10,420 matches
-
Bucovului, cu ea de mână, adică cu nevastă-mea. Era crudă, avea doar paișpe ani, un mijloc subțire ca firul de trestie, și curgea apa Bucovului la vale, prin niște sălcii pletoase, și eu cu ea stăteam pe iarbă, o mângâiam pe părul ei mătăsos, din când în când îi dădeam câte un sărut și ea se făcea melc la sânul meu, și mă întreba: Tobit, ai să mă iei de nevastă, zicea ea, că sunt și eu ca și tine
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
Articolele Autorului Zâmbesc încântat, dincolo de orice dimineață mă scald în soarele îmbrăcat în miresme, și florile, o oază de stele sclipitoare, înflorite, o boltă de pământ prin adevăr ispite. Mă îmbrac cu solemnitate, și spun: vino soare prietene bun și mângâie fața mea bătrână cu o vorbă bună, adună ridurile în miros de floare acoperă clipa cu bucurie, candoare. Mă privesc în oglindă, un gând, orice veșmânt strălucitor ascunde răni adânci aici pe pământ, doar visul a reușit în zbor o
O CLIPĂ DE ALIN ÎN SUFLETUL GOL de PETRU JIPA în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365228_a_366557]
-
Nebun.- Vă rog..., se auzi o voce timidă de după un panou, vă rog, nu vă speriați ! Chiar nu sunt nebun.... XI. APRIND FOCURI ÎN CURȚILE PUSTII, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. liniștea mângâie mugurii din palma pământului dezmorțit păzesc taina fiecărui răsărit ascunsă printre umbre de biserici agățată de ecoul clopotelor adun clipele plecate împletindu-le cu lumina aștept noaptea de Înviere să mă ridic deasupra singurătății ... Citește mai mult linișteamângâie muguriidin palma
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
pământuluidezmorțitpăzesc taina fiecărui răsăritascunsă printre umbrede bisericiagățată de ecoulclopoteloradun clipele plecateîmpletindu-le cu luminaaștept noaptea de Învieresă mă ridic deasupra singurătății... XII. APRIND FOCURI ÎN CURȚILE PUSTII, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. liniștea mângâie mugurii din palma pământului dezmorțit păzesc taina fiecărui răsărit ascunsă printre umbre de biserici agățată de ecoul clopotelor adun clipele plecate împletindu-le cu lumina aștept noaptea de Înviere să mă ridic deasupra singurătății ... Citește mai mult linișteamângâie muguriidin palma
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
DE ZI DOAR UN PUNCT, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 806 din 16 martie 2013. mă trezește visul născut din iubirea dintre o noapte albă și zorii agățați de muguri gata să plesnească tăcerile din priviri le mângâie frunțile încă reci dezleg norii au liber să plece unde vor azi stau de vorbă numai cu soarele i-am promis cămașă de in țesută în război partener iau trifoiul fără să-i număr frunzele la masă cu verdele adun
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
de in țesută în război partener iau trifoiul fără să-i număr frunzele la masă cu verdele adun culori din cuvinte ... Citește mai mult mă trezește visulnăscut din iubireadintre o noapte albăși zorii agățațide mugurigata să plesnească tăcerile din privirile mângâie frunțileîncă recidezleg noriiau liber să plece unde vorazi stau de vorbănumai cu soarelei-am promis cămașă de ințesută în războipartener iau trifoiulfără să-i număr frunzelela masă cu verdeleadun culoridin cuvinte... XXVI. CÂND REFLECTOARELE SE APRIND ȘI CORTINA SE RIDICĂ
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
să îți aduc puțină alinare. Am simțit că ai o durere pe suflet și mă bucur că ne-am cunoscut. Dacă vrei să fim prietene, m-aș bucura. -Sigur că vreau, mi-a spus și a întins mâna să mă mângâie pe obraz. Ești foarte frumoasă și tânără, draga de tine. Poate nu mă crezi că am fost și eu odată așa, dar acum când mă uit în oglindă, mă speri și mă întreb, oare cine o fi baba asta? Timpul
AM FOST ODATA.... de SILVIA KATZ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364786_a_366115]
-
de gerul de afară, dar și de sfâșietoarea durere a unei ,,clepsidre sparte”... Pe catafalc întrezăresc sicriul care va însoți definitiv trupul poetului. Mă retrag, pentru ca tânăra poetă să-și poată plânge liniștită mentorul. Îi atinge mâna, pe care o mângâie în mod repetat. Aud parcă, printre suspinele decente ale Manuelei, o voce ce pare sosită din genune: ,, În liniște alunecăm spre moarte Amurgurile-n umeri înfloresc Și gândurile sunt clepsidre sparte Care în alb de lună amorțesc” Mă așez pe
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
V A te gândi că distanță e o săgeată ce-ajunge la destinație fără să știe, fără-a cunoaște văzduhul pe care-l străbate, nici culoarea-nserării care-o primește. A gandi că distanță este ceva incert, o idee ce mângâie tăcerea, un dram de pulbere, un gând, un adevăr ce se pironește în umbră. VIII Să contempli viața, să cunoști existența când timp nu mai este, cănd ochii și mâinile descoperă dragostea într-o sfâșiere și secretul lumii într-o
M. CINTA MONTAGUT, FĂRĂ TIMP de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364828_a_366157]
-
tot în vise rămân. Într-o după -amiază după ce s-a plimbat prin grădina casei s-a rezemat de statuia albă de marmură și a adormit. Când s-a trezit a privit mirat statuia albă cu chip de femeie. A mângâiat-o încercând să descopere ființa din vis. Dar ea a rămas încremenită. Visul de la statuie nu-i dădea pace si de aceea venea cât mai des la picioarele ei unde se pierdea în visare mai multe ore. De fiecare dată
STATUIA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364840_a_366169]
-
descopere ființa din vis. Dar ea a rămas încremenită. Visul de la statuie nu-i dădea pace si de aceea venea cât mai des la picioarele ei unde se pierdea în visare mai multe ore. De fiecare dată la plecare o mângâia și îi săruta mâinile de piatră. Într-o seară în grădina casei s-a organizat un bal. Femeile și bărbații dansau în ritm de vals. Dar, el era mai mult cu ochii la statuie. Fără să bage cineva de seamă
STATUIA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364840_a_366169]
-
iar gândul o făcea să se înfioare de cutezanță: Cum ar fi oare dacă aceste mâini superbe ar investiga-o pe tot corpul, descoperindu-i locurile dulci și secrete, să-i simtă degetele cu unghiile sale îngrijite și frumos rotunjite, mângâindu-i păduricea fină și dornică de alintare sau greutatea palmei sale ca un căuș să-I cuprindă rotunjimea sânilor în căutarea vârfului lor nervos și fraged? Ce-ar fi făcut dacă aceste mâini ar fi cuprins-o drăgăstos, făcând-o
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
-mi vină. Când te-ai născut erai curată, tu, floare-n câmpul plin de flori, și te-ai păstrat imaculată printre atâtea vii culori... Natura te-a creat sprințară, copilărește să te-alinți, cătând spre soarele de vară să-i mângâi razele fierbinți. Când dimineți zvâcneau din mare erai prezentă prin verdeață, desculță-n rouă, pe răcoare, superbu-ți trup purtând semeață... Zâmbind, tu luminai o cale și ape unda-și oglindeau în ochi de-agate și opale ce toate fetele-și
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364865_a_366194]
-
-mi caut tihna. Tăciuni în foc să-mi dea căldură, cu jarul meu să te topesc și singuri, depărtați de lume , să pot din nou să te iubesc ... Să-ngrop privirea-mi fermecată în ochii-ți dulci și visători, să mângâi părul tău și trupul și gura să-ți sărut în zori! ... Ascult cum picuri mici răzbesc, din înălțimea plumburie, și despre tine îmi vorbesc din multa Cerului tărie... Și nu pot să-mi opresc suspine și nici nu vreau să
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364865_a_366194]
-
să-ți spun cu adevarat ce simt. Te rog trimite-mă acolo unde simți . Chiar dacă sunt neputincioasă... A noastră piele este sumară, se unește precum soarele în cer neîmplinit. Avem nevoie de lumina noastră tulbure A noastră lumină ce ne mângâie gândurile. Firea noastră lucește precum greierii ce împletesc neliniștea nopții, prin lumina lor și împacă suflete necugetate. Eu plec spre noapte... iar tu rămâi plecat spre febra tăciunilor. Și-mi lipsesti, atât de mult încât apari în jocul miresmei, rămânând
UNIVERS INVERS (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364874_a_366203]
-
pe diferite siteuri internaționale. Subliniem faptul că volumul “Un strop de veșnicie “, publicat într-un mare tiraj, este considerat pe siteurile librăriilor din București un best-seller.Fiindcă ” Fiecare cuvânt din cartea Titinei Nica Țene are o țintă sigură care ori mângâie sau doare, răscolește, iti stârnește amintiri, te bucură sau te cutremura ... și toate la un loc ne dau o stare de bine, ne învăluie în haină strălucitoare a bucuriei de a trăi ... “(Dora Alină Romanescu în “Armonii culturale “ ). Având judecată
APARIŢIE EDITORIALĂ-UN STROP DE VEŞNICIE, POEZII DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364887_a_366216]
-
făcut un transport.”. Piesele zornăiau în cutie, parcă se certau. „Au îmbătrânit odată cu mine și acestea. Le am amintire de la bunicu'. Îmi spunea că sunt făcute de pușcăriașii de la Ocnele Mari. Doamne, doamne, cum a trecut timpul. Parcă ieri mă mângâia pe cap și-mi repeat un citat din Romain Rolland: Sorin, să ști, că...acolo unde caracterul nu există, nu există nici om mare, nici artist mare, nici mare om de acțiune. Puțin importă succesul. Trebuie să fii mare, nu
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
în care toate arderile interioare m-au consumat și mă simțeam pustită dar mâinile mele au vorbit pentru mine prin cuvintele scrise. Este adevărat că a fost o vreme când a trebuit să învăț despre expresia privirii, despre cum să mângâi cu mâinile pe cei care îi iubesc și îi doresc și așa am aflat că puterea stă în tine și nu trebuie să o ceri altora. Atunci când se naște un copil, mânuța lui este ca un semn de bun venit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
în care toate arderile interioare m-au consumat și mă simțeam pustită dar mâinile mele au vorbit pentru mine prin cuvintele scrise. Este adevărat că a fost o vreme când a trebuit să învăț despre expresia privirii, despre cum să mângâi cu mâinile pe cei care îi iubesc și îi doresc și așa am aflat că puterea stă în tine și nu trebuie să o ceri altora.Atunci când se naște un copil, mânuța lui este ca un semn de bun venit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
de-o băbuță smochinită, Care venea nechemată (dar mereu sulemenită), Zi de zi, la conu' Mișu, un poet foarte dotat... Și-i zicea: Știi, mai an, ce poem mi-ai închinat? Versul tău mă legăna ca zefiru-ndrăgostit!... Blănița mi-o mângâia și-mi dădea de ronțăit: Biscuiți și ciocolată, și poemu-mi recitea... Asta n-o făcea odată, uneori mă adormea. Cu mânuțele uscate, când în pat mă așeza, Îi spunea: "Jane, dă-i lapte și de Miți nu uita!... Amică bună
PISICA MIŢI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364980_a_366309]
-
îmi era suspicios însă eram pregătită sufletește, să rezist... la orice situație, oricât ar fi ea de grea. Am pășit pe aleea mea; era acolo!! exista!! Nu a stricat-o nimeni!! Toți teii mei erau la locul lor și mă mângâiau cu umbra lor. Dragii mei tei au rezistat... dar dacă acel ”cineva” nu-i va cruța nici pe ei? poate ”orgoliul lui” va ajunge într-o zi și la ei... Doamne, lasă te rog ca teii copilăriei să nu sufere
CINE A ”VÂNDUT” ORAŞUL? de DOINA THEISS în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364967_a_366296]
-
pe ei? poate ”orgoliul lui” va ajunge într-o zi și la ei... Doamne, lasă te rog ca teii copilăriei să nu sufere... ocrotește-i Doamne, de cel nebun și de planurile lui...! Am trecut prin Parcul Copou și am mângâiat aproape fiecare copac. Nu-mi păsa de privirile mirate a celor din jur. Eram ACASĂ lângă dragii mei tei! Ce este mai frumos decât momentul regăsirii? Ce este mai plăcut decât acel sentiment de a păși pe locurile cunoscute din
CINE A ”VÂNDUT” ORAŞUL? de DOINA THEISS în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364967_a_366296]
-
2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului e-așa de bine când îți scriu de toate câte cele mă-nconjoară că rujul de pe buze ivoriu mă cheamă să te văd printre pasteluri sângeriu e-așa de bine să te mângâi prin hoinăreli de noi știute dar câte nopți rămase dezvelite mi-ar da acum din menuete refrene dezgolite e-așa de bine discreta mea lumină să te culeg din ierburi de simină Referință Bibliografică: PASTELURI DIN CRENELURI 4 / Florica Ranta
PASTELURI DIN CRENELURI 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366320_a_367649]
-
se apropia încet, adulmecând patul în care zăcea moșu’. Se sălta apoi pe pat cu labele din față, își privea câteva clipe stăpânul, rotindu-și capul întrebător, după care începea să scheune și să-l lingă pe față. Moșu’ îl mângâia pe cap și, de fiecare dată, lacrimile începeau să-i curgă șiroaie pe obraji... În primăvara lui 1958, Vlăduț devenise mai nerăbdător - voia ca stăpânul lui să se ridice odată din pat și să plece cu oile în Râncurele și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
moale înmuiată în apă caldă, l-a cu¬ră¬țat peste tot și, ca niciodată până atunci, deși era vară, l-a luat în casă și l-a culcat pe o țoală împăturită, ținându-i o vreme capul în poală, mângâindu-i-l și începând să plângă cu amar după Hobza al ei... Vlăduț a mai trăit 6 ani după moartea stăpânului său, era tare bătrân - avea 18 ani, ceea ce era de mirare pentru un câine; se-nțe- lege, era mai mare
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]