3,897 matches
-
personalități. 6. Motivația învățării Copiii învață pentru a face pe plac părinților și profesorilor, pentru a obține anumite recompense, pentru a deveni „cineva” când vor fi mari etc. Ei sunt mai puțin călăuziți de dorința de a ști, de nevoia lăuntrică de a deveni personalități remarcabile. Dimpotrivă, adulții învață pentru a progresa în carieră, pentru a obține „slujbe” mai bune și mai bine plătite, pentru a deține o poziție socială mai bună, un status social mai înalt, pentru a deveni experți
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în aplicarea efectivă a unor instrumente și tehnici de evaluare de tip complementar, în măsură să diversifice în mod rezonabil practicile de evaluare în învățământul românesc. II. AUTOEVALUAREA Autoevaluarea este o formă de organizare și apreciere reprezentând expresia unei motivații lăuntrice față de învățare. Ea are efect formativ și se raportează la diferite capacități ale elevului în funcție de progresul realizat și de dificultățile pe care le are a depăși. Elevul are nevoie să se autocunoască, fapt cu multiple implicații în plan motivațional. El
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
implicate în orice activitate de instruire și educare. Exersată frecvent, autoevaluarea îi ajută pe elevi: * să aprecieze rezultatele obținute și să înțeleagă eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite; * să-și construiască un program propriu de învățare; * să-și cultive motivația lăuntrică față de învățătură și atitudinea responsabilă față de activitatea proprie; * să-și valorizeze, prin autoapreciere, atitudini și comportamente. II.3. Exemple concrete de abordare la clasele I-IV Condiția necesară pentru realizarea unei autoevaluări corecte este generalizarea cu ajutorul grilelor de obiective și
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
acțiunii și efectuarea acesteia. Atitudinile sunt scheme conceptuale preliminare comportamentului real. În general, atitudinea este o modalitate de raportare la o anumită latură a realității, este o manieră relațională. Esențială pentru raportare este Însă nu latura exterioară, comportamentală, ci latura lăuntrică, propriu zis psihică. 3) Atitudinea are la bază concepte evaluative privind caracteristicile obiectului la care se referă. Atitudinea oscilează Între cei doi poli, În calitatea ei de reacție afectivă: plăcere neplăcere, pozitiv negativ, agreabil dezagreabil. In acest context se situează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
centrale; 2) atitudinile mai centrale posedă pentru individ o mai mare aloarea sau importanță din punct de vedere al comportamentului. Se poate afirma că titudinile mai centrale sunt acelea care au fost mai adânc Însușite și corespund unor nevoi fective lăuntrice care le au Întărit. Asemenea atitudini au praguri de apariție mai scăzute și ovedesc o mai mare rezistență și consecvență În comportarea individului decât atitudinile ieriferice care angajează Într-o mai mică măsură dominanțele personalității. Componentele structurale ale atitudinii M.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a provinciei, așa cum a fost guvernatorul Splény, a unor trimiși ai guvernului central de la Viena sau a unor persoane particulare care au vizitat regiunea. Între aceste mărturii documentare amintim „Descrierea Bucovinei”, de generalul Splény, „Descrierea Bucovinei și a stării ei lăuntrice”, de Vasile Balș la 1780, cel mai cult dintre boierii de atunci ai Bucovinei, care este de fapt un memoriu adresat Curții de la Viena pentru păstrarea autonomiei interne a Bucovinei și „Observații asupra Bucovinei”, de I. Budai-Deleanu, înalt funcționar al
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Splény. Deși Vasile Balș vede în țăranul român din Bucovina un individ caracterizat prin lene, minciună și obrăznicie, face recomandarea „să se țină seama de păstrarea aceleiași religii a poporului încăpățânat”<footnote Vasile Balș, Descrierea Bucovinei și a stării ei lăuntrice, în “Bucovina în primele însemnări geografice, istorice, economice și demografice”, op. cit. p. 349. footnote>. Cât privește clerul de mănăstire, Vasile Balș este de aceeași părere cu Splény, adăugând în plus corupția clerului înalt: „Acești stareți mizerabili, care urmăresc să obțină
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
un obiect al educației, ci subiectul. În învățarea-proces, subiectul nu se vrea o sumă de obiecte, o însușire, posesie de exteriorități, ci o asumare a valorilor ființiale pentru el; astfel deprinde valorile, virtuțile, se deprinde pe el însuși, forma sa lăuntrică și, totodată, proiectivă în orizont nelimitat, în conformare, relație rezonantă și rezonabilă cu „ceilalți”. Cu natural talent (Kant), conform principiului măsurii în toate pe care și l-a ales/asumat drept vector al vieții și operei sale, autorul reliefează - în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
vrea entitate de sine, ca imagine, e deja la sfârșitul procesului, neformator ori deformator. În bună tradiție, perenitate clasică veșnic tânără, Fericitul Augustin atrăgea atenția că de fapt cuvintele nu te învață de la sine; cel ce te învață este învățătorul lăuntric, lumina-caracter. Vasile Fetescu, șlefuitorul de diamante vii - atâtea generații i-au trecut și îi vor trece prin viața-opera lui -, iată că preface prin demers transfigurativ, de sublimare, esențializare, lapidaritate însăși proza (proza vieții de zi cu zi), dându-i chip
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
trebuie să le facă față), pentru comunicare verbală (principalul instrument care le facilitează relaționarea și integrarea În lumea auzitorilor), pentru adaptarea la cerințele vieții școlare, sociale, culturale și, mai târziu, profesionale. Pornind de la afirmația lui Jack Delors făcută În „Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație În secolul XXI”: „Educația trebuie organizată În jurul a patru tipuri fundamentale de Învățare, care, pe parcursul vieții, constituie pilonii cunoașterii: a Învăța să știi, a Învăța să faci, a Învăța să trăiești Împreună cu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
lentă, după cum ne spunea marele Nicolae Iorga că lenea e sinucidere blândă Dincolo de orice metaforă pur decorativă, cartea este o fereastră spre universul exterior și o punte inefabilă spre cel interior. Plăcerea lecturii își anulează însă impactul, pierzându și reverberația lăuntrică, dacă nu se suprapune dorinței de a cunoaște, de a descifra alfabetul aspru și inepuizabil al vieții. Prin lectură, devenim mai bogați, o bogăție al cărei echivalent nu este acumularea materială, ci dobândirea respectului pentru valorile morale etern valabile, fascinația
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
adică veșnica Lui putere și dumnezeire, așa ca ei să fie fără cuvânt de apărare” (Rom. 1, 20). Curățenia inimii este condiția cea mai însemnată pe care o cere Mântuitorul la îndeplinirea oricărei fapte. Prin aceasta El arată însemnătatea părții lăuntrice a faptei, adică a intenției, a gândului care-i stă la temelie, lucru de care nu se ținea destul seamă în Vechiul Testament. Mântuitorul face din această schimbare a adâncului sufletului omenesc lucrul cel mai ales prin care morala creștină întrece
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pedagogia lui Dumnezeu, „aceasta este indicarea căii drepte a adevărului în vederea contemplării lui Dumnezeu, indicația unei conduite printr-o perseverență eternă”<footnote id="25">Ibidem, p. 207<footnote>. Sfântul Clement Alexandrinul arată că frumusețea autentică ține mai mult de partea lăuntrică a lucrurilor, în cazul omului, frumusețea rezidă în chipul lui Dumnezeu în om care și sporește frumusețea prin apropierea în asemănarea cu Dumnezeu, prin mântuire. Este indicată baia, mai ales cea care curăță murdări sufletului, și se recomandă exerciții corporale
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ceva, ci adevărului care a fost sădit în spiritul nostru de către Divinitate. Hristos, care sălășluiește în sufletul nostru, ne lămurește și „... ne învață dacă sunt adevărate cele ce se spun, atunci când cuvântăm în afară”, scrie Fericitul Augustin. El este Învățătorul lăuntric, sursa cunoașterii autentice, omul nefiind altceva decât un instrument care o vestește în afară, cu ajutorul cuvintelor. În fond, este vorba de nepieritoarea putere a lui Dumnezeu și despre veșnica înțelepciune, de la care primește povață orice suflet rațional, dar, „ fiecăruia îi
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cuvintelor. În fond, este vorba de nepieritoarea putere a lui Dumnezeu și despre veșnica înțelepciune, de la care primește povață orice suflet rațional, dar, „ fiecăruia îi este dezvăluit atât cât poate el primi, potrivit relei sau bunei sale purtări”. Ca Învățător lăuntric, Hristos intră în dialog cu omul, ceea ce îi permite spiritului său limitat să treacă de la perceperea parțială și incompletă a lucrurilor la înțelegerea Logosului. Educația în epoca patristică urmărea câștigarea virtuții și a desăvârșirii ca trepte care duc la mântuire
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
urmează „creșterea spirituală”, progresând „cu pașii cunoștinței”, iar la adolescent începe a se afirma o altă vârstă când aflăm „o legătură mai mare între partea spirituală și cea corporală”. Ideea de Dumnezeu la prima copilărie Primele îndemnuri timide spre devenirea lăuntrică apar încă din copilărie, fundamentele caracterului religios moral fiind sădite în cadrul familiei creștine. Referitor la acordarea educației religioase încă din fragedă pruncie, Sfântul Ioan Gură de Aur aprecia: „ Cum va deprinde copilul de mic, așa va rămâne și când se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
slavă, de mulțumire, de cerere care să corespundă nevoilor lor sufletești. Meditația religioasă este o lucrarea sufleteacă prin care creștinul reflecteză profund asupra unei probleme religioase, cu speranța de a-și întări viața religioasă, de a dobândi liniște și pace lăuntrică. Confruntarea cu propria conștiință, prin meditația religioasă, poate conduce la clarificarea neliniștilor interioare, la spiritualizarea vieții religioase și la cunoașterea lui Dumnezeu. În lecția: Faptele bune - roade ale virtuților, profesorul poate solicita elevilor, ca utilizând această metodă, să răspundă la
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sec V î.e.n. VIII î.e.n. cinicii duceau o viață sobră, virtutea supremă este în viziunea lor lipsa de iluzii asupra vieții. Ceea ce oamenii de rând prețuiesc ca bunuri (glorie, bani, iubire, familie, etc.) sunt simple închipuiri; bunul suprem este libertatea lăuntrică, obținută prin lipsa de nevoi, prin abstinența absolută, prin renunțarea la raționamentul plăcerilor trupești. Diogene vede o prăpastie între robia culturii, cu multele și complicatele sale trebuințe și libertatea naturii cu nevoi reduse și simple; de aceea, Platon, care era
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
trebuie să le facă față), pentru comunicare verbală (principalul instrument care le facilitează relaționarea și integrarea în lumea auzitorilor), pentru adaptarea la cerințele vieții școlare, sociale, culturale și, mai târziu, profesionale. Pornind de la afirmația lui Jack Delors făcută în „Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul XXI”: „Educația trebuie organizată în jurul a patru tipuri fundamentale de învățare, care, pe parcursul vieții, constituie pilonii cunoașterii: a învăța să știi, a învăța să faci, a învăța să trăiești împreună cu
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
punctul de vedere din care problema este privită. Luată în sine, din perspectivă logică și etimologică, metafizica lui Descartes este solipsism, căci el nu a reușit să demonstreze existența celorlalte euri și nici faptul că ele comunică.Însă ca motivație lăuntrică, personală și ca finalitate de ansamblu, este o metafizică pentru umanitate, prin care, dincolo de concepte, se deschide un altruism special. CAPITOLUL III. ÎNDOIALA III.1. Îndoiala ca asceză Metafizica lui Descartes este înainte de toate o speculație dezinteresată. În acest sens
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
exemple, căci în Structura comportamentulu” el notează: .) Pentru Descartes nu este important să explice cum anume percepția este efect al naturii obiective, exterioare, ci depășind conștiința comună ce crede că are acces direct la «lucruri», el vrea să dezvăluie structura lăuntrică a percepției și să-i arate sensul. Acesta nu poate fi altul decât cel pe care-l dă cogito-ul cucerit prin îndoială. Cogito-ul cuprinde în sine nu doar certitudinea existenței mele ci este totodată și un mijloc general, un “instrument
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
evocă puterea, acțiunea, hotărâ‑ rea, răspunderea, dar și răzbunarea într‑un fel. În Moise, artistul voia să în‑ truchipeze deopotrivă virtuțile personajului biblic și pe ale celui care îi făcuse comanda. Deși înfățișat șezând, Moise este animat de un elan lăuntric care te face să te aștepți ca într‑o clipă să se ridice și să poruncească. Ținuta, dimen‑ siunile, poziția și contururile brațelor și ale picioarelor, totul și fiecare în par‑ te au viața lor, converg admirabil spre a ilustra
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală proprie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
corabie care a izbutit, totuși, să vină spre noi. Dar în cea de a doua, care marchează și debutul dumneavoastră scenic? Piesa se numea, de fapt, „Încotro, dragul meu rătăcitor?“. Am încercat să vă propun un peregrin prin lumea lui lăuntrică, dar și prin lumile colindate. Să invoc spiritul lui 60 necontenit însetat de armonii, rătăcirea lui nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și din preajmă. Citindu-1 prin operă, am căutat să refac trei ipostaze
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
dar și prin lumile colindate. Să invoc spiritul lui 60 necontenit însetat de armonii, rătăcirea lui nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și din preajmă. Citindu-1 prin operă, am căutat să refac trei ipostaze lăuntrice ale acestui destin singular de poet român. Un destin tragic, de excepție, atât în orizontul spiritualității noastre, cât și în cel al lumii. Așa am ajuns să mă gândesc, prin Eminescu, la Byron, Pușkin, Villon, poeți ce și-au plătit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]