5,217 matches
-
Daciei mici", unirea Moldovei și Țării Românești, idee care era circulată din ce în ce mai intens în memoriile adresate marilor puteri în anii '20 ai secolului al XIX-lea. Toate acestea au dat roade, când în textul Regulamentului Organic (1831-1832) a fost recunoscută legitimitatea proiectului de unire a celor două principate danubiene. Motivele justificate invocate de către legiuitori erau găsite în comunitatea de origine, religioasă, de obiceiuri și lingvistică, precum și nevoile comune ale locuitorilor celor două principate (Regulamentul Organic, art. 130). Dezideratul politic al unirii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
divizată între facțiunea care promova activismul (i.e., apărarea cauzei naționalității române în noile structuri politice ale Monarhiei Duale) și cea care milita pentru pasivism (i.e., abținerea de la activarea în cadrele politice ale Monarhiei Duale, ca mod de a arăta nerecunoașterea legitimității acestora). În 1881, elita politică românească s-a unit sub pavilionul Partidului Național Român, care s-a remarcat prin Memorandumul înaintat împăratului Franz Josef în 1892, rămas fără efect politic și soldat cu încarcerarea semnatarilor săi. Marea răscoală țărănească din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe dreptul divin al regelui cu politii ce se legitimau în baza suveranității populare, s-a conturat o nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare și justificându-și acțiunile în numele interesului național. Noua matrice definită structural de sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia actorii statali au fost puși într-o situație competițională, în termeni teritoriali, economici
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care în 1971 a celebrat printr-un fastuos pachet de ceremonii 2500 de ani de la întemeierea imperiului persan. Ambele evenimente, atât cel românesc cât și cel iranian, urmăreau exhibarea simbolică a vechimii statalității, în ideea de a conferi prestigiu și legitimitate formelor statale curente. A doua evoluție notabilă ține de auctorialitate: numele autorilor manualelor școlare de istorie publicate în perioada regimului comunist nu apar pe copertele cărților, ci doar pe pagina de gardă. Însă, dată fiind "științificitatea" materialismului dialectic, ce rost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
necesară această demonstrație. Prin identificarea cu elementul autohton, supraviețuirea fondului dacic certifica vechimea bimilenară a poporului român și continuitatea neîntreruptă a statalității românești. Aceste calități vor sta la baza unei intense exploatări simbolice din partea regimului aflat în continuă căutare de legitimitate. După cum vom vedea imediat, bimilenaritatea poporului român va furniza materialul istoric pentru elaborarea unor "tradiții inventate" celebrate prin sofisticate ceremoniale publice (Hobsbawm și Ranger, 1983). Teza continuității dacice este premisa pentru concluzionarea continuității daco-romane la nord de Dunăre după retragerea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
data proclamării independenței de către Carol) pe 9 mai (data la care "adunarea deputaților țării a declarat România stat independent", Almaș și Petric, 1966, p. 109). Carol este acuzat chiar de manipulare simbolică, tărăgănând deliberat proclamarea independenței pentru a-și consolida legitimitatea, "legîndu-se în mod forțat actul de independență de începutul domniei lui Carol I". Stricând planurile regale, M. Kogălniceanu, în calitatea sa oficială de ministru de externe, a declarat "la 9 mai 1877 în fața Adunării Deputaților: "Sîntem independenți; sîntem națiunea de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cultică. El este cel care l-a canonizat pe Lenin, îmbălsămându-i trupul și prin aceasta i-a conferit "viață politică unui trup mort" (după expresia lui K. Verdery, 1999). Tot Stalin, capitalizând simbolic reputația lui Lenin, și-a asigurat legitimitatea politică necesară pentru a-i permite ulterior să își construiască unul dintre cele mai elaborate culturi ale personalității din istoria recentă a umanității, întrecut probabil doar de cultul lui Mao și cel al lui Kim Ir-sen. Doar că puțin după
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cultul monarhic (a instituției regalității). Cultul personalității poate fi interpretat prin prisma puternicului concept weberian al "autorității charismatice" ca fiind programul cultural sponsorizat statal care mobilizează întregul aparat propagandistic în scopul îmbrăcării simbolice a liderului în aureola charismei în vederea consolidării legitimității politice a acestuia. M. Weber a gândit charisma ca pe o calitate intrinsecă a unei persoane, certificată empiric prin "fapte eroice de vitejie" încununate cu "succesele enigmatice" repurtate de cel înzestrat cu acest har (Gerth și Mills, 1946, p. 52
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
științific. Ei doar au pângărit numele Partidului Comunist Român. Ei au pângărit de asemenea, memoria celor care și-au sacrificat viața pentru cauza socialismului în această țară" (cf. Gallagher, 2004, p. 93). Auto-catapultat în fruntea revoluției, FSN și-a asigurat legitimitatea dând asigurări că rolul frontului este acela de a guverna provizoriu societatea până la organizarea de alegeri libere. O întorsătură dramatică s-a produs în 23 ianuarie 1990, când consiliul FSN a decis ca frontul să participe la alegerile programate a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a căror succesiune a condus către conflictul etnic stradal soldat cu șase morți (trei români și trei maghiari) și peste două sute de răniți: i) etnicizarea discursivă - recursul la discursul și categoriile etnice de către mass-media și politicienii postdecembriști în căutarea de legitimitate politică; ii) etnicizarea societății civile în curs de emergență - apariția organizațiilor civice și politice maghiare (Uniunea Democrată Maghiară din România - UDMR, Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar - MADISZ); iii) etnicizarea posesiunii simbolice a orașului și a instituțiilor sale constitutive - odată anatamate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în combinație cu elemente reale. Etnogeneza poporului român - punctul sensibil al istoriografiei clasice, care a demonstrat într-o manieră "irefutabilă" teza continuității daco-romanilor la nord de Dunăre - este tratată ca un "mit etnogenetic" (p. 8). Abandonarea certitudinilor absolute creatoare de legitimitate dar și de comoditate intelectuală caracterizează întreaga expunere; autorii nu se feresc să afirme că "nu știm foarte multe lucruri despre istoria secolelor care au urmat" (p. 10). Această atitudine, de recunoaștere a incertitudinii, constituie o premieră în manualistica românească
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
demarat eforturi de reparație a injustițiilor istorice (Olick și Coughlin, 2003, p. 37). Toate aceste măsuri emblematice pentru "politicile regretului" relevă că trecutul își păstrează relevanța simbolică și însemnătatea politică, iar memoria colectivă continuă să fie o sursă primară de legitimitate politică, așa cum a fost dintotdeauna. Trecutul rămâne, astfel, slujnica autorității. Ce s-a schimbat radical este, însă, modul de raportare la trecut. Spre deosebire de epoca naționalistă în care prevalentă era paradigma triumfalist-eroică a trecutului național, memoria colectivă fiind meta-narativa unui destin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
voință de pocăință în efortul de eliberare catharctică de greșelile trecutului prin spovedania publică și asumarea oficială a păcatelor trecutului. Această penitențializare a politicii memoriei este identificată de către J. Olick ca fiind "noul principiu de legitimare" politică în contemporaneitatea postnaționalistă. Legitimitatea politică în ordinea actuală a postnaționalismului pare a fi condiționată de ritualul simbolic de penitență publică la care statele naționale se autosupun în vederea reconcilierii prezentului cu trecutul. Regretul a fost instituit astfel ca principiu politic al noii etici europene a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românească se află deocamdată la secvența secundă, anume, la faza de stăpânire a trecutului și de condamnare a acestuia. Nostalgia populară față de comunism, alimentată de dificultățile socioeconomice ale prezentului, complică procesul de gestionare statală a trecutului, punând sub semnul întrebării legitimitatea criminalizării și a condamnării simbolice a perioadei comuniste. Fără a cădea în cursa întinsă de tentația profețiilor istorice, o evoluție plauzibilă a modului de gestionare a trecutului comunist s-ar putea înscris pe următorul traseu: odată cu consolidarea democrației autohtone, pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unei creșteri economice care să producă modificări semnificative în calitatea vieții, nu ar fi deloc surprinzător ca gradul nostalgiei colective să descrească. Acest fapt ar permite narativei oficiale a comunismului ca regim ilegitim și criminal să capete o mai mare legitimitate atât în arena publică, unde deține deja un statut hegemonic, cât și în cadrul conștiinței colective a societății românești, care este deocamdată scindată. Trecerea timpului, alături de incursiuni de cercetare mai puțin pasionale în realitatea trecutului comunist ar putea, mai departe, să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
referă la "politica politicilor"8. Are în vedere, cu alte cuvinte cadrul general al întrebărilor, problemelor și preferințelor etc. ce provin de la cetățeni și au legătură cu procesul decizional. După definirea politicilor publice, ca rezultînd din activitățile unor autorități cu legitimitate instituțională ce determină sporirea interesului pentru activități și funcții cu caracter public 9, autorul investighează și actorii angajați în realizarea și înfăptuirea acestora. Este vorba de existența unei pluralități de politici publice, de aici necesitatea analizei unor modele. Sînt identificate
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
obiectul științei politice și apoi metoda. Puterea Încă de la început, obiectul de studiu propriu, chiar dacă nu exclusiv, al analizei politice a fost identificat în putere. Modul în care se dobîndește și se folosește puterea, concentrarea și distribuția ei, originea și legitimitatea exercitării sale, însăși definirea ei au rămas în atenția oricărei analize politice, de la Aristotel la Machiavelli, de la Max Weber la politologii contemporani (Barry 1976; Barnes 1995). Bineînțeles că s-au schimbat tehnicile de analiză, făcîndu-se apel la instrumente preluate din
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în armonie interesele particulare cu cele mai generale, care derivă din normele culturale ale unei societăți. Se ține cont de interesele industriei și ale sectorului afacerilor (de exemplu, în societatea capitalistă, ele se bucură de obicei de o mai mare legitimitate decît interesele reprezentate de sindicate), de interesele confesiunilor religioase (mai mult sau mai puțin legitime, în funcție de măsura în care se exercită monopolul unei religii), de interesele asociațiilor profesionale, economice, culturale, ambientale și așa mai departe. Grupurile și puterea politică Fiecare
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
parități a resurselor, este probabil ca succesul unui grup de presiune să fie facilitat de proveniența înscrișilor și a liderilor lor din aceleași straturi sociale din care provin cei care vor trebui să ia decizii, și deci dintr-o anumită legitimitate anticipată "prin afinitate", în conformitate cu exigențele și preferințele lor. Să urmărim acum detaliat folosirea diferitelor resurse care, în funcție de obiective, oferă șanse mai mari de succes. Dimensiunea a) Dimensiunea unui grup de presiune, măsurată prin numărul celor ce fac parte din grup
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
perioade propice, cum ar fi festivitățile, pînă ce cetățenii exercită presiuni asupra factorilor de decizie. Dar această strategie nu este, așa cum au demonstrat nu puține greve, scutită de riscul eșecului [Golden 1997], sau oricum de repercursiuni negative asupra forței, asupra legitimității acțiunii și chiar asupra existenței grupurilor. Tot mai dificilă se dovedește a fi încercarea diferitelor grupuri de presiune de a se caracteriza drept purtători ai unui interes general și succesul, în acest sens, este tot mai rar [pentru situația din
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
toate regimurile democratice. În caz contrar, se pot desfășura alegeri care nu sînt libere, cu șanse limitate de participare, caracterizate prin favoritisme înjositoare în campania electorală, organizate cu obiective ce urmăresc un oarecare control asupra opoziției și cu o presupusă legitimitate națională și internațională, dar cu rezultate manipulate în final, ca un clasic omagiu pe care viciul (regimurile nedemocratice) îl aduce virtuții (libera competiție democratică). Făcînd abstracție de sistemele electorale la care se apelează, alegerile care nu sînt libere, fără a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care sînt relativ numeroase (Bulgaria, Croația, Finlanda, Franța, Lituania, Macedonia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Ucraina) sistemul electoral adoptat este dublul tur cu balotaj, după modelul francez al celei de-a Cincea Republici. Acest sistem permite alesului să se laude cu legitimitatea dobîndită în urma obținerii unei majorități absolute în turul decisiv, cel puțin din numărul votanților, dacă nu din întregul corp electoral. În fine, poate exista o alegere directă a președintelui republicii în cadrul unei forme de guvernare parlamentare, ca în Austria, Irlanda
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
redus și, la al doilea tur, substanțial redus. Turul dublu cu balotaj face mai rigidă atît competiția între candidați, cît și formarea alianțelor între partide. Funcționează însă perfect în cazul alegerii funcțiilor executive monocratice, mai ales pentru că acordă candidatului învingător legitimitatea ce derivă din obținerea majorității absolute a voturilor; el impune, totuși, prea multe constrîngeri și apare prea simplificator, pentru alegerea unei adunări reprezentative. Pragurile către al doilea tur În practică, acolo unde dublul tur în circumscripțiile uninominale se aplică alegerii
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a guvernului". Această partinitate poate fi evaluată mai bine, dacă se enunță trei condiții anume. Organizația de partid acționează: 1) făcînd dovada unui comportament de echipă; 2) încercînd să-și impună controlul asupra întregii puteri politice; 3) bazîndu-și pretențiile de legitimitate pe succesul electoral [Katz 1987, 8]. Partinitatea societății Trebuie amintit că party government de care se vorbește caracterizează situații de competiție democratică între o pluralitate de actori partinici. Așadar, "controlul asupra întregii puteri politice" se referă la puterea specific politică
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
se dezvoltă între guvern și parlament și modalitățile prin care acestea se răsfrîng în acțiunea și operativitatea guvernului. Instituții separate care... Forme de guvernare prezidențiale. În republicile prezidențiale, șeful executivului este ales direct de către cetățeni și are o rezervă de legitimitate specifică și autonomă de cea a parlamentului, în aceste cazuri, numit, de multe ori, Congres. Congresul este și el ales de către cetățeni, prin sistem electoral majoritar în circumscripții uninominale în Statele Unite, cu o diversitate de sisteme proporționale sau mixte în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]