18,601 matches
-
o demonstrație, Enter the Void pare să rupă solidaritățile atomice ale spațiului și timpului în încercarea de a urca până la o Ur-experiență, proces echivalent unei Sunnya Veda, contemplarea abruptă a vidului cu destrămarea vălului iluziei (Maya), pe care o practică maeștrii yoghini.
Plonjând în abis by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6127_a_7452]
-
vai! nu a mai rămas mare lucru). Ne încrucișăm cu un mare număr de figuri ilustre. Să amintim doar cîteva dintre ele. Casanova, bineînțeles, care, pe strada Dussoubs, a sedus-o pe foarte tînăra Louison Murphy, model al pictorului Boucher (maestru în a pune în valoare rotunjimile voluptoase ale femeilor), care în schimbul dezvirginării îi cere aventurierului 25 de ludovici și care va deveni - la 14 ani ! - amanta lui Ludovic al XVII-lea (după toate aparențele, nu existau legi care să interzică
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
esențele înseamnă a te ridica deasupra acestor contexte, a părăsi aceste coji istorice și geografice, pentru a opera cu elementele muzicii aflate într-o stare pură. - Este interesant de observat care au fost relațiile personale ale lui Octavian Nemescu cu maeștrii săi. - In Conservator am făcut compoziție cu Mihail Jora; căruia îi port un foarte mare respect. Mi-a dat în primul rând niște lecții de viață, de verticalitate comportamentală, de morală. Am învățat de la el lecția refuzului compromisului indiferent de
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
o muzică de pură emanație spirituală latină. Dar complet altceva decât se elabora în contextul epocii postbelice. - Generația noastră a dorit să ne desprindem de cea anterioară, de avangarda europeană a anilor '50-'60 care devenise foarte sterilă. Un alt maestru - l-am menționat -este Brâncuși; pentru noi venea din afara teritoriului muzicii. - Să revenim la muzica orelor, cea care te preocupă atât de mult în ultima vreme. Oct. N - Sunt întâmplările ce se petrec în fiecare oră din cele 24, din
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
lume, Bill Gates, a luat maț în 9 mutări de la tânărul campion mondial la șah, norvegianul Magnus Carlsen. Carles, în vârstă de 23 de ani, este un fenomen al jocului de șah. La numai 13 ani, norvegianul a devenit mare maestru internațional al șahului. În toamna anului el a câștigat titlul de campion mondial în fața lui Viswanathan Anand. Experții în materie îl considera cel mai mare talent al ultimelor decenii. Bill Gates, fondatorul Microsoft, a fost provocat la această partida de
Campionul mondial la șah Magnus Carlsen i-a dat mat în nouă mutări lui Bill Gates - VIDEO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/62681_a_64006]
-
de fapt Douglas - corupt sexual în copilărie; moartea lui Miles nu ar fi reală, ci metafora unei „pierderi a inocenței"). În sfîrșit, scenariul speculațiilor a fost premeditat de James, în efortul lui de „decredibi-lizare" a naratorului. Ne aflăm în fața unui maestru incontestabil al artei ficțiunii.
„Straniu“ sau „miraculos“? by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6281_a_7606]
-
el nu l-a întrebat nimeni ce și-ar dori atunci când a fost sacrificat ca într-un ritual funerar faraonic. Ce poate fi mai ironic, mai trist ironic, decât spălarea creierului propriei tovarășe de viață, sclavă de bună voie a Maestrului venerat, de către cel căruia omenirea îi datorează prima demontare a sistemului de spălare a creierului folosit cu uluitoare eficacitate de regimul sovietic? Revoluționarul bolșevic Rubashov fusese convins să se declare vinovat de trădare și să-și ceară singur condamnarea la
Maniheism la două capete (1) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6284_a_7609]
-
este considerabil limitat în cazul în care este încărcată cu amintiri neplăcute și resentimente față de trecut. Cu alte cuvinte, dependența mentală de o idee sau o experiență anterioară blochează experiența deplină a prezenței aici și acum. Un comentariu al unui maestru al meditației exprimă aceasta și mai bine: „ne supărăm atunci când cineva aruncă gunoiul în casa noastră, dar nu ne apărăm mintea de gunoaie". O învățătură a misticului arab Abu Hassan Bushanja suna astfel: „O faptă păcătoasă este mult mai puțin
Krzysztof Cżyzewski (Polonia) O poveste despre coexistență by Luiza Săvescu () [Corola-journal/Journalistic/6300_a_7625]
-
sensibilitate care a ținut mult timp trena comunismului văzut ca o formă de frumoasă rebeliune, ca un fel de revoluție cultural-politică, ca pe un impuls dat idealurilor de schimbare a umanității. Nu este singurul afect pus în joc de acești maeștri ai schimburilor de ture, dar este singurul atașament ideologic. Nimic glorios nu însoțește acest joc de-a v-ați ascunselea, poate doar sentimentul că în afara acestui joc nu mai există nimic. Totul s-a alienat atât de mult, încât singura
Șah-Mat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4881_a_6206]
-
ora 15.00, este ora la care comedia romantică cucerește același cafe-teatru din Centrul Vechi. Marius Manole se întâlnește cu Medeea Marinescu într-un proiect cu iz franțuzesc, decorat cu umor românesc, „Fă-mi loc!“ de Anthony Michineau, în regia maestrului Radu Beligan. Și tot în aceeași zi, de la ora 20.00, Marius Manole are spectacolul „Însemnările unui nebun“, la Sala Arcub, în regia lui Felix Alexa, scrie Ziarul Metropolis.
Cine este cel mai solicitat actor din România () [Corola-journal/Journalistic/48888_a_50213]
-
bineînțeles, o ființă miraculoasă, unică” (pp. 107 - 108). O cale, așadar, stranie în singularitatea ei, care implică în proporții egale religiosul și politicul, înțelese, ambele, ca forme de manifestare ale puterii. A dominației strivitoare. Manifestate dinspre sistem spre individ. Dinspre maestru spre discipol. Să nu ne facem, vorba cuiva, chinezi. O știm foarte bine. Și o știm de multă vreme. Din Îngerul de ghips, din Bunavestire, din mai noile Amfitrion (trilogia) și Ziua și noaptea (tetralogia). Pe scurt, Calea Nicolae Breban
Explicații by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4817_a_6142]
-
de angină pectorală, se tîrăște pînă la prima farmacie pentru o tabletă de nitroglicerină, pentru ca farmacista, deși îl recunoscuse, să-l refuze ferm pentru implacabilul motiv că actorul nu avea nici un ban în buzunar (o tabletă costa 80 de bani). Maestrul a trebuit să se sufoce ducîndu-se acasă spre a-și lua nitroglicerina. La fel, e memorabilă vizita pe care Dora Petrilă i-o face actorului Nuni Anestin, în casa căruia găsește un schelet acoperit de piele (suferea de cancer laringian
In articulo mortis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4819_a_6144]
-
este superior frumosului naturii. Aceeași complexă relație dintre lumea obiectivă și artist este sugerată prin imaginea gnomului. Sufletul omenesc ar fi o imensă și misterioasă orgă, la claviatura căreia lucrează neîntrerupt și haotic lumea exterioară, natura, văzută ca un titanic maestru organist. Artistul își strecoară degetele printre acelea ale titanului, suprapunând acordurilor haotice propria melodie ordonată, rațională. Caragiale avertizează însă pe artist: „Ia seama bine, gnomule. Ia seama bine la tonul precis, la înțelesul adânc, la ritmul susținut al preludiului titanului
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
mai este chiar tânăr... Cu o geometrie cu structuri mereu instabile, cu coordonate incerte și culori care pulsează aparent necontrolat, seria de tablouri se înscrie în linia caracteristică a operei lui de Kooning, îmbinând într-un mod original strădania vechilor maeștri de a conferi adâncime și pe aceea a pictorilor moderni de a aplatiza volumele. După 1950, pe măsură ce artistul petrece tot mai mult timp în afara Manhattan-ului, imagini lipsite de prezențe umane ocupă un loc din ce în ce mai important în producția sa. Abstracte în
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
șabloanelor. La Băncilă, risipa de episoade și comentarii fugare nu suferă de meteahna obedienței la context. Fișele din acest volum se întind din 1940 pînă în 1977, Băncilă arătînd o veritabilă obsesie în stăruința cu care se întoarce la imaginea maestrului. E, în rîndurile de aici, o intuire a vieții lui Nae pe care o minte teoretică, care se mărginește la litera cursurilor universitare, nu o poate atinge. Portretul lui Nae, așa cum reiese din risipa însemnărilor de față, respectă regula contrastului
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
adică ateism fardat în drepturile individului, cu o oligarhie plutocratică care conduce din culise Europa. Să ne întrebăm atunci dacă Vasile Băncilă l-a înțeles pe Nae. Ideologic și omenesc, fără îndoială că da. Filosofic însă, discipolul e sub nivelul maestrului, stilistic, cît și speculativ. Dar lacuna aceasta e prea mică față de bazarul de anecdote și picanterii cu care te întîmpină volumul. Și apoi, vorba lui Carl Schmitt din Glossariumul anilor ‘47-‘51: „Gib deinen Feinden nicht die Möglichkeit, dich zu
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
baroce, care încearcă să ia ochii cititorului, și nu să-l facă să înțeleagă. Discutând „filosofia romanului” lui V. Horia, autorul ne lămurește că ea „vizează conștiința transcendentală, luată în considerare, pe căi învecinate, și de către E. Husserl sau de către Maestrul Eckhart. În această privință (ni se spune mai departe), Ovidiu este întruparea dinamică a unui concept, proiectată în lumina neoplatonismului augustinian” (p. 94). Fără să lămurească oricât de puțin aceste cel puțin îndrăznețe paralele, autorul vorbește pe aceeași pagină despre
Scriitorul care își confunda cititorii cu o pălărie by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4856_a_6181]
-
Sorin Lavric E un detaliu spinos dacă educația unui tînăr stă în efortul autodidact sau în întîlnirea providen- țială cu un maestru. Ce contează mai mult: să te formezi de unul singur sau să dai peste un învățător care să-ți arate drumul? Răspunsul depinde de viziunea din interiorul căreia privești tema. Dacă admiți că educația are drept țintă o inițiere, adică
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
pragul cunoașterii cuvenite celor mulți. În schimb, dacă vezi în învățare o muncă de șlefuire făcută în vederea formării unei ființe sociabile, atunci chinul autodidact ajunge: devii un spirit matur care stă pe linia de plutire culturală și căruia lipsa unui maestru nu-l indispune defel. În primul caz, viziunea e aristocratică și e inspirată de un filon religios: nu înveți ca să te formezi, ci ca să te inițiezi într-o elită, căci cunoașterea comună e pentru gloată, nu pentru cei aleși. În
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
mai mult pedagogică decît filosofică: a vrut să prezinte cîteva cazuri de cupluri educative, arătîndu-le istoria și punîndu-le în lumină trăsăturile, fără însă a tranșa litigiul dintre cele două principii educative. Dar chiar împrejurarea că a ales să vorbească despre maeștri și discipoli arată înclinația lui Steiner de a vedea în modelul educației călăuzite o formă superioară de învățare. Ce ar fi fost Sfîntul Pavel fără Iisus? Sau Platon fără Socrate? Sau Maupassant fără Flaubert? Sau Nietzsche fără Wagner? E totuna
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
educației călăuzite o formă superioară de învățare. Ce ar fi fost Sfîntul Pavel fără Iisus? Sau Platon fără Socrate? Sau Maupassant fără Flaubert? Sau Nietzsche fără Wagner? E totuna cu a spune că în relația spirituală „față către față“ între maestru și învățător apare o tensiune pe care nici o instituție de învățămînt nu o poate suplini. De tensiunea aceasta depinde vigoarea de mai tîrziu a tînărului și onoarea de călăuză a maestrului. Altfel spus, oricîtă patimă a cunoașterii (libido sciendi) ar
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
spune că în relația spirituală „față către față“ între maestru și învățător apare o tensiune pe care nici o instituție de învățămînt nu o poate suplini. De tensiunea aceasta depinde vigoarea de mai tîrziu a tînărului și onoarea de călăuză a maestrului. Altfel spus, oricîtă patimă a cunoașterii (libido sciendi) ar dospi în sufletul unui famulus (învățăcel), fără imboldul dat de erosul resimțit față de maestru, formarea i-ar fi precară și neîmplinită. De aceea, ca o educație să se desăvîrșească, ea trebuie
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
poate suplini. De tensiunea aceasta depinde vigoarea de mai tîrziu a tînărului și onoarea de călăuză a maestrului. Altfel spus, oricîtă patimă a cunoașterii (libido sciendi) ar dospi în sufletul unui famulus (învățăcel), fără imboldul dat de erosul resimțit față de maestru, formarea i-ar fi precară și neîmplinită. De aceea, ca o educație să se desăvîrșească, ea trebuie să fie precedată de sentiment de iubire între spiritul matur și spiritul adolescent. Restul ține de înzestrare și providență, două variabile pe care
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
o educație să se desăvîrșească, ea trebuie să fie precedată de sentiment de iubire între spiritul matur și spiritul adolescent. Restul ține de înzestrare și providență, două variabile pe care nici o știință nu le poate anticipa. Pentru Steiner, relația dintre maeștri și discipoli nu cunoaște îngrădiri de ordin disciplinar: că e vorba de religie, filozofie, beletristică sau știință, relația poate apărea pretutindeni. Sunt totuși cîteva note comune ce caracterizează relația tradițională „față către față“. Prima am spus-o deja: formarea cere
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
La început, primii profesori au fost preoți, investiți cu o putere zeiască ale cărei virtuți treceau treptat la discipoli. Și chiar dacă relația de educare și-a pierdut cu timpul încărcătura sacră, reminiscențele ei se păstrează în aura de prestigiu a maestrului și în doza de mister pe care o cere legătura de tip spiritual. Vocația de călăuză nu poate fi răsplătită pecuniar, tocmai de aceea, marii profesori sînt rari. Și tocmai de aceea azi asistăm la o stare de spirit care
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]