5,997 matches
-
toți. Un bătrîn și o bătrînă. Bătrînul se uită la cele două locuri libere de la celălalt capăt al mesei, de o parte și de alta. Libere? Libere, răspundem noi dezinteresați. Bătrînul aruncă o ocheadă la sobrul ministru. Îl apucă de mînecă și-i spune fără menajamente: Treci acolo, doresc să stau lîngă soție. Ministrul X, luat pe neașteptate, se uită derutat la soție, roșește pînă la urechi, se mai gîndește și ripostează: Eu stau aici, duceți-vă dumneavoastră acolo. Bătrînul renunță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
condiție fizică adecvată. Peste toate acestea, se înalță, ca o lege de fier, exigența experimentală. Vorbitorul ține morțiș să te implice. Prestația lui va fi „interactivă“ sau nu va fi. Când ți-e lumea mai dragă, te vezi luat de mânecă, chestionat, condamnat la interlocuție. Am asistat, nu de mult, la discursul unui psiholog (preocupat de problema orientării spațiale a orbilor) care a reușit, în zece minute, să-și transforme publicul într-o adunătură de handicapați harnici, dispuși să execute toate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
adăpostesc, animal și plantă, folosesc pentru a le crea și folosi același cod genetic, până’n ultimul amănunt. Aceeași metodă de a imprima ceva sau altceva. Lumea e unitară deci, iar planta Își poate astfel permite să ne tragă de mânecă atunci când, amețiți de veșnicul zbucium specific uman și chiar animal, uităm de rădăcini. Și atunci, să căutăm similitudinea, dacă vreți totemul, În arbore, nu În vreun vultur, indiferent câte stele Îi șad deasupra capului. Acela are clonț și gheare, arborele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
generala naturalețe trebuie să ne inspire În rezolvarea problemelor tehnologice. Și avem numai de câștigat, căci Natura știe mult mai multe decât noi, pentru simplul motiv că e, tot cu mult, mai bătrână. Iar fițuica aproape că ne trage de mânecă... „Milenium“, 4 noiembrie 2000, ora 15,18 60. 3 E: efect-eveniment-efect Dacă m’ar Întreba cineva - a făcut-o deja atât de subtila amfitrioană - ce eveniment ar putea deveni germenele unei schimbări majore, demnă de Începutul unui nou Milenium Într
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acum, Înainte ca ierburile și arborii trezite la viață să-l facă de „nelocuit“ pentru gingașul ghiocel, un mediu reducător adică. Și mă Întreb, atunci când un vânzător ambulant, adesea dovedind prin ten că n’are nici În clin nici În mânecă cu locul și datinile lui, mi-l Întinde contra - ignor câte mii - unor ochi de drac: de unde atâta cruzime? À propos de Încă o modă, aceea de a Înconjura cu o crenguță de brad doi-trei ghiocei, doar-doar aceștia or deveni
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ajuns și eu, acela care, deși m’am născut și trăit aici și vorbesc limba pe care o Înțelegeți prea noastre biologice orice Uniune e dezarmată. La o adică, Natura, cea care conservă viața, capodopera evoluției ei, ne trage de mânecă ori de câte ori - integrați ori ba - „călcăm În străchini“. 6. Globalizare = entropie Chiar dacă nu agreez asta, trăiesc Într’o eră creștină care, În aproape două milenii de existență, a avut suficient timp pentru a impune un mod de viață și, mai ales
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
găsit pe nime să ne țîie ghine : C-un blid de pâsat, tu ne-ai săturat, C-o oală de poame, la ficiori li-i foame. Tortu ce l-am tors, fie-ți de folos, Să umbli pe munte cu mâneci bătute, Să umbli-n ospețe cu poalele crețe. Găzdiță, găzdiță,ieși până-n portiță Și te uită-n sus, că luna s-o dus, Te uită pe cer, că stelele pier ! Cântec de dor Așa m-aș duce pe-un drum
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Nu vezi că sunt în halate albe și cu bonete pe cap? Ce frumoase sunt fetele astea, mi-am exprimat admirația, când a trecut un grup de tinere îmbrăcate în fuste colorate, cu șorțulețe cu volănașe și cu bluze cu mâneci scurte, bufante, legate cu panglicuțe, purtând buchete de flori și dansând în timp ce mergeau. ─ Reprezintă grădinăresele și florăresele. Treceau și autovehicole pe a căror platformă se arătau diferite etape ale obținerii vinului, coșurilor împletite, tricotajelor, etc. Fiecare grup avea muzica lui
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
era în altar. Lumânări subțiri și încovrigite de ceară galbenă ardeau cu mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele. Buchilat, fornăit, încurca-ntr-o carte, [cu] ochelari pe nas, nebăgând de samă că i se aprinsese o mânecă de la antereu. Puțea a ars, dar el gândea că miroase a tămâie. Nicodim, cu lacata de la biserică-n mână, adormise într-o strană și cânta prin somn Doamne miluiește! Când tresărea pe trezite, începea mai tare, când adormea zicea tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ochii ei mari și sprâncenați aveau o nespusă dulceață. Buzele mici și subțirele se'ncrețeau de un fel de mândrie , rochia de lână verde cu piepții strânși îi da un fel de mlădioasă grație, pestelca era albă ca omătul, iar mânecele totdeuna suflecite trădau niște brațe de alabastru . Pe piept cădeau șiruri de hurmuz sur ca mărgăritarul. Astfel îmbla 293. Când amintirile-n trecut/ Încearcă să îl cheme, chipul lui Ilie revine în Geniu pustiu așa cum îi revine în realitate: Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu cărare prin mijlocul capului, ochii mari, caprii, ce se uitau mirați la mine, sprâncenele arcate și îmbinate, nasul fin ca a unei dame mari, bărbia rotundă și plină, iar, cînd râdea, două gropițe cochete. Cămașa albă, cu altițe și mâneci largi, fotă curată și nouă328... Sigur că mai sunt și alte personaje în proza lui Eminescu, pe care le bănuim venite din realitatea familială, dar sunt greu de identificat. Ar mai putea fi marcat episodul realist pe care-l putem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
bine ochii, deschide mai târziu punga... Mai bine să vă dea Dumnezeu mult noroc! Și eu să rămân un proroc mincinos. Mama lui Bițu, mătușa Mălina, s-a uitat în dreapta și-n stânga, l-a tras pe moș Costache de mânecă: Lasă, bre, lucrurile așa cum sunt. Nu mai pune nici dumitale jeratic pe foc. Că norocu-i cum vrea Domnul, nu cum gândește omul Însă discuțiile nu s-au oprit când au dorit cuscrii și nuntașii. Pe la colțuri, între vecini și-ntre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
meseria ta. — Nu văd ce te-mpiedică, dom’ director. Pune așa cum ai spus bunul de tipar acum pe manuscris, și te iau cu mine la tuburi. Să vezi ce bine o să fie. O să faci mușchi, dom’ director, și am tras mâneca cămășii de pe brațul drept și i-am arătat bicepsul Încordat. Vei deveni un bărbat adevărat, ascultă aicea la mine, dom’ director. — Văd că mă-nveți de bine. Îmi vrei binele... Fugi! Până vara viitoare să nu te mai prind pe-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dar de-acum așezați În jurul unei mese și puteam vedea cu ochii mei că Andrei nu exagerase deloc În privința Steluței, În pofida aerului de țărăncuță puțin șocată, care se trăgea desigur de la infirmitatea ei. Desculță și-n rochia aia neagră fără mâneci, cu poalele până la jumătatea pulpelor, părea cam de-o seamă cu văru' Laur, dar de o rasă cu totul diferită, așa Îmbujorată și blondă-roșcovană-aurie și cu ochii ăia mari și verzi de femeie-pisică. Era zveltă și arcuită trainic, era chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
rărunchii, cum n-apucasem Încă s-o văd. Ai fi zis că i-a luat foc casa dimpreună cu Pepino și Florinel. Era ca beată de disperare și se zbuciuma și zbiera de una singură acolo și rochia neagră fără mâneci parcă stătea să se destrame pe ea. Îmi trecea prin creier și prin inimă tot zbuciumul ăla și-mi frământa viscerele care dădeau să iasă afară din mine spre un loc de verdeață și răcoare. Încotro să fug, da, sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-n serios. Ne spunea copii, poate unde el era un copil pe lângă noi. Un puștan rocker cam de vârsta lui Laur, cu bocanci și centură cu ținte și-n geacă de piele neagră Împânzită de fermoare pe piepți și pe mâneci. El ne-a povestit altă versiune a ceea ce fusese ieri În oraș, cum că s-ar fi strâns vreo câteva zeci de inși și au Început să strige tot felul de chestii, dintre care cea mai deșteaptă aia cu Jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și ascultându-l pe Carol șușotind că dacă nu dăm foc la țară acuma când e momentu’ și-apucă ăștia de ne Încalecă, o să fie vai și-amar de oasele noastre. Acum e pe viață și pe moarte. Scoase din mâneca gecii o șurubelniță pe care ne-o arătă acoperind-o cu mâna printre halbe. Avea capul polizat, era ca un fel de sulă solidă, cu mâner trainic de ebonită și Îndeajuns de lungă ca să străbată un gât din beregată până-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nou scuipate afară. În spatele meu cineva izbea de zor cu o rangă În tabla blindatelor care-și croiau drum prin mulțime. Era tipul micuț pe care l-a Întrebat Hansi În tramvai dacă au tras În lume. Paltonul său cu mânecile Înnodate În jurul brâului se zbătea ca o trenă lungă prin sfărâmătura de pământ și parcă dansa și izbea cu toporul În toată pădurea asta de dihănii care fugărește poporul. Pe urmă l-am zărit pe Carol Înotând prin mulțime, izbind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ca orbeții, partizanii urcau tot mai greu, urcușul era tot mai anevoios. La fiecare trosnet al crengilor sub pașii lor, toți ochii se întorceau cu tresăriri, scormonind întunericul pădurii. Când, deodată.. Ichim - juristul, cu ochii mai ageri, îl trase de mânecă pe căpitanul Baltă. „ - Privește... pivește, căpitane..! cuvintele i se înecau, de groază, în glas. Doar, cizmele... atât..!”, mai adăugă și îi veni să verse. Pentru o clipă toți încremeniră, prin gând trecându-le răgetele furioase ale urșilor... dar, și cruzimea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sunt cuprinse în prezentul regulament. ... ÎI. Descrierea uniformei de serviciu și a însemnelor specifice A. Uniformă pentru sezonul rece Uniformă de serviciu este de culoare bleumarin și se compune din: sacou, pantaloni pentru bărbați și fustă pentru femei, cămașă cu mânecă lungă, pulover, scurtă, pantofi, ghete, fular, căciulă, șapca, cravată și mănuși. 1. Sacou (Planșa nr. 1) Se confecționează din stofă de culoare bleumarin, are croiala clasică cu rever, la două rânduri, încheiat cu trei nasturi. În partea inferioară are două
ORDIN nr. 627 din 26 octombrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul uniformei de serviciu cu însemnele specifice, forma şi modul de acordare a acesteia, pentru personalul Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. şi al capitaniilor de port. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126296_a_127625]
-
stofă de culoare bleumarin, are croiala clasică cu rever, la două rânduri, încheiat cu trei nasturi. În partea inferioară are două buzunare ascunse, fără clapa, dispuse lateral în ambele părți, iar în partea superioară, în stânga, un buzunar de același tip. Mânecă este dreapta, cu șliț la manșeta, și are 3 nasturi. Modelul sacoului este similar pentru bărbați și femei. 2. Pantaloni (Planșa nr. 1) Se confecționează din același material că și sacoul, au croiala dreapta, fără manșeta, sunt prevăzuți cu două
ORDIN nr. 627 din 26 octombrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul uniformei de serviciu cu însemnele specifice, forma şi modul de acordare a acesteia, pentru personalul Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. şi al capitaniilor de port. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126296_a_127625]
-
nasture. 3. Fustă (Planșa nr. 1) Se confecționează din același material că și sacoul și are croiala dreapta cu tăietura clasică, cu două cute în față. 4. Cămașă Se confecționează din material tip poplin de culoare albă sau bleu, cu mânecă lungă, cu un buzunar exterior pe piept, în partea stângă. Cămașă se poartă numai cu sacou sau cu pulover. 5. Pulover (Planșa nr. 2) Se confecționează din fire de lâna sau de tip lâna, de culoare bleumarin. Poate fi cu
ORDIN nr. 627 din 26 octombrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul uniformei de serviciu cu însemnele specifice, forma şi modul de acordare a acesteia, pentru personalul Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. şi al capitaniilor de port. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126296_a_127625]
-
poartă numai cu sacou sau cu pulover. 5. Pulover (Planșa nr. 2) Se confecționează din fire de lâna sau de tip lâna, de culoare bleumarin. Poate fi cu anchior sau închis la gât, are epoleți, platca la umeri, iar la mâneci, cotiere din tercot. 6. Scurtă matlasata (Planșa nr. 2) Se confecționează din material impermeabil, matlasat, de culoare bleumarin, are croiala dreapta, tip trei sferturi, si este prevăzută cu epoleți și cu gluga detașabila. Are patru buzunare, două aplicate în partea
ORDIN nr. 627 din 26 octombrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul uniformei de serviciu cu însemnele specifice, forma şi modul de acordare a acesteia, pentru personalul Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. şi al capitaniilor de port. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126296_a_127625]
-
10. Pantofi/ghete Se confecționează din piele de culoare neagră, sunt durabili și rezistenți la apă. 11. Mănuși Se confecționează din piele neagră, îmblănite, si sunt prevăzute cu degete. B. Uniformă pentru sezonul cald Se compune din bluzon, cămașă cu mânecă scurtă, pantalon pentru bărbați, fustă pentru femei, șapca cu coafa albă și pantofi. 1. Bluzon (Planșa nr. 1) Se confecționează din tercot de culoare bleumarin. Este prevăzut cu epoleți și cu patru buzunare, două în partea superioară, aplicate, și două
ORDIN nr. 627 din 26 octombrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul uniformei de serviciu cu însemnele specifice, forma şi modul de acordare a acesteia, pentru personalul Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. şi al capitaniilor de port. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126296_a_127625]
-
două în partea de jos, ascunse, tăiate oblic. Se încheie cu nasturi pe exterior, iar partea inferioară este prevăzută cu banda de terminație sau cu elastic. 2. Cămașă Se confecționează din material mercerizat de culoare grej. Are format clasic, cu mânecă scurtă, cu epoleți pe umăr și cu două buzunare la piept. Se poartă cu cravată sau descheiata la gât. 3. Pantalon (Planșa nr. 1) Se confecționează din același material că și cămașă, cu croiala dreapta, fără manșeta. În sezonul de
ORDIN nr. 627 din 26 octombrie 1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul uniformei de serviciu cu însemnele specifice, forma şi modul de acordare a acesteia, pentru personalul Inspectoratului Navigaţiei Civile - I.N.C. şi al capitaniilor de port. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126296_a_127625]