3,158 matches
-
pentru clasa a V-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal (handbal), 11 mingi de fotbal nr.4, 11 portițe, pioni, fluier. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de întrecere; Regulament: regulamentul de fotbal stabilit pentru clasa a V a. Strategia
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
handbal), 11 mingi de fotbal nr.4, 11 portițe, pioni, fluier. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de întrecere; Regulament: regulamentul de fotbal stabilit pentru clasa a V a. Strategia didactică: Metode: demonstrația și explicația, exersarea, componenta ludică: jocuri didactice; Materiale: teren minifotbal, 11 mingi ușoare, 11 portițe; Mijloace: jocuri de mișcare, jocuri de întrecere, ștafete, joc de minifotbal. Proiect operațional pentru clasa a VI-a Model Tipul de lecție: Monosport (fotbal) clasa a VI a Elemente de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pentru clasa a VI-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de handbal, 11 mingi de fotbal nr.4, jaloane, fluier, pioni, etc. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de întrecere și pot fi adversari pasivi sau semiactivi; Regulament: regulamentul de minifotbal stabilit
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
jaloane, fluier, pioni, etc. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de întrecere și pot fi adversari pasivi sau semiactivi; Regulament: regulamentul de minifotbal stabilit pentru clasa a VI-a. Strategia didactică: Metode: demonstrația și explicația, exersarea, componenta ludică: jocuri didactice; Materiale: teren handbal, 11 mingi nr.4, 10 jaloane, fluier; Mijloace: jocuri de întrecere, joc de minifotbal. Programa de educație fizică pentru clasa a VII-a Programa a fost aprobată prin Ordin al Ministrului Educației nr. 4740 / 25
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pentru clasa a VII-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal (handbal), 12 mingi de fotbal nr.4, pioni, fluier. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea: traseului pentru pregătirea organismului pentru efort, a jocurilor de întrecere și a altor mijloace de acționare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la pregătirea: traseului pentru pregătirea organismului pentru efort, a jocurilor de întrecere și a altor mijloace de acționare; Regulament: regulamentul de minifotbal cu aplicarea hențului, faultului, repunerii din lateral (aut) și cornerului. Strategia didactică: Metode: demonstrația și explicația, exersarea, componenta ludică: jocuri didactice; Materiale: teren minifotbal, 12 mingi nr. 4; Mijloace: jocuri de întrecere, ștafete, joc de minifotbal. Proiect operațional pentru clasa a VIII-a Model Tipul de lecție: Monosport (fotbal) clasa a VIII-a Elemente de identificare: Titular de disciplină
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pentru clasa a VIII-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de handbal, 11 mingi de fotbal nr.4, jaloane, fluier, pioni, etc. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de întrecere și pot fi adversari pasivi sau semiactivi; Regulament: regulamentul de minifotbal cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de întrecere și pot fi adversari pasivi sau semiactivi; Regulament: regulamentul de minifotbal cu aplicarea hențului, faultului, repunerii din lateral (aut) și cornerului. Strategia didactică: Metode: demonstrația și explicația, exersarea, componenta ludică: jocuri didactice; Materiale: teren handbal, 11 mingi nr.4, 10 jaloane, fluier; Mijloace: jocuri de întrecere, joc de minifotbal. Studiu individual Concepeți câte 5 jocuri de întrecere sau alte 5 mijloace de acționare specifice jocului de fotbal pentru lecția de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
povestiri de observație realistă inspirate din viața satului ardelean: una dintre ele, Sărmanul Fekete Jóska, pare chiar a anticipa drama eroului din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Jovialului O. îi convin însă schițele umoristice, unde își pune în valoare spiritul ludic, verva critică. Ținta - tipuri din „intelighenția” ardeleană, atitudinile patriotarde, ignoranța de sub formulele sacrosancte (Epistola ad Corobetium sive De arte corespondentica, O serată literară-muzicală-declamatorică în Șunturug ș.a.). În Notarul Scurtu ori în Tanda și Manda, se trece nuanțat de la duioșie la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
Sorescu, V. Voiculescu. Consecvența experienței spirituale, ALA, 1998, 416; Dicț. analitic, I, 119-121, 336-338, III, 315-316, 363-365, IV, 286-288, 328-330, 424-426, 570-573; Mihai Rădulescu, Rugul Aprins. De la mănăstirea Antim la Aiud, București, 1998, passim; Roxana Sorescu, Andrei Voiculescu, V. Voiculescu ludicul, RL, 1999, 16; Daniel Cristea-Enache, V. V.- de două ori semnul victoriei, ALA, 1999, 498; Ștefan Aug. Doinaș, Poeți români, București, 1999, 279-300; Gheorghe Grigurcu, O aventură a vitalismului: V. Voiculescu, VR, 2000, 10-11; Dicț. esențial, 895-897; Ghițulescu, Istoria, 35-39; Delia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
agresați. 4) Minciuna Este acțiunea de a altera cu bună știință adevărul, o afirmație contrară adevărului. La copil, distincția dintre adevăr și fals, adevăr și minciună este progresivă. Pentru Piaget, înainte de 6 ani, copilul nu face distincția între minciună, activitate ludică și fabulație. Treptat, după vârsta de 8 ani, minciuna își va dobândi dimensiunea intențională. Înainte de 6 ani fiind prevalent jocul, fabulația, fantasma, iar după 8 ani minciuna este intențională, între aceste două etape există o perioadă în care adevărul și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
atenție Sindromul este constituit de asocierea dintre tulburările de atenție și hiperactivitate-impulsivitate. Tulburări de atenție: slabă capacitate de concentrare, de fixare asupra unei sarcini, de organizare și apoi de terminare a activității (școlare sau domestice) dar de asemenea a activităților ludice sau culturale; schimbarea frecventă a activităților ("ca un fluture"), distractibilitate importantă ("se uită pe pereți", "orice îl perturbă"). Copilul nu pare să audă ceea ce i se spune, nu respectă consemnele, lecțiile sunt neglijate, ignorate, cu multe greșeli așa zise "de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cauză pentru marginalitate. În primul rând, eseistul respinge principial orice sistem (cultural sau politic) care emite pretenții de centralitate; din această perspectivă, a fost corect caracterizat ca fiind „un antifundamentalist și antiautoritarist înrăit, un spirit underground, un anarhist critic și ludic” (Paul Cernat). De aici derivă aspectul care privește „metoda” utilizată: textele vizate (în sens larg - texte propriu- zise, acțiuni, persoane, zvonuri, segmente mediatice etc.) nu sunt niciodată atacate frontal, ci deconstruite dinspre o margine selectată mai mult sau mai puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
voia asocierilor fanteziste de idei sau chiar de sonorități. Cele două cărți se deschid cu secvențe dramatice: moartea tatălui, în Simfonia, moartea mamei, în Culorile ; ambele texte se încheie cu începutul unui nou joc. Între moarte și viață, sub semnul ludicului, se derulează ghemul miilor de scene care povestesc, fragmentar, cu o seriozitate căreia nu-i lipsește niciodată ironia, existența sub regimul comunist, libertatea regăsită, iubirea, familia, copiii, în "țara de aici". El trasează astfel un parcurs pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a găsit materia primă la îndemînă cuvinte, imagini, culori, sunete etc. Cităm, traducem, adaptăm, reproducem, reinventăm permanent, transgresînd norme și cutume, țopăind voios de la un gen la altul, de la un sistem semiotic la altul, jucîndu-ne cu această distanțiere ironică și ludică, proprie postmodernității, care răstoarnă și amestecă texte și mituri. Cum putem explica ceea ce considerăm a fi un deșert deșertul actual de invenții culturale majore, dispariția curentelor artistice articulate, revoluționare, care antrenează în vîrtejul lor creator lumea întreagă, modificîndu-i perspectivele estetice
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
e fuziunea completă autor-narator-naratar într-un intens "da, da, Gabriel / Elisabeth sunt eu și sunteți dvs.". La Houellebecq (care, de altfel, nu e deloc avar cu declarațiile contradictorii și răsunătoare, dovadă a unei exasperări identificatoare), deriva întreținută și de combinarea ludică a tipurilor de discurs (științific 'dur', sociologic, filosofic, poetic, ficțional) conduce la perversa confuzie între Michel autorul și Michel naratorul și tinde să rupă pactul de lectură clasic. Prin urmare, cîteva obrăznicii flagrante, situîndu-se mai mult sau mai puțin în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în formă de X un gen suficient de rar pentru a-mi atrage și mai mult atenția nu poate decît să mă incite să fiu cu băgare de seamă. "Friedrich Nietzsche o fi Halal?" Genul acesta de întrebări, pe jumătate ludice, pe jumătate grave abundă în romanul scriitoarei Emmanuelle Pireyre, distins cu unul din cele șase mari premii literare franceze, Médicis pe 2012. Intitulată ironic Féerie générale, această nouă scriere a lyonezei de 43 de ani este imposibil de clasat. E
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
conștientul nostru rătăcit, nu mai puțin derutant este și exercițiul postmodern de interogare a propriilor resorturi ficționale și a cons trucției narative, pe care Emmanuelle Pireyre le face și le desface sub ochii noștri. Feeria generală apare ca un dispozitiv ludic polivalent, un soi de instalație de artă contemporană în care urme de creație și sensibilitatea autentică se pierd în sofisticate ramificații de calculatoare și jocuri video, ce își trimit imagini în oglindă, ca o fic țiune reală sau o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
narațiunii nu înseamnă nicicum redeschiderea unei noi ere balzaciene, ci o reinventare a povestirii, așezată acum în tipare dezinvolte, insolente, inedite, minimaliste, impasibile, în care resorturile psihologice tradiționale sunt ignorate, dacă nu chiar complet răsturnate, pînă la absurd. Umorul, spiritul ludic și plăcerea provocării cititorului, a demontării tuturor pactelor de scriitură și lectură fac, de asemenea, parte din această postmodernă "înviere" a romanului francez. Deși nota dominantă a reprezentării trupului la cei trei autori asupra cărora se oprește cu predilecție (Toussaint
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
S. e dată de cronici la cărți semnate de Al. George, Eugen Barbu, Nicolae Breban, Paul Georgescu, Al. Ivasiuc, D. R. Popescu, Radu Petrescu, Dumitru Țepeneag, Mircea Horia Simionescu ș.a. S. este un rezonator moderat al jocului literar, al formulelor ludice; ceea ce se observă, bunăoară, când scrie despre Ingeniosul bine temperat: „Riscurile formulei literare a lui Mircea Horia Simionescu sunt aceleași cu ale jocului; cum orice act serios începe prin a fi joc, rezultă și că orice poate fi literatură - un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
specie de palimpsest cu mult mai dificilă, aceea „intratextuală”, în care straturile nu se mai delimitează în profunzime, ci coexistă, în mod paradoxal, pe același nivel textual. Aceasta este ceea ce I. denumește „adâncimea suprafeței”, cea care mimează, în spirit postmodern - ludic și parodic -, „accidentele, hazardul și surprizele profunzimii”. Odată definit, palimpsestul critic abordează antinomiile-cheie ale esteticii și culturii universale - gândire logică/ intelect noetic, identitate narcisică/ identitate proteică, spirit atic/ spirit asiatic -, trecând prin operele unor scriitori emblematici precum Dimitrie Cantemir, Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
spontaneității, și în mod cert posesor al unei formule proprii. Poetul a fost înregistrat ca aparținând familiei de spirite a lui Marin Sorescu, cu descendență indirectă din Urmuz, și i s-au evidențiat în special intransigența juvenilă, nonconformismul agresiv, spiritul ludic, dar și relativa insuficiență a suflului liric, caracterul de „exercițiu” (Florin Manolescu opina că poezia lui ar fi „nu un mod de existență, ci un mijloc de a experimenta un protest”). Și ca prozator - s-a observat în epocă - V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
jurnalistului. Analizând stilul publicisticii eminesciene, Dan Mănucă remarcă predilecția gazetarului pentru sarcasm și ironie: "Un inventar al procedeelor folosite de Eminescu pune în evidență prezența covârșitoare a sarcasmului și a ironiei, precum și absența parodiei, a umorului și, în genere, a ludicului. Dominante sunt însă câteva forme ale satirei, folosirea unui lexic tăios, a afirmațiilor tranșante și a aprecierilor fără menajamente"306. Un exemplu în acest sens îl oferă articolul "S-a obrăznicit turcul", publicat la 1 septembrie 1876, în Curierul de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acceptabil sau nu, avea întotdeauna ceva captivant de spus, deși scepticismul în legătură cu posteritatea lui a fost frecvent și sever manifestat. Și-a protejat dreptul la orice libertate prin auto-poziționarea marginală față de curentul dominant, explicație suficientă pentru "stilul său provocator, eclectic, ludic, apocaliptic", cel care îl practică fiind, tocmai de aceea, inconturnabil, inclasabil, stilul său "seducător", recunoscut chiar și de unii din cei mai necruțători critici ai săi, asigurându-i impactul care îi aduce adeziunea unui public, adică a factorului care, finalmente
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
povestiri fără ca acest lucru să conducă la injustiție 126 (consecință pe care Habermas o reclamă din abolirea principiilor tari). Intervenind în această triadă discursivă, Hassan afirmă că accentul lyotardian pe diferend și incomensurabilitate în domeniul discursurilor noastre, precum și inserarea metaforei, ludicului, dorinței sau puterii în interiorul raționalității postmoderne sunt în concordanță cu propriile sale opinii în legătură cu postmodernitatea și cu discursivitatea sa proprie. Cu toate acestea, consideră că Lyotard nu a dus până la ultimele consecințe, în special de ordin moral și politic, concepțiile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]