3,084 matches
-
18-19. 80 Ibidem, pp. 76-94. 81 Rodica Zafiu, Limbaj și politică, Editura Universității din București, București, 2007, p. 20. 82 Pentru o amplă prezentare a funcțiilor și mecanismelor care stau la baza eufemismului, v. Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2006. 83 Solomon Marcus, Poetica matematică, Editura Academiei, București, 1970, p. 69. 84 Aurel Codoban, Filosofia ca gen literar, Idea Design&Print Editură, Cluj Napoca, 2005, p. 15. 85 Ibidem, p. 17. 86 Ioan Oprea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Eminescu, Opere X, p. 72. 310 Ibidem, p. 132. 311 G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, vol. II, Editura Minerva, București, 1976, p. 558. 312 Ibidem, p. 563. 313 Mihai Eminescu, Opere XIII, pp. 120-121. 314 Monica Spiridon, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003, p. 52. 315 Dan Berindei, Societatea românească în vremea lui Carol I (1866-1876), Editura Elion, București, 2002, p. 6. 316 Ibidem, p. 48. 317 Apud Dan Berindei, Societatea românească în vremea lui Carol I (1866-1876
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
98. 365 Mihai Eminescu, Opere X, p. 98. 366 Ibidem. 367 Ibidem, p. 96. 368 Monica Spiridon, Eminescu sau despre convergență, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2009, p. 27. 369 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 431. 370 Monica Spiridon, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003, p. 43. 371 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 165. 372 Mihai Eminescu, Opere X, p. 16. 373 Ibidem, p. 105. 374 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 54. 375 A.J. Greimas, J. Courtés, Sémiotique. Dictionnaire
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Mihai Eminescu publicist, Editura Universității, Suceava, 2006, p. 83. 405 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 259. 406 Ibidem, p. 108. 407 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 124. 408 Ibidem, p. 81. 409 Ibidem, p. 98. 410 Monica Spiridon, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003, p. 57. 411 Mihai Eminescu, Opere XII, p. 22. 412 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 417. 413 Ibidem, p. 417. 414 Rodica-Magdalena Baciu, Conștiință critică și viziune tragică în publicistica eminesciană, Editura Universitaria, Craiova, 2005
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Istoria presei românești, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 1999, pp. 149-150. 489 Românul, an I, nr. 1, din 9 august 1857. 490 DGLR, p. 676. 491 Nicolae Iorga, op. cit., p. 160. 492 DGLR, s.v. Pressa. 493 Monica Spiridon, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003, p. 23. 494 Al. Andriescu, Limba presei românești în secolul al XIX-lea, Editura Junimea, Iași, 1979, p. 7. 495 Apud Al. Andriescu, Limba presei românești în secolul al XIX-lea, Editura Junimea, Iași, 1979
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la Radiodifuziunea Română, pentru a transmite și a analiza, în cadrul emisiunii „Cronica parlamentară”, dezbaterile din prima instituție legislativă postdecembristă. Director general adjunct al Televiziunii (1993-1996), membru în Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune (1995-1999), pentru Ș. exercitarea vocației jurnalistice s-a dovedit mult mai fructuoasă decât insistența în etalarea cu orice preț a talentului literar. A fost distins în 1994 cu Premiul „Pamfil Șeicaru” pentru întreaga activitate în presă. Ș. a debutat în 1949 cu o povestire publicată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
grup; tătari tăcuți, turci negustoroși; oameni oacheși și volubili; greci zarzavagii, albanezi cu dulciuri și susanuri; bulgari mărunți de stat, cercetând mărfurile cu ochi severi de gospodari; macedoneni cu oi de vânzare, mocani, călcând rar și apăsat, spătoși, bănuitori”. Speciile jurnalistice cultivate după 1989 - cronici și articole - au fost reunite în volumele intitulate generic Vorbe parlamentare (2001) și Noi, latinii Bizanțului (2003), editate de soția autorului, Sofia Șincan, care este și inițiatoarea publicării câtorva fragmente autobiografice: Pagini de jurnal. Pagini literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
informează și modulează discursul politic în sensul său cel mai larg. Adesea, sensul "istoriei" pe care ei îl critică este cețoasa-dar-puternica noțiune a procesului continuu, a judecății și a importanței revelate pe care o regăsim cel mai frecvent în editorialele jurnalistice ("Cum îl va judeca Istoria pe Tony Blair?"). Acest sens nu este deconectat de istoria academică, dar nici nu îi este sinonim"13. În multe dintre discuțiile asupra acestui subiect este des invocată contribuția lui Michel Foucault la "destabilizarea" modului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
federalizată, politică, instituțională, ideologică. În această privință, asimilarea ideii în profunzime este încă slabă, incertă. Mult mai redusă, în orice caz, decât se crede în genere. și vom vedea imediat și din ce motive. Dincolo de unele medii politice, intelectuale și jurnalistice evoluate, ideea europeană, în forma sa activă, militantă, are încă un impact minim și o audiență redusă, regretabil de redusă. Fiindcă ea presupune un alt model politic, pentru care cele mai multe dintre conștiințele românești n au nici afinități și nu sunt
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dezinteresul tacit, învăluit în forme politicos distante, pentru tot ceea ce nu constituie literatură occidentală sau pro-occidentală (influențată în mod direct, tradusă, cu program literar vestic etc.). O astfel de atitudine este frecventă, am spune chiar tipică, marilor media actuale, spiritelor jurnalistice de pretutindeni, fără pregătire literară, filologică, lingvistică etc., care propagă doar literatura ultimelor apariții imediat accesibile. În același sens lucrează și specializarea academică, necunoașterea limbilor străine, o serie întreagă de restricții și obstacole de ordin pur practic. Nu poate fi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
regresiune și utopism conservator, pur reacționar. Cum pot fi întoarse din drum etapele istoriei care sunt totdeauna ireversibile? Este de mirare că Mircea Vulcănescu nu și-a consolidat aceste constatări și observații și cu citate din Roza Vânturilor. Admirând stilul jurnalistic, pur ideologic, limpede, concis și uscat al acestei vestite culegeri în totală contradicție de altfel cu dilatarea verbală descusută și adesea literaturizarea ideologică actuală am făcut din nou o serie de confruntări și sondaje. Ceea ce m-a surprins acum mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
imagini artistice experiența sa de viață și aceasta din pricină că el este captivat adesea de a face prea mult o cronică amănunțită a vieții În lagăr. Din această cauză romanul ajunge să fie spre sfârșit o aglomerare de material documentar prezentat jurnalistic, În fraze gata făcute uneori, care nu reușesc să-și deschidă nici cel mai mic drum spre inima cititorului. (Ă). Cititorii de astăzi ai țării noastre așteaptă de la scriitorii lor cărți interesante, viu scrise, În care realitatea trecutului sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
politic?. Consideră c? opera istoric? ? i critică literar? constituie aspectul strategic al luptei sale. Aspectul tactic era constituit de jurnalistică să politic? de zi cu zi. �n purt? torul s? u de cuv�nt, �Neamul rom�nesc�, colaboratorii discutau adeseori despre faptul c? jurnalistică este o profesie sau o voca? ie; Iorga nu acceptă s? judece evenimentele �f? r? team? sau p? rtinire�. Niciodat? indiferent fă?? de subiectele de care se ocupă, rolul s? u de jurnalist le? a pus adesea �n umbr? pe cele de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
u ziar nu era suficient pentru Iorga. �n 1908 (vr�nd s? evite dificult?? ile de publicare anterioare), a achizi? ionat o tipografie. ?i? a numit editură Datina rom�n? ? i multe din c? r? ile lui vor purta pe frontispiciu acest nume. Jurnalistică să politic? era o leg? tur? �ntre istoric ? i politician. Ziarele ? i jurnalistică din Europa r? s?ritean? ? i de sud? est se aflau prin tradi? ie sub standardele occidentale. Av�nd �n vedere faptul c? trecerea a aproape un secol
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i cea din Europa de r? s?riț ? ineau deci mai cur�nd de rang dec�ț de gen64. Aceste diferen? e vor deveni ? i mai pronun? ațe; ziarele Occidentului vor face un salt calitativ dup? 1910, cu excep? ia practicilor jurnalistice dezgust? toare ale nazi? tilor ? i fasci? tilor. Ziarele de scandal nu respect? standardele presei legale, dar nu exist? nimic �n zilele noastre care s? semene cu jurnalistică european? de la sf�r? ițul veacului. �Neamul rom�nesc� nu a fost �ns? menit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
par excellence, slujindu? i drept linie �nt�i �n lupta să pentru na? ionalismul cultural rom�nesc65. El i? a insuflat ziarului propriul s? u spirit ? i pu? ine dintre paginile acestuia erau potolite. Lui Iorga �i era greu s? opteze �ntre etică jurnalistic? ? i juști? ie, �ndemnul lui fiind mai cur�nd: �Noi sau ei! � A men? ionat odat? c? �po? i c? dea la pace cu moartea o singur? dat?: c�nd �? i dai duhul! � Voia s? continue tradi? ia jurnalisticii politice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
inten? ia s? fac? din el un ziar popular, dar speră s? dirijeze elită intelectual? a Rom�niei �n (ceea ce consideră el) direc? ia just? �pe baza unui sistem zi? de? zi�, prin care Iorga �n? elegea nevoile zilnice ale Rom�niei. Jurnalistică să nu consider? deci c? adev? rul sau faptele constituie ceva absolut ? i se dezice adesea de pozi? iile pe care se situase anterior. Opiniile lui Iorga erau exprimate �ntr? o manier? violent? ? i emo? ional? , f? r? s? reflecteze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru a?? i scoate �n eviden?? mesajul: Dictaturi ? i dictaturi, Teatre ? i teatre, F�hrer ? i Verf�hrer, Democra? ie ? i democra? ie, Propagand? ? i propagand? , C? mine studen? e?ți ? i c? mine studen? e?ți ? i a? a mai departe. Jurnalistică să, chiar ? i �n ceea ce prive? te lacunele, era cea a unui intelectual est? european. Iorga ? i?a publicat de multe ori opiniile cu o impertinen?? uluitoare. Datorit? acestor idiosincrazii, �Neamul rom�nesc� nu prea sem? na cu ziarul �Times� de la Londra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
proz? , O via?? de om a? a cum a fost se �nscrie printre cele mai frumoase scrise �n limba rom�n?. Iorga putea fi un portretist excelent, cu toate c? portretele sale erau mai cur�nd istorice, umane ? i psihologice dec�ț artistice. Jurnalistică să putea fi mi? c?tor de frumoas? , dar poezia să era de o mic? valoare literar?. Iorga a scris numeroase piese de teatru ? i nutrea ambi? ia de a deveni un autor de teatru dramatic ? i popular, dar aspectele rela
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? eufemisme, pentru c? �ipocrizia nu duce la nimic bun, iar eufemismele nu ascund nimic�. Au urmat contra? atacurile. Iorga a replicat printr? o serie de articole: �Opiniile primejdioase ale unui r? u patriot�131. Era ceva tipic pentru �superioritatea� jurnalistic? a lui Iorga. �ncepuse b? ț? lia. Metamorfozarea unui istoric ? i critic literar �ntr? un polemist f? r? team? era deja un fapt �mplinit. A continuat s? predea, dob�ndind sprijinul studen? ilor. Rom�nia era o ? ar? apar? în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mare num? r de documente italiene. Oameni care au fost (Vol. 1, V? lenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume con? în�nd portretele unor oameni, lideri, personalit?? i ? i contemporani �n viziunea lui Iorga, inclusiv necrologuri jurnalistice ? i amintiri. Chestiunea Rhinului (V? lenii de Munte, 1912), scris? �n ajunul R? zboiului cel Mare, analiza problemele din regiunile str? b?tute de acest fluviu. Pentru Iorga (că ? i pentru Napoleon), Rinul este linia geopolitic? care domin? Europa, coloana vertebral? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
activit?? îi lui de la Academie ? i a participat la sesiunile Camerei. A organizat ajutorarea prizonierilor rom�ni (ai armatei austriece) află? i acum �n Rusia. Scriindu?? i editorialele, Iorga avertiza mereu �mpotriva demonstra? iilor, a violen? ei ? i ner? bd? rîi. Jurnalistică să avea un ton surprinz? tor de moderat, dar lipsit? de echivoc. Iorga era un fervent sus? în? tor al Fran? ei ? i (cum spunea el) al �superbei� Șerbii. A condamnat violentul bombardament al artileriei �mpotriva Belgradului, f? c�ndu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a dat urm? torul r? spuns: �Vom lua Transilvania; e a noastr?! � Un ziar rom�nesc din Bra? ov (dup? recucerirea oră? ului) numea Rom�nia �hiena r? zboiului�. Iorga consideră c? �singurul r? spuns posibil� la acest fel de jurnalistic? nu putea fi dec�ț �plutonul de execu? ie�45. Prin noiembrie, situa? ia militar? a �nceput s? se deterioreze radical. For? ele bulg? re? ți ? i turce? ți aflate sub fermă comand? german? a feldmare? alului A. von Mackensen, au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai pui probleme educaționale! Cînd, la alt cogeamite palier, lucrurile nu par a sta, nici acolo, mai înfloritor. Din cînd în cînd, după consumarea cîte unei sesiuni de examene, în presă apar, spicuite, perle din probele scrise ale liceenilor. Gestul jurnalistic îmbrăcînd, vai, în fața enormităților de tot felul, haina amuzamentului. Dar nici la alte etaje realitatea nu pare mai veselă. Două cadre didactice de la Facultatea de Științe Politice din Universitatea București, Cătălin Avramescu și Cristian Preda, își fac publice, în revista
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Sistem automatizat [] Mixt [] Prelucrarea are legătură cu alte sisteme de evidentă: da [] nu [] Motivele care justifică aplicarea prevederilor art. 11, art. 12 alin. (3) sau (4) ori ale art. 13 alin. (5) sau (6) din Legea nr. 677/2001 ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │[] scopuri jurnalistice [] scopuri literare [] scopuri artistice │ │ │ │[] scopuri statistice [] cercetare istorică [] cercetare științifică Anexă 2 AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE (3) și alin. NOTĂ: Înainte de a completa rubricile din prezentul formular, vă recomandăm să │ │consultați instrucțiunile cuprinse în Ghidul de completare a notificărilor. Informațiile din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178335_a_179664]