14,092 matches
-
la noi acasă. Sunase de mai multe ori, însă nu răspundea nimeni. A bănuit că eram la câmp. Dar, chiar înaintea lui, soția mea venise acasă și primise acel telefon. Și poliția ne-a anunțat. Biroul Central sunase la cel Local și le spuseseră să meargă să ne caute. Chiar când soția mea vorbea la telefon, a venit poliția.“ (Mama) „Nu am vrut ca soțul meu să cadă din picioare pe câmp dacă auzea vestea pe nepusă masă. M-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
împrejurări asemănătoare. începusem chiar să mă consider prieten cu directorul. Ne apropiam de încheierea anului școlar și cum trecuse perioada tezelor, programul era mai relaxat. într-o după amiază de sfârșit de mai, aveam ore în clădirea de peste drum de localul principal al școlii. Era o liniște afară și un soare care nu-mi dădea pace, de-mi venea să las totul baltă, mai ales că de pe terenul de sport din curtea școlii se auzeau glasurile colegilor mei și zgomotul atât
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
interes deosebit, din motive aproape perverse, mi-a stârnit anunțul următor: - Intr-o croitorie de damă: Fustele se ridică zilnic între orele 10.00 si 14.00. Iar pentru a vă distra zilnic, nu aveți decât să intrați în diverse localuri si prăvălii unde puteți găsi nenumărate anunțuri precum următoarele: - Consumați cu încredere supă de pasăre vegetariană. - Servim cu frișcă clientela bine bătută. - Avem frișcă bătută toată ziua. - Nu servim minori sub 18 ani. - Nu servim în stare de ebrietate. - Avem
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
acesta, cunoscut îndată după ce s-a răspândit știrea atentatului, dă prilej unei manifestații populare împotriva masoneriei. Cineva din mulțime strigă: "Jos masoneria. Jos spelunca asasinilor!". E de ajuns, pentru ca masa aceea înfuriată să se îndrepte ca un singur om către localurile lojilor Pro Patria și Gremio Lusitano, pe care le devastează. Sidonio Paes scăpase într-adevăr ca prin minune, pentru că tânărul Julio Baptista înmuiase gloanțele în otravă, ca să fie mai sigur, si, datorită acestui exces de prudență, capsa nu luase foc
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cu servitorii săi. Intrând, își încrucișă drumul cu două femei ce ieșeau ducând fiecare câte o grămadă de tigăi goale. Nu le cunoștea și nici ele nu-l învredniciră cu mai mult de o privire fugară. Fiecare deschizătură din peretele localului fusese bătută în scânduri, în afară de cele plasate ceva mai sus, la marginea acoperișului, iar în lumina blândă a lunii, ce se filtra prin ele, se văzu înconjurat parcă de o mică lume de fantasme. Imediat ce ochii i se obișnuiră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Când, la primele luciri ale zorilor, oaspeții redutei deschiseseră poarta de fier și se aventuraseră cu pași nesiguri în peisajul dezolant lăsat în urmă de barbari, constataseră că o bună parte din pars dominica a edificiului fusese distrusă, laolaltă cu localurile destinate servitorilor și construcțiile agricole, între care fânăria și grajdurile. Grânarul fusese golit, pivnițele prădate. Plecând de acolo, barbarii eliberaseră mulți prizonieri, însă în perimetrul villa-ei găsiră mai târziu alte trupuri - liberți și sclavi uciși în timpul incursiunii. Câțiva servitori nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o încăpere slab luminată, care - gândi prefectul - părea a fi un birou sau, judecând după mulțimea de cărți și a codicelor de pergament aliniate ori adunate în cilindri de piele pe rafturile a două dulapuri mari înzidite, o bibliotecă. în mijlocul localului îi aștepta un om bătrân, ce își sprijinea mâna lungă și descărnată pe o masă nepretențioasă, neagră, ornată sumar cu picturi simple geometrice, în spatele căreia fusese așezat un jilț de lemn cu o pernă pe el. Deși afară era deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
a produs Armageddonul local, doamna Silsburn și cu mine ne-am întors cu fața la stradă ca să vedem mai bine. Acum ne-am răsucit din nou pe strapontinele noastre ca să ne privim liderul. Și, posibil, salvatorul nostru. — Pe Seventy-ninth Street e un local Schrafft, a răcnit ea la doamna Silsburn. Haideți acolo să bem un pahar de sifon și eu să telefonez. Măcar au aer condiționat. Doamna Silsburn a aprobat din cap entuziasmată și a mimat din buze un „da“. — Vino și dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
testeze șansa la cel mai miraculos joc de noroc al secolului „Pokărul”. Cu multă atenție, jucând precaut, reușise să acumuleze o substanțială sumă de bani. De aceea, În cele din urmă, s’a văzut nevoit să facă cinste...! Aproape de Închiderea localului, oarecum turmentat, În loc să se Îndrepte către hotelul de alături, care-l găzduia și, unde avea Închiriat un elegant apartament la etajul 12 al clădirii - se năpusti asupra unui taximetru - cerând șoferului să-l debarce la locuința actualei lui prietene. Dela
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
importante construcții industriale. Fusese nevoit să i-a parte efectiv la aceasta importantă execuție, atât pentru a contracara vitregia vremei cât și pentru asistența tehnică necesară. Spre seară, obiectivul fiind cu bine terminat, flămând și tremurând de frig, intrase la localul său preferat „Marea Egee”, unde după o friptură bine condimentată și doă-trei pahare cu vin - reuși să se deconecteze. De cele mai multe ori Însă, Tony Pavone putea fi socotit un mare ghinionist: atunci când era grăbit și avea chef mai puțin, un amic
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
se reculese din visare, realitatea era mai aproape. Va trebui să onoreze promisiunea dată Carlei, În caz contrar... Totuși, avea un răgaz de trei ore la dispoziție, timp suficient pentru a tatona sentimentele fetei. Călăuzit de aceste considerente, intră În local, iscodind cu privirea În care sector lucrează fata, pentru a se așeza la masa ei. Nu mică Îi fu Însă mirarea aflând toate mesele ocupate iar fata nicăiri. Consumatorii gălăgioși, evident contrariați de fenomenul fără precedent petrecut cu o zi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fu Însă mirarea aflând toate mesele ocupate iar fata nicăiri. Consumatorii gălăgioși, evident contrariați de fenomenul fără precedent petrecut cu o zi În urmă, comentau, făcând pronosticuri nu lipsite de fantezie a zilelor ce vor urma. Oarecum dezamăgit de aglomerația localului și, mai ales a persoanei căutate, Își propuse să plece acasă, zâmbind Îngăduitor la gândul surprizei ce i-o va face Carlei. La un moment dat,deja pornise către ieșire - Își auzi numele strigat, cu o voce ce domina vacarmul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
distanța pe jos, Însă Tony Pavone se opuse categoric. Avea de gând să termine repede cu ei, deoarece cu o zi În urmă Îl sunase Carla și Îi promisese solemn, astăzi nu va Întârzia sub nici un motiv. Cunoștințe vechi, patronul localului care Îndeplinea și funcția de ospătar, le amenajă o masă oarecum mai lateral - desigur, cât mai ferită de privirile curioșilor - și având În vedere, de fiecare dată, gustarea bucatelor se prelungea până după miezul nopții, presupunea iarăși un câștig bine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
anume. Mai precis, puțin mai târziu, atunci când Îi luase apărarea În fața nesuferitului acela de Lakner iar În prezent Însuși faptul plimbării În oraș agățată de brațul lui. Bănuielile fetei se confirmară În momentul când Tony Pavone,se opri În dreptul unui local pe care i-l arătă. „Mai ai puțin timp...?” „Vai mie...” - oftă prelung Atena lipindu-se cu sensibilitate de el. „Dacă ași avea și bani proporțional cu timpul meu liber, a-și scăpa de sărăcie...! Dar, să lăsăm glumele.Ai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
lăsăm glumele.Ai cheltuit o grămadă de bani, acum vrei să risipești alții...!?” „Relațiile cordiale cu beneficiarii numai În felul acesta oferă un randament sporit. Nu trebue să-ți faci probleme, a mai rămas și pentru sufletul nostru ceva mărunțiși...!” Localul era „Ultra Elegant”, cu prețuri suficient de piperate, dar cu toată scumpetea, reușiră cu greu să opțină o masă liberă numai după ce Tony Pavone oferi un bacșiși generos ospătarului care, În compesație Îi instală chiar În apropierea orchestrei. Dorind cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
măiestrie de fată, Îl cuprinse mila, hotărând s’o ajute după puterile lui. Învăluit Într’o euforie de cinste, de dreptate, la un moment dat regretă chiar faptul stupid de a nutri gânduri În care fata Îl putea respinge...!!” Părăsiră localul la ora Închiderii. Tony Pavone se putea considera un Învins! Cu siguranță Învins, tocmai datorită unei puteri de apărare pe care el n’o reușise s’o contracareze. Totuși, ca oricare fată ce abea a deschis ochii către lume, se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
vorbească despre planuri de viitor, despre suprema iubire ce-l Învăluise cu o forță năvalnică, despre presupusa ei dragoste pentru el, despre ei amândoi. Îi cuprinse din nou mâna, sărutăndui-o. Privind cu nostalgie la multicolorile culori a florilor ce domina localul, Înălță ochii către ea. „Îți plac florile...?” „Dacă-mi plac? Ele constitue pentru mine, singura bucurie și mângăiere a vieții mele...” În anumite momente de grea cumpănă am descoperit În parfumul lor, balsalmul necesar Încrederii În ziua de mâine. Adeseori
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu banuiască nimic, mai ales Carla care odată cu trecerea timpului devenise tot mai arțăgoasă...! În mod sistematic, seara după terminarea ultimelor hârtii de așezat În ordine, Tony Pavone mergea cu Atena la un restaurant să servească masa, cum Însă, toate localurile centrale erau echipate cu orchestră și ring de dans, masa de seara se prelungea până aproape de miezul nopții, fiind nevoit s’o conducă pe Atena la unchii ei după care, frânt de oboseală dormea odată la două-trei zile În așternutul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu-i pre târziu... Vom deschide o anchetă sperând ca În maximum două luni să elucidăm misterul...!! Dacă se Întâmlă să aveți totuși drum, intrați să vă informăm de mersul cercetărilor...!” Evident deconectat, Tony Pavone intră cu Atena Într-un local să servească o mică gustare deoarece alergase ziua Întreagă fără a pune nimic În gură. Biata fată privea la prietenul ei bolnav neputincioasă, destul de speriată. Mintea fetei refuza să Înțeleagă adevărata tragedie a bolnavului, nu Înțelegea mai ales de ce acesta
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
gura la vitrinele unor magazine se trezi În fața restaurantului Lido. Privi cu nostalgie la imensele geamuri cari erau acoperite cu draperii din catifea grena, cumpănind. Să intre ori să-și continue drumul. Nu avu timp să gândească prea mult: portarul localului Îl Întâmpină exclamând. „Să trăiți domn’inginer, să trăiți. Nu v’am văzut de un car de vreme. Ce mai faceți...?” Oarecum surprins, Tony Pavone Îi strânse mâna. „Ce plăcere, domnule Bălașa. Te credeam la pensie, ori poate nu a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
uneori câțiva bănuți, În funcție de clientelă și astfel reușesc să mă descurc binișor. Dar vă rog, poftiți Înăuntru...” Înclinândui-se ceremonios, portarul Îi deschise ușa, iar Tony Pavone nu rezistă tentației, prea era necăjit să nu se deconecteze puțin. Spre surprinderea lui localul ducea lipsă de clienți, observând totuși la bar câteva frumoase fete care desigur erau În așteptare... Îi puse portarului o Întrebare. „De ce este localul așa pustiu la ora asta? Cu ani În urmă, cu greu găseai o masă liberă...” „Ehei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Tony Pavone nu rezistă tentației, prea era necăjit să nu se deconecteze puțin. Spre surprinderea lui localul ducea lipsă de clienți, observând totuși la bar câteva frumoase fete care desigur erau În așteptare... Îi puse portarului o Întrebare. „De ce este localul așa pustiu la ora asta? Cu ani În urmă, cu greu găseai o masă liberă...” „Ehei, oftă portarul oferindu-i un scaun, timpuri grele domn’inginer. A fost emis un Decret de lege care interzice În timpul orelor de program de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de-a intra să mănânce ori a consuma băuturi, În caz contrar sancțiuni dintre cele mai stupide! În afară de asta, toate restaurantele centrale sunt echipate cu agenți secreți civili care au misiunea să fileze pe ce-i ce frecventează prea des localul, verificând notele de plată urmat de fotografierea persoanelor!!” „De necrezut...!” „Încă ceva, interesant. La fel, prostituția e interzisă, dar unele fete ce vorbesc două - trei limbi străine, și care desigur sunt informatoarele miliției, au dreptul să profeseze numai cu persoane
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În general nici eu nu sunt adeptul acestui gen de băuturi, cari ne scurtează zilele...! Totuți astăzi fac abstracție, simpt nevoia unei rapide deconectări...!” Ospătarul aduse comanda, iar portarul Își luă sticla cu vin plecând să aibă În pază intrarea localului, nu Înainte de-ai spune să aibă o după amiază plăcută, cu promisiunea revederii printre picăturile de timp. Tony Pavone sorbi coniacul din două Înghițituri, mai ceru unul și Încă unul ca În final să solicite o Întreagă sticlă. Astfel
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
plăcută, cu promisiunea revederii printre picăturile de timp. Tony Pavone sorbi coniacul din două Înghițituri, mai ceru unul și Încă unul ca În final să solicite o Întreagă sticlă. Astfel, cufundat În adâncă meditație nu observă agitația noilor consumatori unde localul Își primea clienții, În timp ce orchestra Îi Întâmpina cu șlagăre de muzică ușoară, În timp ce el privea absent. Gândurile sale Îl trimeteau În urmă atunci când Înainte de-a părăsi țara oferise prietenilor În acest local, un „Banchet” de adio, iar solista localului
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]