6,186 matches
-
Acasă > Poeme > Duioșie > VIS COMPROMIS Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Diamantul iubirii tale Se plimbă fantomă de lut Cu aripi de vis ,ancestrale! Rămas-a doar omul din mine Valorile toate au plecat Săpăm cu migala în destine Un drum evlavios,creponat! Soare răsare pe marile întinse Dimineața-i speranța din vis Gândul arde cu flăcări încinse Viața
VIS COMPROMIS de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378766_a_380095]
-
mine Valorile toate au plecat Săpăm cu migala în destine Un drum evlavios,creponat! Soare răsare pe marile întinse Dimineața-i speranța din vis Gândul arde cu flăcări încinse Viața e copacul promis! Sub cerul ce naște furtună Prinții de lut își caută loc Iubirea lor e o fată de luna Cu plete bălaie ,cu ochii de foc! Stele vorbesc peste noapte Oamenii vorbesc peste zi Dragostea vorbește în șoapte Esență plutește în zori arămii! Și-n zorii ce viața-i
VIS COMPROMIS de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378766_a_380095]
-
râzi de durere plângi de fericire cu râșii cu plânșii lumii te-aduni ești tunet ești foc liniște pe cerul betleemului magii te așteaptă cu smirnă cu aur și mir te risipești și te aduni totul și nimic fărâmă de lut ce alegi să-mi fi azi? Referință Bibliografică: bosonul matrix / Păpăruz Adrian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2328, Anul VII, 16 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Păpăruz Adrian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
BOSONUL MATRIX de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377699_a_379028]
-
ar aștepta o iarnă uscați în ger, umili și fără nici o șoaptă în primăvara blândă să renască, schelete cu rădăcini și fără groapă ? Numai copacii o știu, cu siguranță și firul ierbii crescând mlădios, mi-e milă de trupul de lut fără speranță când risipit, va înverzi pe jos. Referință Bibliografică: Copacii știu / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1890, Anul VI, 04 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
COPACII ŞTIU de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377720_a_379049]
-
de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017. În dor aprins de absolut Dând frumuseții început, Zidit-a Dumnezeu fecioară Și a numit-o primăvară. Strângând lumina-n cingători Sub ochii noștri muritori, În trup de lut i-a încolțit Sămânța vieții... și-a rodit. A plâns în ploi, iar cerul mut I-a dat pământului tribut, Veșmânt ales, cu fir durut. Din iarbă crudă i-a țesut. Vrăjiți de fluturi dirijori Printre lumini triumfători, Copacii toți
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Și de-nviere-n sărbători. Și i-a dat Dumnezeu și nume ... Citește mai mult În dor aprins de absolutDând frumuseții început,Zidit-a Dumnezeu fecioarăși a numit-o primăvară.Strângând lumina-n cingătoriSub ochii noștri muritori,În trup de lut i-a încolțitSămânța vieții... și-a rodit.A plâns în ploi, iar cerul mutI-a dat pământului tribut,Veșmânt ales, cu fir durut.Din iarbă crudă i-a țesut.Vrăjiți de fluturi dirijoriPrintre lumini triumfători, Copacii toți au înflorit, Iar
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
strada vieții Vraja zilei se topește, Învelită-n haina ceții, Visul meu frumos sfârșește. Cu privirile de ceară Ca-ntr-un nesfârșit cortegiu, Îngeri triști mă înconjoară, Trist, zadarnic-sacrilegiu. Chipuri de-ntuneric stinse Și de ciuma unor vremuri Poartă-n lut dureri aprinse, Zbucium ce răzbate-n ceruri. Doamne, când reverși lumina Cu ninsori în poala nopții Slobozește-le și tihna, Nu-i lăsa în voia sorții. Doar deschide podul lunii, Strânge-ți îngerii în cete, Prinși de setea rugăciunii, De
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
răsfață,Dulce, caldă-alintare.Dar pășind în strada viețiiVraja zilei se topește,Învelită-n haina ceții,Visul meu frumos sfârșește.Cu privirile de cearăCa-ntr-un nesfârșit cortegiu,Îngeri triști mă înconjoară,Trist, zadarnic-sacrilegiu.Chipuri de-ntuneric stinseși de ciuma unor vremuriPoartă-n lut dureri aprinse,Zbucium ce răzbate-n ceruri.Doamne, când reverși luminaCu ninsori în poala nopțiiSlobozește-le și tihna,Nu-i lăsa în voia sorții.Doar deschide podul lunii,Strânge-ți îngerii în cete,Prinși de setea rugăciunii,De lumină să
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
cruci în piroane adânci, Fără drept de apel într-un jalnic sobor Cu-asfințituri ce plâng peste suflete stânci. Când voi ști că din scrum nu pot cerne scântei Doar iluzii în ploi și nefaste izbânzi, Că din piatră și lut nu răsar ghiocei Și nici iarbă de leac pentru ochii flămânzi. Când voi vrea să-nteleg că speranțele sunt Doar lumini ce se-aprind când căderile dor, Voi afla în sfârșit că-nălțările mint Și-n arene pustii nu pot fi
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
iubirile morRăstignite pe cruci în piroane adânci,Fără drept de apel într-un jalnic soborCu-asfințituri ce plâng peste suflete stânci. Când voi ști că din scrum nu pot cerne scânteiDoar iluzii în ploi și nefaste izbânzi,Că din piatră și lut nu răsar ghioceiși nici iarbă de leac pentru ochii flămânzi. Când voi vrea să-nteleg că speranțele suntDoar lumini ce se-aprind când căderile dor, Voi afla în sfârșit că-nălțările mintși-n arene pustii nu pot fi matador.Învăța-voi atunci
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
scris, e mult și nu mai știu Să pun în fraze cratima iubirii, Iar firul vieții mult prea pământiu Să regăsesc culoarea amintirii. Și de-aș putea s-o fac, ce ți-aș mai spune? Doar că am ars în lutul tinereții Cât timp mi-ai fost voit deșertăciune, Eu, prizonieră-n veci - singurătății. Citește mai mult Nu ți-am mai scris, de ce-aș mai face-o oareCând primăveri se pierd fără de tine?! Dureri în ploi, tristeți molipsitoareS-au rătăcit
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
am mai scris, e mult și nu mai știuSă pun în fraze cratima iubirii,Iar firul vieții mult prea pământiuSă regăsesc culoarea amintirii.Și de-aș putea s-o fac, ce ți-aș mai spune?Doar că am ars în lutul tinerețiiCât timp mi-ai fost voit deșertăciune,Eu, prizonieră-n veci - singurătății.... XVI. MIREASA CERULUI, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016. Iarnă și iar iarnă, parcă-i o mireasă Ce-și așteaptă nunta de
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Pare tras prin roata lumii. Iscodit, trădat și singur, Neiubit... dar ce-i iubirea Când la capătul luminii Nu te-așteaptă veșnicia? Răstignit pe crucea vieții Și-nsetat de apă vie E purtat de efemerul Trup ce-și lasă-n lut zidirea. Își va aștepta verdictul Crunt sau dulce... cine-l știe? Pan’ atunci, la sânul lunii Plânge-n leagănul trufiei. Cerșetor de fericire Vrea spălat în bucurie Și putere să iubească Până trece-n nemurire. Va putea să facă față
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
poate să îndure? Prins în chingile trăiriiPare tras prin roata lumii.Iscodit, trădat și singur,Neiubit... dar ce-i iubireaCând la capătul luminiiNu te-așteaptă veșnicia?Răstignit pe crucea viețiiși-nsetat de apă vieE purtat de efemerulTrup ce-și lasă-n lut zidirea.Își va aștepta verdictulCrunt sau dulce... cine-l știe?Pan’ atunci, la sânul luniiPlânge-n leagănul trufiei.Cerșetor de fericireVrea spălat în bucurieși putere să iubeascăPână trece-n nemurire.Va putea să facă față... XX. TELEFONUL SINGURĂTĂȚII, de Angelina
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
și liniște de la mine,la fiecare început de viață. -Da cum o să știu eu,Doamne al meu, cînd e un încetut de viață? -O să știi, Pavele., o să știi.... Iar eu o să îți dau semne: Cănd o respira prima oară lutul după îngheț , cănd o da firul ierbii și frunza codrului și o mai cănta și mierla în zăvoi , tu,Pavele, să te faci una cu cerul și cu pamăntul, ca o veșnică biserică .... -Așa o să fac,Doamne! -...Cu palmele pe
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
să dorm Lângă visul tău din somn Să-ți fac nopțile frumoase Cu doine și cu irmoase, De ți-e frig și ți-e târziu, Strigă-mă că am să viu Să te văd, să te sărut, Firicelul meu de lut... sâmbătă, 14 martie 2015 Referință Bibliografică: cântec pentru fata mea / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CÂNTEC PENTRU FATA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377801_a_379130]
-
Ceea ce remarcăm de la început este firea sensibilă a arheologului. Deși nu a scris niciodată poezie, este poet și își iubește meseria, pe care a învăța-o de la Vasile Pârvan. El își va petrece nopțile de insomnie adulmecând Dunărea și mirosul lutului. Cina la care participă cei doi este la început plăcută, apoi devine misterioasă, pentru ca în final să fie dezastruoasă. Forța care îi înlănțuie pe toți vine dintr-un portret al domnișoarei Christina, fosta stăpână a latifundiilor, omorâtă de țărani. Spiritul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
daca muncesc material sau intelectual? Deosebirea e, credem, destul de clară. Muncă materială se numește aceea care imprimă unei mase o formă de-o valoare superioară celeia ce o avuse. Din vale și deal se face traseu, din pietre pod, din lut cărămidă, din cărămizi casă, din lână postav etc. Dar oare un judecător care hotăraște raporturi de drept face postav? Un profesor de matematici face cărămidărie? Un episcop, prin predicele lui, durează vagoane? În fine, redactorii "Romînului" fac roate? Nu-i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a Turciei sau se bucura cel puțin de libertatea ei comercială. Acu abia Austria recurse la marile mijloace. Prin nota de la 17 octomvrie baronul Haymerle amenință pe Serbia cu ruperea relațiilor comerciale dacă va stârni în rezistența ei. Oala de lut se sfărâmase de oala de fier. D. Ristici își dete demisia și fu înlocuit printr-un ministru a cărui maximă este de-a se supune condițiilor marelui vecin. Scupcina fiind devotată politicei d-lui Rustici a trebuit să fie dizolvată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
MIȘCAREA NAȚIONALĂ" Midas! - Iată o interesantă figură mitologică, pe care lumea profană nu o cunoaște în deajuns. Midas este omul vulgar, mitocanul parvenit la o pozițiune neașteptată și care se miră singur de norocul ce l-a ajuns. Compus din lutul comun din care sânt plăzmuite ființele cele mai ordinare, împins de noroc mai sus decât merita, această ființă stranie se muncește perpetuu să armonizeze vulgaritatea sa cu norocul neașteptat care l-a năpădit. Elenii, cu admirabila lor delicatețe de sentimente
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar faptul că are o misiune între oameni e vădit de însușirea sa de a continua să fie un exponent al esenței umane"13. Pentru a transmite acest adevăr inexorabil el va surprinde omul pe mai multe trepte de devenire: lutul țărâna pulberea praful. Fiecare "treaptă" are o bogată semnificație, totdeauna aparte: 1. lutul este prezentat în sensul mitic "de alcătuire", cum ar spune L. Blaga; material al creației demiurgice, trimițând la fragilitate: "Iată, ce este lutul în mâna olarului, aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de a continua să fie un exponent al esenței umane"13. Pentru a transmite acest adevăr inexorabil el va surprinde omul pe mai multe trepte de devenire: lutul țărâna pulberea praful. Fiecare "treaptă" are o bogată semnificație, totdeauna aparte: 1. lutul este prezentat în sensul mitic "de alcătuire", cum ar spune L. Blaga; material al creației demiurgice, trimițând la fragilitate: "Iată, ce este lutul în mâna olarului, aceea sunteți și voi în mâna mea"14; 2. țărâna are sens de totalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
multe trepte de devenire: lutul țărâna pulberea praful. Fiecare "treaptă" are o bogată semnificație, totdeauna aparte: 1. lutul este prezentat în sensul mitic "de alcătuire", cum ar spune L. Blaga; material al creației demiurgice, trimițând la fragilitate: "Iată, ce este lutul în mâna olarului, aceea sunteți și voi în mâna mea"14; 2. țărâna are sens de totalitate, de unitate materială a lumii în degradare: "că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-și-a aminte că țărână suntem"15; 3. pulberea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în Vechiul Testament predomină dărâmarea zidului ca "rivalitate demiurgică", în Noul Testament apostolul aduce în prim-plan "zidirea" "omului nou", întru Iisus. Omul nu mai e socotit doar "pulberea drumului", ci și "sarea pământului" (Predica de pe Munte) care se "strică" fără credință. Lutul, piatra rezistă în timp prin credință: Iisus a scuipat în lut și a "uns cu tină" ochii orbului (Ioan, 9,6) care s-au umplut de lumină; piatra nu cea din zidul trufaș rezistă ci aceea neluată "în seamă de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
aduce în prim-plan "zidirea" "omului nou", întru Iisus. Omul nu mai e socotit doar "pulberea drumului", ci și "sarea pământului" (Predica de pe Munte) care se "strică" fără credință. Lutul, piatra rezistă în timp prin credință: Iisus a scuipat în lut și a "uns cu tină" ochii orbului (Ioan, 9,6) care s-au umplut de lumină; piatra nu cea din zidul trufaș rezistă ci aceea neluată "în seamă de zidari" (Matei, 21,42) și așezată în "capul unghiului". Piatra nu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]