3,421 matches
-
pace. „Activiastul” a înhămat caii la căruță, l-a suit în căruță pe băiat și a plecat spre Constantinești. Acolo, a vorbit câteva minute cu un „tovarăș„, s-a suit în căruță și în loc să întoarcă pentru a veni înapoi, a mânat caii tot înainte. Frica a sporit în mintea lui Titi. Ca și cum ar fi uitat că are în căruță un copil, „activistul” a mânat până a ajuns în comuna Șuțu, care era la 8 kilometri depărtare de Constantinești. Pe drum i-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
minute cu un „tovarăș„, s-a suit în căruță și în loc să întoarcă pentru a veni înapoi, a mânat caii tot înainte. Frica a sporit în mintea lui Titi. Ca și cum ar fi uitat că are în căruță un copil, „activistul” a mânat până a ajuns în comuna Șuțu, care era la 8 kilometri depărtare de Constantinești. Pe drum i-a spus băiatului că de la Șuțu se va întoarce înapoi singur, că el rămâne la Șuțu. Fără explicații, de la Șuțu a mânat spre
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
a mânat până a ajuns în comuna Șuțu, care era la 8 kilometri depărtare de Constantinești. Pe drum i-a spus băiatului că de la Șuțu se va întoarce înapoi singur, că el rămâne la Șuțu. Fără explicații, de la Șuțu a mânat spre Ianca, la 12 kilometri, și spre seară a ajuns în mijlocul comunei. A sărit din mers din căruță și i-a spus băiatului să se întoarcă acasă. Băiatul nu mai fusese niciodată pe acele drumuri. A întors căruța și a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nici un fel de material didactic. „Absolvent” a patru clase primare, un an am rămas acasă, n-am mai mers la școală nicăieri, iar tata m-a luat la muncile gospodăriei, la dus vitele la apă, la rânit în grajd, la mânat caii la arat. Mama n-a acceptat să rămân fără „știință de carte”. S-a plâns unui frate de-al ei care era învățător și l-a rugat să mă ia la el și să repet clasa a IV-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
îi spuse: pentru toate viețile, râzând. Mascalzone, Mari reduceri de prețuri râzând, îndreptându-se spre biserică, legând calul de un arbore, lumânări luminând alianța sfinților mezalianța. Ea ieși încet cu spatele din templu Calul ei părea că o așteaptă dezlegat, mânat de coamă și urcând din nou piața eroilor. Focul roșu o obliga să aștepte mult pentru a traversa piața Un trecător o făcu atentă: calul pierduse o potcoavă Era foarte uimită - era convinsă că prietenul ei nu avusese niciodată potcoave
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cu acest nume are toate vitaminele și, ce minune, „palma” Domnului peste mâinile mele mi-a ridicat durerea! Cu ce pot compara această tandrețe infinită? Numai cu gestul mătușii Paraschiva, „tanti Chiva”, care, ori de câte ori mă loveam crunt de pietroaie (când mânam la păscut oile, împreună cu sora mea, Tatiana), lăsa de pe cap panerul plin cu fructe ca să-mi sărute exact locul în care mă lovisem și o roșeață apăruse, roșeață care treptat se transforma în vânătaie. Acel sărut al ei, ca și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
din Vadstena (cu care este rudă și căreia îi seamănă atât de mult), eu mă închipui Karin, fiica ei, născută când Birgitta era și ea aproape o fetiță, Karin, pe care a luat-o la Roma cu ea și a mânat-o pe calea credinței, devenind suportul moral în clipele grele... După piesa care mi-a plăcut și despre care am vorbit mult și pe drum, și la mine, ne-am întors ca să ne încălzim cu un pahar de vin roșu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
scriem în Dilema veche, Observator cultural, România literară, 22 etc. pentru cei care predăm în universități la un nivel competitiv, pentru tinerii funcționari publici de secol XXI, pentru medici, pentru cercetători. Putem să spunem, jubilând de trufie, că i-a mânat brain-drain-ul. Adică, vezi Doamne, noi aveam creiere mai proaspete, școlite, care i-au costat puțin. Cele mai bune creiere au rămas, deci, iată ce au urmărit. În realitate, dacă nu ne-a lovit amnezia, am putea să ne amintim exact
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a nimerit la Archeos, băiatul părea un motănel. De-abia trecuse în clasa a treia și încercase până atunci mai multe cercuri, inclusiv cel de tapiserie în care nu erau decât fete. S-a fixat la arheologia către care îl mâna o pasiune mai veche. Aici s-a simțit în largul lui, fiindcă cerințele pedagogiei îi păreau mai blânde decât rigoarea arheologică. Putea să-și arate în voie și să se laude cu colecțiile sale. Prudent, Vili a păstrat totuși o
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
unde, după toate probabilitățile, a avut ca învățător pe Amfiloche Țurcan. „Dovedind o capacitate deosebită de a învăța, cu sete de carte și de cultură”, „cu un suflet frământat de un nepotolit dor de a se instrui și desăvârși, și mânat de acest năvalnic dor de învățătură”, parcă ni-l și închipuim pe Nicolae părăsindu-și părinții, lăsându-și Stulpicanii săi iubiți în 1887 și pornind cu merinde în traistă la Școala Latinească din Suceava, „un liceu de stat denumit Gimnaziul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Cu siguranță că munca încordată, pusă în slujba marilor și istoricilor realizări pe care le-a obținut, înăsprită și de apărarea marilor răspunderi în fața oamenilor și în fața lui Dumnezeu, „a istovit puterile de creație ale regretatului chiriarh și l-a mânat cu pași grabnici spre mormânt”. Astfel, la data de 7 iulie 1935, trupul său a fost redat pământului, la slujba solemnă participând patriarhului Miron Cristea, mitropolitul Gurie al Basarabiei, Al. Lapedatu - ministrul Cultelor și Artelor, Ion I. Nistor - ministrul Muncii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de armată ceh și a altor unități slave, dăduse o lovitură iremediabilă independenței manevrelor militare și diplomatice ale Austriei. Din acel moment și mai mult ca oricînd, Berlinul conducea jocul. Prințul Bulow nu tăinuia acest lucru, ci dimpotrivă arăta cine mînă partida. Ținea să se știe la Roma că Germania "lucra" Viena în favoarea Italiei, și cum situația României era analoagă, iar Berlinul ținea ca neutralitatea noastră să fie obținută pe aceleași căi ca a Italiei, fostul cancelar al Reich-ului, devenit ambasador
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Ioanei i-au înghețat lacrimile pe fața și inima în piept de spaimă. S-a dus în fugă spre fratele ei. - Ce-ai pățit? Ești bine? Te doare ceva? întreba ea fără a aștepta să primească vreun răspuns. Dă- mi mâna să te ajut. Ia să văd, unde te-ai lovit? L-a ajutat să se ridice și-a început să-l scuture în grabă, încercând să descopere vreo zgârietură, vreo lovitură, ceva cear putea să însemne suferință pentru frățiorul ei
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
sine Că un nour să lăsară de rază încongiurat, În care sta în picioare un voievod vechi de zile. Pe a lui larg piept și spete avea zale ferecate, Iar albile sale plete preste ele răschirate. În a sa vânoasă mână greu buzdugan răsucea, A lui coapsă era-ncinsă cu pală urieșească; Iar pe cap el purta coiful, preste care strălucea Doi lei țiind cap de zimbru supt o coroană domnească. Iașul e stăpânit de un geniu imens, poetul are vedenia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca două căni de lapte". Chemarea sexuală a fetei își găsește o expresie proaspătă, cam riscată, în Cântec de legănat genunchii: Să nu țipați, genunchii mei, Drum cu ferigi, de nopți, de ploaie, Genunchi de fier cum vă îndoaie? Vă mân spre el ca pe doi miei. Versurile Reymondei Han caligrafiază delicat: Când ninge pe cheiul pustiu Aș vrea să știu să pictez, Să fiu un artist chinez Și cu cerneală de aur să scriu Un poem despre zăpadă. De la Igena
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spiritelor din Muntenia. Mai târziu, după 1880, după desființarea vechiului partid liberal, atunci când începe haosul și nedumerirea în viața politică a țării, când România trece prin una din cele mai ingrate perioade ale istoriei ei contemporane, Odobescu apucă alte căi, mânat de alte considerații, care nu mai interesează. XII Spiritul critic în Muntenia. - Critica socială extremă: Caragiale Caragiale face parte din aceeași generație ca și Eminescu. Alăturea de acesta, el reprezintă și caracterizează perioada a doua a literaturii române moderne. Din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Subiectivitatea artistului (și chiar a teoreticianului) are un rol esențial în perceperea și interpretarea lumii morale. Dar Caragiale e un satiric, un mare satiric și, de când e lumea, satiricii au avut pretenția că planează mai presus de puterile oarbe care mână pe oameni, că tocmai ei, satiricii, își dau seama, prin marea lor pătrundere intelectuală, de acele forțe oarbe. Că genul satiric presupune, la acei care-l cultivă cu succes, o mare putere intelectuală, e sigur, dar că în concepția lumii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
tristă, ori va învinge ori peste neamul său se va așeza întunericul. El știa foarte bine de ce măcelarii istoriei au venit cu sabie și pîrjol să distrugă neamul rumunilor. Și de 2000 de ani umblăm prin beznă ca niște umbre mînate de vînturile altora, colcăind în mîrlănie, ticăloșie și umilință pentru că orice secătură de la noi sau de aiurea ne pune în nas cu ostentație că sîntem scursura imperiului roman amestecată cu ceva duhori slave și alte urdori ale istoriei știute și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din matcă peste țara lui Hapy. Dar unele izvoare antice ne spun că în aceeași perioadă de timp și prin aceleași locuri cetele de sciți și geți din spațiul carpato-caspic s-ar fi pornit din nordul întunecat ca un puhoi mînat de năluci și au ajuns pînă în țara faraonului pe care l-au scărmănat rău. Pentru acest secol se face prima menționare a geților și sciților care în preumblările lor prădalnice peste ținuturile fără margini au ajuns și în Egipt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ei, aducea cele mai cumplite geruri, transformînd pă-mîntul într-un sloi de gheață și distrugînd viața sfîntă a oamenilor. Păstrarea acestei realități într-o fărîmă de mit, arată că noi ne-am ținut toriștea dintotdeauna și chiar dacă unii au plecat mînați de vremuri, alții au rămas agățați de glie pentru că aveau datoria sacră față de Sîntu să apere țara sfîntă. Pentru a-și salva viața și turmele de animale care erau sursa lor de bogăție, singura soluție pentru aceste neamuri de păstori
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ziseră: să împiedică pe ivriți să-și facă săbii sau sulițe. 13,20 Și fiecare dintre ivriți se pogora la filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, furca cu trei coarne și securea și ca să facă vîrf țepușei cu care mîna boii... 13,22 Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei, nu era nici sabie nici suliță în mîinile întregului popor care era cu Saul și Ionatan; nu avea decît Saul și fiul său Ionatan... 14,4 Între trecătoarele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
să fie dus repede cu căruța până la Constantinești, satul vecin, la distanță de doi kilometri. Băiatul i-a spus că nu-i nimeni acasă, că n-are cine merge cu el. Activistul i-a poruncit să înhame caii că-i mînă el, iar băiatul să meargă cu el pentru ca să vie înapoi cu căruța. Titi se temea de acel om, nu îndrăznea nici să-l refuze. A plâns, a tremurat de frică, dar omul nu i-a dat pace. „Activiastul” a înhămat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pace. „Activiastul” a înhămat caii la căruță, l-a suit în căruță pe băiat și a plecat spre Constantinești. Acolo, a vorbit câteva minute cu un „tovarăș„, s-a suit în căruță și în loc să întoarcă pentru a veni înapoi, a mânat caii tot înainte. Frica a sporit în mintea lui Titi. Ca și cum ar fi uitat că are în căruță un copil, „activistul” a mânat până a ajuns în comuna Șuțu, care era la 8 kilometri depărtare de Constantinești. Pe drum i-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
minute cu un „tovarăș„, s-a suit în căruță și în loc să întoarcă pentru a veni înapoi, a mânat caii tot înainte. Frica a sporit în mintea lui Titi. Ca și cum ar fi uitat că are în căruță un copil, „activistul” a mânat până a ajuns în comuna Șuțu, care era la 8 kilometri depărtare de Constantinești. Pe drum i-a spus băiatului că de la Șuțu se va întoarce înapoi singur, că el rămâne la Șuțu. Fără explicații, de la Șuțu a mânat spre
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a mânat până a ajuns în comuna Șuțu, care era la 8 kilometri depărtare de Constantinești. Pe drum i-a spus băiatului că de la Șuțu se va întoarce înapoi singur, că el rămâne la Șuțu. Fără explicații, de la Șuțu a mânat spre Ianca, la 12 kilometri, și spre seară a ajuns în mijlocul comunei. A sărit din mers din căruță și i-a spus băiatului să se întoarcă acasă. Băiatul nu mai fusese niciodată pe acele drumuri. A întors căruța și a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]