3,299 matches
-
o practică profesională de cel puțin un an sau un stagiu profesional de cel puțin un an într-o instituție autorizată; - cursuri reglementate pentru profesiile de tehnician [Techniker(în)], economist de întreprindere [Betriebswirt(în)], designer [Gestalter(în)] și asistent familial licențiați de stat [Familienpfleger(în)], cu o durată totală de minimum 16 ani, o condiție prealabilă fiind absolvirea ciclului de învățământ obligatoriu sau o formare echivalentă (cu o durată minimă de 9 ani), precum și absolvirea unui ciclu de formare la o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229761_a_231090]
-
-l valida pe Marevick ca prototip al bărbatului de succes. Într-un mod subtil, filmul reinstaurează relația de dragoste în care bărbatul domină. La început, Marevick se afla într-o poziție de subordonare față de Charlie; ea este profesoara lui, este licențiată în astrofizică și este o reprezentare a noii imagini de femeie cu autoritate care reprezintă o amenințare la adresa puterii și dominației masculine. Pe măsură ce relația lor evoluează, ea este cea care inițiază reluarea episodului romantic după avansurile lui de la început. Cînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1947, Galați), poet, eseist și traducător. Mama poetului, Ortansa (n. Dimitriu), avea preocupări intelectuale, iar tatăl, Ion Pătulea, era negustor. P. a urmat școala primară în orașul natal, continuându-și învățătura la București, unde va absolvi Liceul „I. L. Caragiale” (1965). Licențiat în 1970 al Facultății de Limbă și Literatură Română a Universității bucureștene, a funcționat până în 1990 ca profesor la școala generală din Bumbuești, județul Vâlcea, devenind apoi redactor la săptămânalul ecologist „Eco” și profesor la liceul bucureștean „Marin Preda”. Debutează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
Prezentarea autorilor Ionuț Apahideanu este licențiat al Facultății de Științe Politice a Universității ĂBabeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2004); masterat în Analiza și soluționarea conflictelor, Departamentul de Relații Internaționale, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA, 2006); cercetător la Institutul Român de Studii Internaționale, Departamentul
RELATII INTERNATIONALE by MIRON ANDREI, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1500]
-
și hegemonie. România în politica mondială, 1913-1989, București, 2005. Domeniile sale de expertiză sunt studiile strategice și de securitate și analiza de politică externă. Stanislav Secrieru este originar din Chișinău (Republica Moldova); absolvent al Academiei de Poliție Ștefan cel Mare (1996-2000), licențiat în drept; studii academice postuniversitare în cadrul SNSPA (București) (bursier al guvernului român), specializarea ĂRelații Internaționale și Integrare Europeană (2001-2003); cercetător (PfP Research Fellow) la Colegiul de Apărare NATO de la Roma (aprilie-iulie 2006); începând din 2003, doctorand în cadrul Departamentului de Relații
RELATII INTERNATIONALE by MIRON ANDREI, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1500]
-
al SNSPA. Este autoarea unui volum despre reforma Fondului Monetar Internațional, a numeroase articole despre teoriile relațiilor internaționale și teoriile dezvoltării în plan internațional. Domenii de interes: teoriile relațiilor internaționale după 1989, economia politică internațională, studiile dezvoltării. Radu-Sebastian Ungureanu este licențiat în sociologie-politologie al Universității ĂAl.I. Cuza din Iași (1997) și absolvent al unui program de studii postuniversitare în Relații Internaționale și Integrare Europeană la SNSPA (București) (1999). În prezent este doctorand la SNSPA, tema de cercetare fiind evoluția instituțiilor
RELATII INTERNATIONALE by MIRON ANDREI, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1500]
-
comisiile pentru dotări culturale, în pregătirea Planului, în special la reuniunile pregătitoare pentru al IV-lea Plan. Unul dintre personajele-cheie a fost Augustin Girard (Rioux și Sirinelli, 1997, și Dubois, 1999). • Augustin Girard: de la SER la DEP Născut în 1926, licențiat în engleză, el participă în 1961 la lucrările comisiei pentru dotări culturale a celui de-al IV-a Plan (1962-1965). Este raportor general al comisiei pentru afaceri culturale a celui de-al VI-lea Plan. În 1968, SER (Serviciul de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
, Adrian (2.II.1940, Câmpulung), critic și istoric literar. Este fiul Eugeniei (n. Suicescu) și al lui Gheorghe Anghelescu, funcționar. După absolvirea Liceului „Dinicu Golescu” din Câmpulung (1959), urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (licențiat în 1964). Funcționează ca redactor pentru literatură la cotidianul „Scânteia” (1964-1972), apoi ca instructor al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (1972-1973) și, în continuare, ca șef de secție (1973-1976) și redactor-șef al Editurii Eminescu (din 1976), redactor la Editura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
Sanitar, se extinde în toată țara funcția de medic de arondisment (evident după modelul francez). Cele patru arondismente care alcătuiau Vasluiul erau; Negrești, Codăești, Ivănești și Vaslui. Primul medic de arondisment a fost Ignat Markstein (atestat între anii 185222 1871), licențiat în medicină la Viena, magistru în “hirurgie” și acușer (mamoș). Tot în anul 1864 se înființează funcția de medic al orașului, iar primul medic pe această funcție avea să fie numit dr. Benjamin Tausig (18641871). Au urmat apoi, pe această
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Este unul din autorii regulamentului de funcționare a facultății, membru al Societății de Medici și Naturaliști, unul din fondatorii buletinului acestei societăți care avea să devină revistă, de asemenea, membru al Societății Literare „Junimea” din Iași. Dr. Ion Munteanu (1845-1932), licențiat în medicină la Facultatea de Medicină din București (1865), doctor în medicină al Facultății de Medicină din Torino (1868), după o practică de 9 ani la spitalul Eforie din capitală, va deveni medic primar al județului Vaslui timp de 11
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
chirurgie generală și laparoscopică în Israel și Franța. Este Doctor în științe medicale din 2008. Are atestat și supraspecializare în menagement sanitar și a îndeplinit funcția de Director Medical interimar al Spitalului Clinic de Urgență București în anul 2010. Este licențiat în drept, având un masterat în Criminologie și este doctorand în drept al Institutului de Cercetări al Academiei Române (2008); este expert al Departamentului de Jurisdicție Profesională și Litigii al Colegiului Medicilor din Municipiul București. Din 2009 este secretar al Comisiei
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
SMÂNTÂNESCU, Dan (3.I.1909, București - 15.I.2000, București), publicist și istoric literar. Urmează la București Liceul „Matei Basarab”, apoi Facultatea de Litere și Filosofie, fiind licențiat magna cum laude în 1931, iar în anul următor diplomat, „cu distincție”, al Institutului Superior de Arhivistică și Paleografie. În perioada 1931-1940 este secretar particular al lui Nicolae Iorga, în răstimp, în 1936, luându-și doctoratul. Bibliotecar la Arhivele Statului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
Colecția UNIVERSITARIA 49 Seria Sociologie Mircea AGABRIAN este prof. dr. la Catedra de Sociologie și Asistență Socială a Universității "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, licențiat în filozofie, doctor în sociologie; în prezent este implicat în mai multe programe de cercetare și masterat. A publicat printre altele: Militarii și politica. O sociologie politică a corpului ofițerilor (2000); Comunicarea. O abordare practică (2000); Introducere în știința politică
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
suplinirea, este confirmat prin decret ministerial, dar se îmbolnăvește ( își rupe piciorul) și solicită, la rândul său, să fie suplinit indicând numele unui student în anul III la litere, Simeon Crainic, dar directorul Școlii Comerciale îl alege pe Eduard Gruber, licențiat în litere. Nu știm cine va fi fost acest Simeon Crainic, dar prenumele este ardelenesc și pentru simpla stârnire a curiozității notăm că din lumea lui Ștefan Micle face parte și un Gheorghe Crainic, martor la căsătoria civilă a lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și cunoscută, în O.XVI se află la p. 202). Înțelegem, de aici, că poetul „cerea”, deci se interesa de ce e liber pentru el, căuta acest al doilea serviciu. Este prima legătură atestată documentar cu numele lui Eduard Gruber. Tânărul licențiat în litere era, ca marea majoritate a intelectualilor ieșeni, vizitat de ideile socialiste și cucerit de „Contimporanul” care ieșea la Iași (de unde „Convorbirile literare” vor pleca la București pe 1 aprilie 1885 și pentru a face loc revistei lui Gherea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
efectiv, pe ziaristul devenit extrem de periculos pentru junimismul politic. M-am întrebat în comentariile mele la cele două cărți și mă întreb și acum de ce trebuia Maiorescu să se debaraseze cu atîta cruzime sălbatecă de ziarist și nu-l putea licenția pur și simplu de la Timpul, cum mai făcuse cînd îl înlocuise din funcția directorială, aducîndu-l, în locul lui, pe Gr. Păucescu. Să revin însă la noua carte a d-lui N. Georgescu, negreșit învățată și serioasă, în care ecourile amintitului scenariu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe omul politic socialist, apoi liberal, Alexandru Radovici, avocat, primar al Ploeștilor (1895-1899), deputat (Vicepreședinte al Camerei în 1908) senator și ministru al Industriei și Comerțului (1914-1916)21. Nu trebuie uitat nici Grigore Tăușan (1874- 1952), profesor de filosofie (era licențiat în filosofie și litere la Universitatea din București), jurnalist și scriitor, colaborator al "Convorbirilor Literare", "Voinței Naționale", "Viitorului", al periodicului "La Réforme" (Bruxelles), autor, printre altele, al studiilor: Filosofia lui Plotin (1900), Morală lui Kant și adversarii săi (1901), Tâlcuirea
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Iași). 1 1896 Chicireanu, Nicolae (Motoșeni). 1 1898 (filologie clasică) Burileanu, Dimitrie (Turnu Severin). 1 1904-1905 (istorie) Stănculescu, Jean (Ion, Ioan) (Făcăeni). 1 Dintre titularii de doctorat evocați de noi în rândurile de mai sus reținem numele lui Dimitrie Burileanu. Licențiat în litere la Paris, Burileanu ajungea profesor definitiv de istoria, limba și literatura elina la Universitatea din București (1906), pentru ca mai apoi să fie ales senator din partea Partidului Național Liberal (1913) și, în fine, numit Director general al învățământului superior
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
tragediei Romeo și Julieta. Conferențiarul a probat că posedă bine pe marele dramaturg englez, susținându'și zisele cu citațiuni interesante și cu comparații din alți autori, făcând un fel de studiu de critică comparată. În ședința următóre, d. Ștefan Mantea, licențiat în științele comerciale, vorbesce asupra "Trusturilor " cu adâncă competența și într'o formă fórte alésă. S'au mai anunțat încă alte conferințe pentru ședințele viitóre care se țin Vinerea în localul Societăței, "Maison du Brasseur, Chausée de Louvain, 33". Cum
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în mintea lor - ori cred că furnizorii nu-i vor prinde, ori că nu va întreprinde nimic împotriva lor în cazul în care sunt depistați. Un alt exemplu de copiere cu „grijă” este cel în care utilizatorul obține o copie licențiată pentru un program general, cum este un procesor de texte sau un program de calcul tabelar, cu intenția ascunsă de a-l folosi pe un alt calculator decât pe cel căruia i s-a acordat dreptul de utilizare. Un caz
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
lucrat la Tipografia Cațafany. Costin Lascăr era autorul unor lucrări („Apărarea lui David Crivăț și a Elenei G. Andreescu, acuzați de infanticid, înaintea Curții cu jurați Tecuci, 6 septembrie 1876, 1878; Maxime și reflecții, 1893) tipărite la tipografia Cațafany. Era licențiat în drept de la Paris, proprietar al moșiei Banca și ca student publicase și alte lucrări de drept. Paloda din l ianuarie 1893 zicea că pledoariile lui Costin sunt strălucite. Portretul și biografia lui erau publicate de G.D. Nicoleanu în lucrarea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o scumpesc. O întreagă pagină este rezervată micii publicități, cu un important loc în alb destinat „anunciurilor”. Astfel, se ia act că la Coroana Regală din strada Principală se găsește un bogat sortiment de mărfuri din „lânuri”; că Nicolai Roiu, licențiat în farmacie, „și-a asortat drogheria cu mărfurile de specialități farmaceutice și ape minerale”; că „domnii comercianți de mărunțișuri au deschis la Bârlad o fabrică de nasturi”; că „la frizeria Ilie Popa se lucrează păr de dame”, că „Ion Longhin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
viitor proprietatea lui P.I.Popescu, dar anunța că „începând de astăzi va trece sub conducerea unui comitet", lucru notat pe frontispiciu dar și într-o notă care se intitula: „Spre știință", având de prim redactor pe simpaticul Valerian V. Ionescu, licențiat în drept și filozofie, care va fi și girant responsabil al ziarului." Legat de orașul Bârlad unde a apărut, la început conservator, la tipografia „Comercială" în 1903, cu numerele 14 din 15 iunie 20 iulie, vezi și volumul „Tipografiile..." de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a intrat în ziaristică și a servit mult timp ca prim redactor la ziarul Românul a lui C.A. Roseti. Multă vreme a ocupat postul de director al Băncii Naționale. În dreapta George Anastasiu, șef de secție la Administrația financiară Tutova. Licențiat în drept, a intrat în serviciul Finanțelor pentru prima oară ca impiegat în Ministerul Finanțelor și apoi controlor fiscal. Este calificat drept muncitor și priceput. 290 Apostol Nestor, impegat în Administrația financiară Tutova. Gherghe Zota, perceptor fiscal Unțești ‐ Tutova Gh.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Popesco, Al. Cârjă, Lupașcu, Costachi Sturza, Beidiman (nu Beldiman); doamnele spătărese Catinca Radu, Catinca Bontăș, Cleopatra Chicoș. Dintre bârlădenii stabiliți aiurea, Gr. Crețu amintea pe: I.G. Bușilă, profesor și autor didactic la Craiova; N.G.Docan, născut la 24 iunie 1871, licențiat în drept la Paris, colaborator la „Arhiva" din Iași, autor al unor studii serioase de numismatică; Bogdan G. Ionescu, născut la 10 iulie 1875, profesor, autor de matematici și avocat în București, fratele poetului G. Tutoveanu; G. Cucu, născut în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]