4,823 matches
-
nu și argumente etnologice sau istorice; 3. comparațiile trebuie să aibă la baza un mare număr de limbi și cîteva cuvinte, asemănările cercetate fiind atît lexicale, cît și morfologice. 4. CLASIFICĂRI TIPOLOGICE 4.1. Tipologia lingvistică În contextul în care lingvisticii, la un sfert de secol după apariția Cursului lui Saussure, inca i se nega statutul de știință de sine stătătoare, Louis Hjelmslev afirmă că lingvistică generală își poate merită numele și poate deveni cu adevărat o știință doar prin tipologie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
caracteristicile tipului ideal. Autoarea consideră că aceasta accepție este apropiată de distincția cvadripartita vorbire - normă - sistem - tip78 a lui Eugeniu Coșeriu, distincție de care ne vom ocupă ceva mai pe larg în subcapitolul referitor la Conceptul de tip lingvistic în lingvistică integrală. Gabriela Pana Dindelegan reia problemă parametrilor tipologici, pe baza cărora se stabilesc tipurile lingvistice structurale. Acești parametri reprezintă o serie de "trăsături structurale semnificative care îndeplinesc două condiții: apar, de obicei, ca trăsături variante ale categoriilor universale și determină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ergativ se asociază cu antipasivul, în timp ce tipul acuzativ se asociază cu pasivul și cu procedeul tematizării). În lucrarea să intitulată Limbajul. O introducere 83, Louis Hjelmslev afirmă, după cum am arătat deja, ca cea mai mare și mai importantă sarcina a lingvisticii este acea de a oferi o tipologie lingvistică exhaustiva. Sarcina să este cea de a răspunde la întrebările ce structuri lingvistice sînt posibile și de ce unele structuri sînt posibile și altele nu? Aceasta ne apropie de problema naturii limbajului uman
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
se asociază cu pasivul și cu procedeul tematizării). În lucrarea să intitulată Limbajul. O introducere 83, Louis Hjelmslev afirmă, după cum am arătat deja, ca cea mai mare și mai importantă sarcina a lingvisticii este acea de a oferi o tipologie lingvistică exhaustiva. Sarcina să este cea de a răspunde la întrebările ce structuri lingvistice sînt posibile și de ce unele structuri sînt posibile și altele nu? Aceasta ne apropie de problema naturii limbajului uman. Problemă tipologiei face cu adevarat din lingvistică o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologie lingvistică exhaustiva. Sarcina să este cea de a răspunde la întrebările ce structuri lingvistice sînt posibile și de ce unele structuri sînt posibile și altele nu? Aceasta ne apropie de problema naturii limbajului uman. Problemă tipologiei face cu adevarat din lingvistică o știință: "C'est seulement par la typologie que la linguistique s'élève à des points de vue tout à fait généraux et devient une science"84. Distincția clasificare genealogica vs. clasificare tipologica a avut multă vreme la baza distincția
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vedere genetic, ci structural-formal în vederea unei clasificări a limbilor pe tipuri formează obiectul tipologiei lingvistice. Prin tipologie se înțeleg, de regulă, două lucruri: a) Determinarea (printr-o cercetare descriptiva, în primul rînd, si apoi comparativa) a unor categorii taxonomice de lingvistică generală ca bază pentru clasificarea limbilor pe tipuri. b) Acel domeniu al lingvisticii care studiază principiile de clasificare a limbilor pe baza sistematizării taxonomice a procedeelor de exprimare în termenii unor sisteme pancronice ale categoriilor lingvistice"85. După cum am văzut
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipologiei lingvistice. Prin tipologie se înțeleg, de regulă, două lucruri: a) Determinarea (printr-o cercetare descriptiva, în primul rînd, si apoi comparativa) a unor categorii taxonomice de lingvistică generală ca bază pentru clasificarea limbilor pe tipuri. b) Acel domeniu al lingvisticii care studiază principiile de clasificare a limbilor pe baza sistematizării taxonomice a procedeelor de exprimare în termenii unor sisteme pancronice ale categoriilor lingvistice"85. După cum am văzut în capitolul anterior, clasificarea tipologica a limbilor este strîns legată de problema universaliilor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a) fuzionantă (puternic simbolizantă) sintetic takelma 98 d, c c, d (a) simbolică-fuzionantă sintetic semitica (arabă, ebraica) NOTĂ: Parantezele indică o formă atenuata a procesului. O variantă, intitulată Caracterizarea tipologica a limbilor (după Ed. Sapir), apare și în Tratat de lingvistică generală, p. 459. Toate notele la tabel, în afară de cele ale lui Sapir, ne aparțin. Erau însă lăsate deoparte alte perspective, cum ar fi tipologia fonologica sau tipologia sintactica, luate serios în discuție abia în a doua jumătate a secolului al
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai curînd, ca sistem de principii ale producerii limbajului, principii subiacente funcțiilor și procedeelor unei limbi (tipul lingvistic)"101. Dincolo de sistem, urmînd căi diferite, putem ajunge la schemă limbii funcționale, în glosematica lui Hjelmslev, sau putem ajunge la tip, în lingvistică integrală a lui Coșeriu, avînd în vedere analogia structurală a diverselor domenii ale sistemului: "Tipul lingvistic este unitatea ideală a funcționării structurale a unei limbi în diversele domenii ale sistemului său, de exemplu la substantiv și la verb, la formarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a vorbit, în acest sens, de 'tendințe' comune. Dar termenul 'tendința' (sau 'trend') desemnează o noțiune formală: în concreto, este vorba de aplicarea progresivă a acelorași principii de producere lingvistică"104. În mod cu totul inexplicabil, lingviștii români specializați în lingvistică limbilor au utilizat mult prea puțin distincțiile teoretice și aplicațiile practice coșeriene: "Este curios cît de puțin cunoscută este concepția tipologica a lui Eugeniu Coșeriu chiar în rîndul romaniștilor, - observa cu îndreptățire Cristinel Munteanu 105 - deși ideile sale privind o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
que serían posibles, por corresponder a categorías técnicas ya dadas como tales" (op. cît., p. 277)"121. Viziunea coșeriană asupra tipului lingvistic i se pare și lui Dumitru Copceag cea mai complexă și "cea mai convingătoare" dintre cele existente în lingvistică actuala. Iată cîteva dintre argumentele aduse de acesta: "1. Completează armonios schemă normă-sistem, situîndu-se pe locul cel mai înalt în ierarhia "nivelurilor de tehnicitate". Această ierarhie apare astfel ca fiind alcătuită nu din două, ci din trei niveluri suprapuse: normă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bine de principii tipologice privind tipurile generale de procedee de structurare ale vorbirii (de tipul: predeterminare sau postdeterminare) și uneori doar de o normă stabilită prin tradiție. De aceea, din perspectiva structurii coșeriene a limbajului tip-sistem-normă și sistem-normă-vorbire și a lingvisticii integrale, "si l'ordre n'est pas fonctionnel (oppositif) au niveau du système, on ne peut que se limiter à le constater au niveau de la norme"147. De asemenea, trebuie deosebite straturile posibile ale structurării gramaticale - monem, cuvînt gramatical (lexie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
expression et dans le contenu, et dans la norme, dans le système et dans le type linguistique respectifs. C'est évidemment un programme immense et très ambitieux, peut être même trop ambitieux dans l'état actuel de la linguistique"150. O lingvistică a ordinii cuvintelor trebuie, așadar, să studieze acest fenomen la toate cele trei niveluri ale lingvisticii integrale. În lingvistică integrală există, prin urmare, o deosebire esențială față de tipologia lingvistică tradițională, în care conceptul de tip lingvistic desemnează de obicei "un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
linguistique respectifs. C'est évidemment un programme immense et très ambitieux, peut être même trop ambitieux dans l'état actuel de la linguistique"150. O lingvistică a ordinii cuvintelor trebuie, așadar, să studieze acest fenomen la toate cele trei niveluri ale lingvisticii integrale. În lingvistică integrală există, prin urmare, o deosebire esențială față de tipologia lingvistică tradițională, în care conceptul de tip lingvistic desemnează de obicei "un ansamblu coerent de procedee de structurare lingvistică, mai ales în planul expresiei"151 și care face
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
est évidemment un programme immense et très ambitieux, peut être même trop ambitieux dans l'état actuel de la linguistique"150. O lingvistică a ordinii cuvintelor trebuie, așadar, să studieze acest fenomen la toate cele trei niveluri ale lingvisticii integrale. În lingvistică integrală există, prin urmare, o deosebire esențială față de tipologia lingvistică tradițională, în care conceptul de tip lingvistic desemnează de obicei "un ansamblu coerent de procedee de structurare lingvistică, mai ales în planul expresiei"151 și care face să se vorbească
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
clasificare tipologica originală, Bernard Comrie 188 pleacă de la o serie de categorii semantice universale (Animat, Control, Acuzativ etc.) și utilizează că parametri modul de codare gramaticala a acestor categorii și coocurența lor cu alte trăsături (Cauzativ-Control-Determinare; Animat-Determinare etc.)189. În lingvistică integrală conținutul lingvistic este de trei tipuri: desemnare, semnificație și sens: "Desemnarea este referință la realitatea "extralingvistica", altfel spus această realitate însăși (că "reprezentare", "fapt", "stare de lucruri"), independent de structurarea să prin intermediul cutărei sau cutărei limbi, si este proprie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
circulație internațională. Clasificările textuale pot urmări și frecvența parabolei, a aluziei, tipologia limbajului eufemistic etc. E un tip de clasificare nerealizata încă, dar care ar putea avea la bază tipologii discursive cum ar fi cele propuse de Eugeniu Coșeriu în Lingvistică textului sau de școală franceză de analiză a discursului, în frunte cu Dominique Maingueneau. De pildă, Jean-Michel Adam identifica opt tipuri textuale universale: 1. narativ - reportaj (jurnalistic, sportiv), faptul divers, român, nuvelă, povestire, parabolă, publicitate narativa etc. 2. descriptiv - literatura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
publicitar, didactic 5. prescriptiv (injonctiv) - rețete culinare (cărți de bucate), prospectele la medicamente, diverse instrucțiuni de folosire etc. 6. predictiv - buletinul meteorologic, horoscopul, profeția etc. 7. conversațional - interviul, dialogul etc. 8. retoric - poem, rugăciune, slogan, proverb, maximă etc. Din perspectiva lingvisticii limbilor s-ar putea face studii extrem de interesante care să urmărească modul în care aceste tipuri universale capătă anumite particularități semantico-expresive pentru limbi particulare sau pentru grupuri de limbi înrudite sau neînrudite genealogic și tipologic. Chiar și la nivelul gramaticii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
despre două limbi separate, deși unele dialecte ale limbii germane sînt foarte apropiate de dialectele pe care le numim olandeză și nu sînt inteligibile pentru vorbitorii altor dialecte, pe care le numim germană. O remarcă standard în cursurile introductive de lingvistică (atribuită lui Max Weinreich) este ca o limbă reprezintă un dialect dotat cu armata și flotă. Este îndoielnic că se poate oferi vreo descriere coerentă a conceptului de limbă în acest sens; este sigur însă că nu s-a oferit
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbile vorbite în Franța, limbile vorbite în India). După părerea majorității lingviștilor, si clasificările genealogice de tipul limbi negro-africane sau limbi amerindiene nu sînt altceva, în principal, decît tot niște clasificări geografice. O serie de clasificări îmbină perspectivele geografică și lingvistică propriu-zisă. Sînt clasificările realizate din perspectiva spațială, cu bazele în așa-numita lingvistică areală, ce urmărește unele asemănări între limbi apropiate geografic. Despre acest fapt au vorbit lingviști precum Hugo Schuchardt, Leo Spitzer, Nikolai Trubetzkoy, Român Jakobson, Vittore Pisani ș.a.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
clasificările genealogice de tipul limbi negro-africane sau limbi amerindiene nu sînt altceva, în principal, decît tot niște clasificări geografice. O serie de clasificări îmbină perspectivele geografică și lingvistică propriu-zisă. Sînt clasificările realizate din perspectiva spațială, cu bazele în așa-numita lingvistică areală, ce urmărește unele asemănări între limbi apropiate geografic. Despre acest fapt au vorbit lingviști precum Hugo Schuchardt, Leo Spitzer, Nikolai Trubetzkoy, Român Jakobson, Vittore Pisani ș.a. Uniunea lingvistică (Sprachbund) este un concept definit pentru prima data in 1928 de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Anghelescu, Nadia, Introducere în studiul limbii, Editura Universității din București, București, 2007. Anghelescu, Nadia, Limba arabă în perspectiva tipologica, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000. Anghelescu, Nadia, Limba și vorbire, în Al. Graur, S. Stați, Lucia Wald (redactori responsabili), Tratat de lingvistică generală, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, pp. 208-217. Baker, M., The Atoms of Language, Basic Books, New York, 2001. Banfi, Emanuele, Linguistica balcanică, Zanichelli, Bologna, 1985. Baron, Irène; Herslund, Michael, "Langues endocentriques et langues exocentrique. Approche typologique du danois
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2001. Banfi, Emanuele, Linguistica balcanică, Zanichelli, Bologna, 1985. Baron, Irène; Herslund, Michael, "Langues endocentriques et langues exocentrique. Approche typologique du danois, du français et du l'anglais", în rev. Langue française, nr. 1, 2005, pp. 35-53. Benveniste, Émile, Probleme de lingvistică generală, vol. I-II, traducere de Lucia Magdalena Dumitru, Editura Teora (imprint Universitas), București, 2000 (Titlul original: Problèmes de linguistique générale, vol. 1: 1966, vol. 2: 1974, Gallimard, Paris). Bernard, Russell H., "Language Preservation and Publishing", în vol. Nancy H.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Coseriu, Eugenio, Adam Smith und die Anfänge der Sprachtypologie, în vol. Herbert E. Brekle, Leonhard Lipka (editori), Wortbildung, Syntax und Morphologie. Festschrift zum 60. Geburtstag von Hans Marchand, Mouton, Haga, 1968, pp. 46-54. Coșeriu, Eugeniu, Concepția mea despre limbaj și lingvistică și receptarea ei în diferite țări din lume, în rev. "Limba română", Chișinău, nr. 6, 1998, pp. 13-17. Coseriu, Eugenio, "Der Sinn der Sprachtypologie", în vol. Ț. Thrane, V. Winge, L. Mackenzie, U. Canger, N. Ege (editori), Typology and Genetics
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Travaux du Cercle linguistique de Copenhague", vol. XX), 1980, pp. 157-170. Coseriu, Eugenio, Determinación y entorno. Dos problemas de una lingüística del hablar, în "Romanistisches Jahrbuch", VII, 1955-1956, pp. 24-54 (trad. rom.: "Determinare și cadru", în vol. Teoria limbajului și lingvistică generală. Cinci studii, ediție în limba română de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedica, București, 2004, pp. 287-329). Coseriu, Eugenio, Einleitung Plenarsitzung. 4. Introduction to Plenary session. 4. [Typologie: ganzheitliche Typologie versus Teiltypologie/Typology. Integral Typology versus Parțial Typology], în vol. Werner
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]