4,995 matches
-
pătrunsă de suflul optimismului genuin popular și a atitudinii pozitive față de existența terestră”, fiind izvorâtă din realitățile societății românești din perioada închegării etnogenezei românești , care „exclude mitul și cu atât mai mult elementele de creștinism”, subiectul „rămâne a fi dominant laic” . Ceea ce am învățat de la acei români vechi și care s-a imprimat atât de mult în mentalul societății românești de astăzi (o spunem riscând să anulăm la final nota optimistă) este sentimentul inutilului asumat ca detașare de lumea realului. O
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ea parte importantă a acestui popor. Primii care au făcut alfabetizarea au fost preoții, iar cartea după care s-a învățat să se scrie și să se citească a fost Biblia. Până în secolul al XIX-lea, când se înființează școlile laice, cultura rămâne în sfera religiosului. Cultura începe să se dezvolte începând cu anul 1866, când se aplică "legea instrucțiunii laice"83. Din acest moment încep să se construiască școli și să apară învățători în sate sau, când satul nu avea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
învățat să se scrie și să se citească a fost Biblia. Până în secolul al XIX-lea, când se înființează școlile laice, cultura rămâne în sfera religiosului. Cultura începe să se dezvolte începând cu anul 1866, când se aplică "legea instrucțiunii laice"83. Din acest moment încep să se construiască școli și să apară învățători în sate sau, când satul nu avea școală, lecțiile erau ținute de cei ambulanți. Au apărut diferite feluri de societăți și asociații care aveau ca scop promovarea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
tot satul și se fac joc, bâlci și petrecere. Toți împreună - sătenii și, uneori, rudele lor apropiate din satele din jur. Și, cu toate că la bază are o semnificație religioasă (cum o spune și numeleă, ruga e în esență o sărbătoare laică. E sărbătoarea satului. Când spun că atunci se adună tot satul, nu exagerez deloc. Nu Paștele, nu Crăciunul, ci ruga e unicul moment din an când în sat vin aproape toți cei ce-și au originea acolo. E o mișcare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
fel colectiv liderii știu cum să-i manevreze pe oameni și să le dea câte puțină libertate, o doză, nu știu cum să spun, când e strict necesar. S.A.: Și crezi că asta se întâmplă deoarece China are în esență o cultură laică articulată pe confucianism? M.I.: Da! S.A.: Așadar, avem de-a face cu un fel de anomalie la scară globală. În mai toate alte locurile, dacă nu de-a dreptul în toate, religia joacă un rol important. În China, dimpotrivă. Chinezii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
supușii plătitori de biruri. (Te și întrebi cât de potrivit este numele domnitorului pe frontispiciul unor gimnazii, colegii naționale și chiar universități, când ar fi mai corect să fie cinstiți astfel în primul rând dascălii națiunii). Prin urmare, adepții statului laic, care nu văd cu ochi buni sprijinirea bisericii de către oamenii politici doar în scop electoral, sunt îndreptățiți să ceară respectarea priorităților sociale. Dacă donația din fonduri personale este 87 demnă de laudă, „donația” din banul public impune acordul plătitorului de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
supușii plătitori de biruri. (Te și întrebi cât de potrivit este numele domnitorului pe frontispiciul unor gimnazii, colegii naționale și chiar universități, când ar fi mai corect să fie cinstiți astfel în primul rând dascălii națiunii). Prin urmare, adepții statului laic, care nu văd cu ochi buni sprijinirea bisericii de către oamenii politici doar în scop electoral, sunt îndreptățiți să ceară respectarea priorităților sociale. Dacă donația din fonduri personale este 87 demnă de laudă, „donația” din banul public impune acordul plătitorului de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ai început, mergi până la capăt. (componentă a locuțiunii conjuncționale "odată ce") I.7.5. Principiul simbolic explică scrierea cu majusculă, respectiv cu inițială mică a anumitor cuvinte 30, în general sau contextual. Vezi, de exemplu: * scrierea cu majusculă a numelor sărbătorilor laice naționale și internaționale: 1 Decembrie, 1 Iunie etc., a sărbătorilor religioase: Paște, Crăciun, Duminica Tomei, Înălțare, a marilor epoci istorice, a unor evenimente istorice sau actuale: Antichitate, Reforma, Simpozionul... etc.; * scrierea cu inițială mică a unor cuvinte provenite din substantive
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în dezacord total cu tinerii furioși care, în numele unui „stângism“ înțeles într-un mod diferit decât îl pricep eu, se revoltă față de Biserică pentru neacceptarea homosexualității, spre exemplu. O toleranță de acest tip este, desigur, de dorit într-o societate laică. Dar nu-i poți cere Bisericii să-și șteargă întreaga tradiție, să uite chiar de Biblie, doar pentru a se integra în corectitudinea politică pe care o propovăduiești tu. Însă n-am cum să nu-i reproșez BOR faptul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
1633. Așadar, n-are ce căuta acolo. Știrea a apărut și la noi, iar pe postul național TVR1 am văzut câteva imagini care m-au lămurit, dar mi-au dat și de gândit. Normal, prima reacție - inculcată de o educație laică, într-un stat comunist - ar fi aceea de asociere cu protestul universitar. Universitățile aduc lumina științei, nu? Ele ne scot din obscurantismul mistic. Sau, cum am văzut că declara la televizor unul din profesorii protestatari, trebuie să separăm odată pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
aici simplitatea de materialism-dialectic a discursului savanților și studenților, de aici intoleranța la ideea de biserică și tot de aici și furia dubioasă a protestelor. Biserica Catolică a înființat universitatea, dar azi mediul academic e dominat de adepții unei religii laice, ce-i are ca profeți pe Marx și Engels și care a distrus în nici o sută de ani viețile a miliarde de oameni - mult mai mulți decât a reușit Inchiziția în întreaga ei istorie. Cei care au stat o vreme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
nici o sută de ani viețile a miliarde de oameni - mult mai mulți decât a reușit Inchiziția în întreaga ei istorie. Cei care au stat o vreme prin universitățile occidentale știu că așa stau lucrurile: universitatea e un mediu de stânga, laic, antiamerican, antiglobalizare, antioccidental (?Ă și socialisto-comunist. E un mediu care se vrea egalitar, dar nu e. Într-un fel ciudat, isteric, a inversat semnele intoleranței. Universitatea „La Sapienza“ nu face excepție. Ca să o rupă complet cu trecutul ei nelaic și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
între aceste nume și tema în discuție. În mintea mea, legătura e următoarea: fiecare dintre aceste nume, cu o singură, reconfortantă excepție, face sau a făcut la un moment dat obiectul unei "nebunii colective", al unei religii, desigur o religie laică, ba uneori chiar atee. Din acest punct de vedere, cum se vede, înaintea divinității tattoo&piercing nu trec decât Hitler și Picasso. La acesta din urmă mă gândeam când vorbeam de excepție reconfortantă. Picasso nu se constituie în obiectul vreunui
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
primeze în cazul în care reprezentanții autorităților publice urmăresc cu adevărat instaurarea unui cadru democratic veritabil în această țară. I se cerea ministrului să emită, conform recomandării CNCD, niște norme interne menite să asigure un învățământ care să respecte caracterul laic al statului și autonomia cultelor (...), să asigure libertatea de religie, conștiință și convingeri a tuturor copiilor în condiții de egalitate, (...). să afișeze simbolurile religioase doar în cursul orelor de religie sau în spațiile destinate exclusiv învățământului religios. Absența acestor principii
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
coșmar. Intolerabil. La care, din septembrie 2006 s-a mai adăugat unul, dispariția lui Virgil Ierunca. Cât de repede i se smulgea din gheare, imediat ce îi dădeai o cauză pentru care să lupte, era măsura eroismului ei, al sfințeniei ei laice, cum spunea Camus. Când am anunțat-o în urmă cu câteva luni, nu ca să-i cer să facă ea ceva, ci tocmai ca s-o readuc pe vechile baricade, că Vladimir Bukovski e arestat la Sankt Petersburg, m-a sunat
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
un rol important În evitarea pseudovalorilor. J.A. Comenius, În lucrarea „Didactica magna”, afirma că „omul nu poate deveni om, decât dacă este educat”. În Evul Mediu, educația a fost predominant religioasă, cu unele diferențieri În funcție de cele două stări, nobilii laici și clerul. Aceste diferențieri se regăsesc sintetizate În cele două idealuri educaționale din această vreme, idealul cavaleresc și idealul religios. Renașterea a fost caracterizată prin recunoașterea și promovarea individualității umane, a libertății sale, ca ideal suprem de viață. Epoca luminilor
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
timp, o formă de sacru în Piața Universității: locul era perceput ca spațiu sacrificial, ca un loc de veghe. Se poate spune de aceea că Golania a concretizat și un fenomen religios aparte, „eretic” (cum îl percepeau autoritățile), ca altar laic împotriva neocomuniștilor ce se instalaseră la Putere. Nu în zadar Piața Universității a fost percepută de intelighenție ca fiind Zona, o enclavă etică, sugerându-se sacralitatea și legitimitatea ei morală. În centrul Zonei se află tocmai clădirea Universității, cetate a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
că a fost un vizionar. Noi nu ,,vedeam” internetul așa penetrant și în atmosfera libertină, nici educația prin biserică, nici cât de mare forță socială va deveni. În fapt, astăzi Biserica Română este cea dintâi Instituție a acestui stat, încă laic. Deocamdată numărul mare de biserici construite existente (circa 18.000), dotările pentru difuzarea imaginii și sunetului, revitalizarea muzicii bisericești, armata de preoți cu foarte mulți școliți și învățați, probabil și cu adaptări dogmatice, alcătuiesc o bază puternică, nu numai pentru
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
războiului civil, apoi hoardelor de barbari care s-au năpustit asupra Europei secolului al V-lea. Barbarii cruțau adesea mânăstirile deoarece se temeau de presupusa putere vrăjitorească a călugărilor. Aceștia din urmă au căutat întotdeauna să cultive în rândul populației laice legendele cele mai misterioase legate de îndeletnicirile lor. Acest fapt va fi exprimat de Edmond Rostand (în Cyrano de Bergerac, actul al III-lea) în felul următor: "Să fie oare un bărbat? Să fie oare o femeie? Oh! Este un
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
trebuie să cunoască fluviul 26". Extinderea podgoriilor a fost cu atât mai rapidă cu cât în anumite regiuni franceze numărul preoților reprezenta a cincea parte din populația adultă. Înainte de Conciliul de la Constanz din anul 1414, taina Euharistiei a fost împărtășită laicilor în cele două feluri. După ce s-a renunțat la vin pentru împărtășania credincioșilor, principalul său rol va fi acela de a întâmpina oaspeții. Toate marile ordine monastice, benedictin, cistercian și în special cel cartusian au stat la baza marilor podgorii
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de Molesme pune bazele unei comunități religioase care derivă din ordinul Sfântului Benedict. Fondatorii de la Citeaux proveneau din abația de la Cluny, aflată nu departe de Macôn, de unde pornește o mișcare de reformă care își propunea să separe clerul de puterile laice. Cluny devine însă victima propriului său succes și a puterii deținute, încât începe din nou să se simtă nevoia unei reveniri la simplitate. În anul 1108, Etienne Harding devine abate de Citeaux. Primii ani se arată foarte grei din cauza foametei
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
după spusele lui Paul Claudel (poet, dramaturg și eseist francez), "toți comesenii devenim egali, iar cupa care circulă pe la toți, ne umple de indulgență, înțelegere și compasiune." Vinul este prezent în zilele noastre la toate mesele de sărbătoare, fie ele laice sau religioase, fie că e vorba de o masă de prânz între prieteni sau o cină în oraș, sporind considerabil plăcerea "gastronomului"47. Termenul "gastronomie" a apărut pentru prima dată într-un poem al poetului francez Joseph Berchoux (1765 1830
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
altcumva decât ca niște politicieni care aspiră la vreo funcție importantă în stat. Frustrările din societatea civilă ies la suprafață liber și, mai ales, concertat în această perioadă. Instituția în sine, cu administrația ei, e pusă sub o lupă groasă, laică și neiertătoare. Iar presa înghite cu voluptate, într-o perioadă de relativă stagnare a subiectelor politice, orice temă lansată pe piață cu privire la B.O.R. și, așa cum face cu orice altă instituție, o pune pe masa de disecție, în văzul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
asupra popoarelor din sfera de influență a fiecărei părți, luând pe alocuri și în anumite perioade note războinice, reușind în final să separe definitiv cele două biserici. Prima tentativă, după cum relatam mai sus, în parte reușită, aparține lui Foție, un laic (șef al gărzii palatului imperial) care este numit patriarh de împăratul Mihai al III-lea în locul lui Ignatie, care intrase în conflict cu curtea imperială unde se petreceau evenimente necuviincioase și pe care Patriarhul le condamna public. În cinci zile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de proprietate și de reproducție (nicolaismul) care infestase clerul și în același timp încearcă să curme amestecul împăraților sau seniorilor în treburile bisericești. În acest scop emite un decret prin care “oricine va primi o funcție bisericească din mâinile unui laic va fi depus și orice laic care va da o asemenea investitură va fi excomunicat”. Dorința unuia dintre urmașii săi, Pascal al IIlea (10-1118), de a da înapoi domeniile regilor (e mai bine ca biserica să fie săracă și liberă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]