de altă parte, ridică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a da naștere unui ton emoțional...Astfel, reportajul poate fi definit ca prezentarea unei anumite întâmplări sau a unor întâmplări, un eveniment anume, o anumită situație care îl ajută pe cititor să experimenteze acele întâmplări sau acel eveniment. Reportajul devine jurnalism literar când John Dos Passos scrie Anacostia Flats" (310). Dos Passos este amintit în acest caz deoarece se naște astfel, încă o dată, legătura dintre politica temporală și epistemiologică a unei forme adoptate adeseori de grupul progresiștilor. Ca membru al Academiei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
când John Dos Passos scrie Anacostia Flats" (310). Dos Passos este amintit în acest caz deoarece se naște astfel, încă o dată, legătura dintre politica temporală și epistemiologică a unei forme adoptate adeseori de grupul progresiștilor. Ca membru al Academiei de Jurnalism, Ford se remarcă cel mai mult prin atacul împotriva ordinului dat de Lippmann, conform căruia jurnaliștii ar trebui să încerce să renunțe la subiectivitate în realizarea reportajelor, pentru a crea un "crez" al obiectivității. Pe lângă toate acestea, fie că a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a omis "reportajul "literar" al evenimentelor naționale scris de obicei de scriitori precum Theodore Dreiser, H. L. Mencken, John Dos Passos, [și] Edmund Wilson" din timpul Marii Crize (Edmund Wilson, 405). (Cu toate acestea, Kazin a remarcat, în 1973, că noul jurnalism "a trecut printr-un întreg ciclu în anii '60 și acum nu mai surprinde deloc" [Imagination, 240]). În aceeași perioadă, Steffens și Hapgood au susținut forma în autobiografiile lor ce au apărut în anii '30. Bineînțeles că aceștia au abordat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aceștia au abordat același subiect și în anii 1890. Un alt susținător de la începutul anilor '50 a fost James Gray. Pe la sfârșitul anilor '50, opinia critică începe să dea semne de schimbare. Tânărul critic Norman Podhoretz s-a arătat susținătorul jurnalismului literar sau al nonficțiunii dintr-un articol din Harper, apărut în 1958, intitulat "The Article as Art", provocându-i, în mod direct, pe Hoffmann și O'Connor și contestând faptul că nonficțiunea ar putea implica "conotații literare". Podhoretz susține că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de scriere considerat adesea a nu fi pe placul criticilor" (74). Pe de o parte, comentariul relevă conducerea aproape totalitară a Noului Criticism. În același timp, nemulțumitul sugerează atacul împotriva măștii totalitare. Comentariile din 1958 ale lui Podhoretz anticipează noul jurnalism din anii '60 și entuziasmul critic generat de acesta. Entuziasmul s-a văzut în mulțumirea îngâmfată a lui Powers, când a strigat de bucurie că "jurnalismul... este tot jurnalism" (499). Fără îndoială, criticii literari au rămas cu un gust amar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nemulțumitul sugerează atacul împotriva măștii totalitare. Comentariile din 1958 ale lui Podhoretz anticipează noul jurnalism din anii '60 și entuziasmul critic generat de acesta. Entuziasmul s-a văzut în mulțumirea îngâmfată a lui Powers, când a strigat de bucurie că "jurnalismul... este tot jurnalism" (499). Fără îndoială, criticii literari au rămas cu un gust amar din cauza jurnalismului literar, care a încercat să devanseze literatura și corectitudinea jurnalistică. Însă lipsa de indiferență din partea lui Powers punea deja în evidență o ultimă declarație
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
împotriva măștii totalitare. Comentariile din 1958 ale lui Podhoretz anticipează noul jurnalism din anii '60 și entuziasmul critic generat de acesta. Entuziasmul s-a văzut în mulțumirea îngâmfată a lui Powers, când a strigat de bucurie că "jurnalismul... este tot jurnalism" (499). Fără îndoială, criticii literari au rămas cu un gust amar din cauza jurnalismului literar, care a încercat să devanseze literatura și corectitudinea jurnalistică. Însă lipsa de indiferență din partea lui Powers punea deja în evidență o ultimă declarație a acestuia, având
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
anii '60 și entuziasmul critic generat de acesta. Entuziasmul s-a văzut în mulțumirea îngâmfată a lui Powers, când a strigat de bucurie că "jurnalismul... este tot jurnalism" (499). Fără îndoială, criticii literari au rămas cu un gust amar din cauza jurnalismului literar, care a încercat să devanseze literatura și corectitudinea jurnalistică. Însă lipsa de indiferență din partea lui Powers punea deja în evidență o ultimă declarație a acestuia, având în vedere că Derrida și-a demonstrat calitățile lingvistice în 1966 la Universitatea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
american; Derrida reprezintă o provocare pentru ceea ce se presupune în legătură cu realizările limbii. Părerile acestora vor fi împărtășite de critici și savanți, care vor insista că forma nu poate dispărea, în ciuda ordinelor Puterii și a altor conservatori ai vechiului regim. "Căderea" jurnalismului - și implicit a jurnalismului literar narativ - din grațiile literare a fost cauzată, în mare parte, de crearea unei literaturi superioare în secolul al XIX-lea. Această cădere ar fi fost completă dacă ar fi apărut curentul modernismului estetic și cel
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
provocare pentru ceea ce se presupune în legătură cu realizările limbii. Părerile acestora vor fi împărtășite de critici și savanți, care vor insista că forma nu poate dispărea, în ciuda ordinelor Puterii și a altor conservatori ai vechiului regim. "Căderea" jurnalismului - și implicit a jurnalismului literar narativ - din grațiile literare a fost cauzată, în mare parte, de crearea unei literaturi superioare în secolul al XIX-lea. Această cădere ar fi fost completă dacă ar fi apărut curentul modernismului estetic și cel al Noului Criticism. În
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
narativ - din grațiile literare a fost cauzată, în mare parte, de crearea unei literaturi superioare în secolul al XIX-lea. Această cădere ar fi fost completă dacă ar fi apărut curentul modernismului estetic și cel al Noului Criticism. În plus, jurnalismul va fi condamnat la statutul de exercițiu utilitarist din cauza creșterii importanței conceptului de obiectivitate și a direcției științifice pe care studiul comunicării de masă o va lua, ambele fiind fondate pe presupuneri pozitiviste despre ceea ce putem și ceea ce ne este
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lume care nu va putea fi literară. Există o ironie critică legată de acest aspect. După cum observă Barbara Lounsberry, "vârsta nu își mai pune semnătura pe convingerea că romanul este forma superioară a imaginației literare" (xi). În schimb, spune ea, jurnalismul literar narativ a apărut ca una din formele noastre de literatură contemporane deja existente, practicarea acesteia făcând dreptate proiectelor jurnalistice, deoarece presupune o analiză captivantă de aspecte multiple - filosofice, estetice, și sociale, printre altele - care se referă la societate și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
paradigmelor critice a învățăturilor și criticii care au dominat cu atâta putere acel secol. Coda Cu siguranță multe lucruri au rămas în afara acestei istorii, în parte datorită însăși naturii istoriei. Ceea ce a putut fi demonstrat aici este lunga tradiție a jurnalismului literarar narativ. Cu toate acestea efortul cu intenționalitate istorică se oprește la "noul jurnalism" al anilor '60, pentru că este foarte greu să stabilești ceea ce este "literar" în rândul scriitorilor contemporani. Spre exemplu lucrarea lui Tony Horwitz Confederates in the Attic
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Coda Cu siguranță multe lucruri au rămas în afara acestei istorii, în parte datorită însăși naturii istoriei. Ceea ce a putut fi demonstrat aici este lunga tradiție a jurnalismului literarar narativ. Cu toate acestea efortul cu intenționalitate istorică se oprește la "noul jurnalism" al anilor '60, pentru că este foarte greu să stabilești ceea ce este "literar" în rândul scriitorilor contemporani. Spre exemplu lucrarea lui Tony Horwitz Confederates in the Attic mi se pare a fi eligibilă în această direcție datorită distanțării sensibile a modului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obiectivă. Cu alte cuvinte, ultimul sfert de secol rămâne să fie explorat, și poate că această cercetare va putea fi efectuată mult mai bine cam într-un sfert de secol de acum încolo. În orice caz putem trage concluzia că jurnalismul literar, narativ în natura sa, s-a născut în perioada de după războiul civil, dobândind recunoașterea critică pe la 1890. Dovada care permite plasarea acestei forme moderne în această perioadă de timp este adaptarea tehnicilor retorice care se asociază în chip obișnuit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]