4,819 matches
-
care am mai pomenit, s-au găsit numeroși sprijinitori de rang înalt a cauzei: pe lângă juristul și scriitorul Mikó Imre sau prim-ministrul Teleki Pál, care încurajau aducerea acasă nu numai a secuilor și ceangăilor, dar și a diasporelor de maghiari trăitori în marile orașe românești, mai exista un adept al cauzei: Ravasz László, episcop reformat în ținutul Dunării. El declara atunci: "Una din problemele vitale ale Transilvaniei este stabilirea unei legături vii între maghiarimea Tisei și maghiarimea secuiană"81. Teleki
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
secuii din Bucovina în comitatul condus de el. Preocuparea pentru problema diasporei și teama de românizare a ajuns subiect predilect în viața comunitară; începând de la taberele pentru explorarea satelor, trecând prin asociația EMKE (Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület - "Asociația Culturală a Maghiarilor din Transilvania"), până la cercetași, o mulțime de organizații se ocupau de problema diasporei maghiare și, cel puțin tot atâtea formațiuni, de problema transferului de populație. De acest subiect se ocupa comitatul, MÁV-ul (Magyar Állami Vasút - "Căile Ferate Ungare"), "Oficiul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
elaborat planuri de retransferare a acestor maghiari romano- catolici, vorbitori ai unui dialect arhaic, trăitori de sute de ani în afara Carpaților. În 1944, din cauza apropierii frontului, s-a vrut aducerea lor în țară în mod organizat. Deoarece identitatea lor de maghiari avea nevoie de întărire, s-a decis asigurarea noului lor cămin în regiunea de dincolo de Dunăre. Planul înaintat de secretarul de stat de la Interne, Bonczos Miklós, dar elaborat de Horthy Miklós jr., prevedea cultivarea a 172 de mii de pogoane
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
între problemele diasporei maghiare, transferul de populație și evreime este relevată și de alți autori (Ungváry Krisztián, Horváth Sz. Ferenc), însă, cel mai bine, a sesizat-o Szatmáry Lajos, angajat în "cauza" diasporei maghiare, vicepreședinte executiv al "Asociației Culturale a maghiarilor din Transilvania" (EMKE). În scrisoarea adresată la sfârșitul lunii aprilie 1944 primarului orașului Cluj, Szatmáry exprima dorința rezolvării măcar parțiale a problemei diasporei maghiare din Transilvania și propunea pentru aceasta înființarea ghetoului în cartierul Mănăștur din Cluj, cartier locuit mai
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
exprima dorința rezolvării măcar parțiale a problemei diasporei maghiare din Transilvania și propunea pentru aceasta înființarea ghetoului în cartierul Mănăștur din Cluj, cartier locuit mai ales de români. După cum afirma el, problema disporei era prezentă și în periferiile Clujului, soarta maghiarilor de aici fiind "aproape identică cu soarta cea mai neagră maghiarilor din diaspora de la Szolnok- Doboka". Vicepreședintele EMKE propusese mutarea ghetoului acolo pentru dezmembrarea blocurilor tradiționale ale populației evereiești și românești și pentru o mai bună supraveghere a lor, deoarece
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și propunea pentru aceasta înființarea ghetoului în cartierul Mănăștur din Cluj, cartier locuit mai ales de români. După cum afirma el, problema disporei era prezentă și în periferiile Clujului, soarta maghiarilor de aici fiind "aproape identică cu soarta cea mai neagră maghiarilor din diaspora de la Szolnok- Doboka". Vicepreședintele EMKE propusese mutarea ghetoului acolo pentru dezmembrarea blocurilor tradiționale ale populației evereiești și românești și pentru o mai bună supraveghere a lor, deoarece "în sutele de familii maghiaro-române trăitoare pe terenurile extravilane ale orașului
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
familii maghiaro-române trăitoare pe terenurile extravilane ale orașului conștiința, alterată, a maghiarimii e măcinată, iar fenomenul bilingvismului însemnă pentru ele mai degrabă un pericol decât un avantaj". În această privință, românii din Mănăștur "sunt conștienți, fiind bine dirijați, dar pe maghiarii care trăiesc printre ei îi asupresc, pur și Simplu, prin superioritatea lor materială și numerică, atrofiindu-le complet conștiința de rasă"93. Din scrisoarea vicepreședintelui reiese că el nu pusese la socoteală transmutarea evreilor; planul său - transmis mai departe de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
o clădire nouă (clădirea există și astăzi, găzduind birourile instituției succesoare a Securității, centrul SRI). Construcțiile noi sau renovările de clădiri nu puteau fi numite rechiziționări, însă explicațiile adiacente care lăudau "stilul secuiesc" și evidențiau "calitățile strămoșești de luptător" ale maghiarilor manifestate față de dușmanul ușor de recunoscut, făceau ca intenția să fie fără echivoc. Remarcăm un paradox interesant: că prefectul de Cluj dăsuse ordin pentru documentarea moștenirii arhitecturale a epocii românești, menționând, cu părere de rău, deteriorarea imaginii vechiului nucleu urban
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în teritoriu nu se ducea numai în lumea vizibilă. Când, în strada Zápolya din Cluj, în urma săpăturilor arheologice ale lui László Gyula, au fost decopertate trei morminte din epoca descălecării, vestigiile, conform scriitorului Wass Albert, "anunțau domnia milenară a bravilor maghiari și a armelor maghiare". În cadrul festivităților universitare, care aveau loc tocmai atunci, scriitorul a afirmat că "domnia exclusivă a științei maghiare înseamnă rădăcinile ce se întind până în străfundul timpurilor, [iar] Teatrul Național - vechi de 150 de ani - însemnă primatul artei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Afacerilor Externe au găsit că rezolvarea problemei transilvane ar putea sta în schimbul de populație. Pentru partea română aceasta ar fi însemnat ca cel mai mic teritoriu al său să își schimbe stăpânul, aici urmând să fie transferați cât mai mulți maghiari transilvani, o altă parte a acestora urmând să fie trimisă în Bacica (Bácska), loc de unde ar fi trebuit să plece sârbii; statisticianul român sugera ca aceștia din urmă să ocupe locul rămas de pe urma românilor din valea Timocului aduși în Transilvania
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pe Țară, după cum, foarte mulți s-au prevalat de calitatea de membru al Diviziei Secuiești). Dacă solicitantul era român, el încerca să aducă la cunoștința forurilor că în posturile ocupate anterior (de exemplu, la poliția de frontieră) fusese atașat cauzei maghiarilor locali. Deși în schema județeană rămăseseră, în permanență, cantonieri români, maiștri constructori de poduri-șosele și comisari în poduri-șosele, în Sălaj de pildă, la sfârșitul anului 1940, toți cei zece angajați erau de naționaliate maghiară. Aproape peste tot naționalitatea cantonierilor era
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pentru acești oameni. Dacă, prin apropiere, nu se afla nicio școală de limbă maghiară, atunci copiii paznicilor de șosele trebuiau înscriși la școala de limbă maghiară din alt sat (la Conferința Transilvană s-a susținut destul de accentuat ca "fiecare școlar maghiar trebuie să frecventeze o școală de limbă maghiară"). Contribuția alocată instituției respective, în acest scop, era de 35 pengő lunar, suportată de portofoliul Culturii și Educației. Căci, de exemplu, un număr de 5 familii cu numeroși copii, colonizați pe un
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Oficiului Ungar pentru Turism" (OMIH) - care servea și drept catalog pentru cazări - abundă în aprecieri formulate ireverențios, într-o modalitate jenant de simplistă, la adresa naționalităților, ca, de pildă: "Românii nu aparțin națiunilor istorice din Transilvania, ei s-au înfiltrat între maghiari prin teritoriile rămase goale din spatele sistemelor de apărare (limesuri n.tr.), ca păstori veniți din Balcani. Mai întâi au ocupat munții, apoi au coborât în văi. În decursul secolului al XVII-lea, numărul lor a crescut continuu". Pe de altă
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
al secuimii, ceea ce se și încadra în discursul "pelerinajului național" conceput de "Oficiul Ungar pentru Turism" (OMIH) și al instituțiilor partenere. Din lucrare putem afla că Transilvania era considerată "un pământ străbun", patria "folclorului maghiar autentic", despre al "cărui trecut maghiar neștirbit" povestesc "coloanele funerare din lemn sculptat". Găsim în volum stereotipia tuturor trăsăturilor caracteristice imaginii secuilor (considerați "poporul prințului Csaba") sau al săteanului secui, care își transporta apele minerale în căruța lui cu coviltir. Lucru neobișnuit pentru un ghid turistic
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pe care îi privea repunerea în fucțiune a industriei hoteliere, circulara făcea cunoscut: "Filiala se va îngriji de stabilirea sumei pentru eventualele închirieri, în forță, de hoteluri sau pensiuni. Filiala va căuta ca solicitantul închirierii să fie, pe cât posibil, un maghiar"113. În această situație absolut defavorabilă din toate punctele de vedere pentru întreprinzătorii de naționalitate română, merită de amintit cazul Hotelului "Astoria" din Cluj. Deși controlul autorizațiilor de funcționare a întreprinderilor se efectua, în general, de către autoritățile municipale, se pare
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Zimand și comandant al unității de pompieri, a hotărât să treacă cu fiii și cu nevasta în Ungaria. N-au fost singurii. Între august 1940 și februarie 1944, conform datelor oficiale ungare, își părăsiseră domiciliul circa 200 de mii de maghiari - adică fiecare al doilea maghiar - din Transilvania de sud. Aceasta însemna o masă de oameni aproximativ egală cu cea care părăsise Transilvania între 1918 și 1924, însemnând un adevărat dezastru pentru comunitatea maghiară din Transilvania de sud. Fenomenul nu atingea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de pompieri, a hotărât să treacă cu fiii și cu nevasta în Ungaria. N-au fost singurii. Între august 1940 și februarie 1944, conform datelor oficiale ungare, își părăsiseră domiciliul circa 200 de mii de maghiari - adică fiecare al doilea maghiar - din Transilvania de sud. Aceasta însemna o masă de oameni aproximativ egală cu cea care părăsise Transilvania între 1918 și 1924, însemnând un adevărat dezastru pentru comunitatea maghiară din Transilvania de sud. Fenomenul nu atingea, în primul rând, doar clasa
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Acest exod a mutilat chiar fundamentul societății maghiare din Transilvania de Sud, unde ei trăiau, extrem de dispersați, în Sibiu (Nagyszeben), Făgăraș (Fogaras), Arad (Arad) sau Timișoara (Temesvár). Jumătate din populația maghiară a Sibiului a plecat; din 25 de mii de maghiari din Brașov, 15 mii au plecat. Procentul de 51% a populației maghiare a Turdei, în 1930, ajunsese de 21%, iar maghiarimea regiunii industriale a văii Jiului a părăsit locurile în procent de 70-80%. La început, guvernul ungar s-a străduit
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
date frapante în Transilvania. În Ungaria de după Trianon, în perioada 1929-1938 se consuma o cantitate de alcool corespunzătoare a 31,1 litri de vin pe un an pe cap de persoană. În localitatea Kidén din comitatul Cluj, locuită exclusiv de maghiari, acest procent era în jur de 20 litri anual, iar în Micske, din comitatul Bihor, era de 16 litri. Date similare întâlnim și în alte părți (de pildă în Bogdán-ul din Sălaj). Aproape în toate cazurile controalele medicale au atras
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de 20 litri anual, iar în Micske, din comitatul Bihor, era de 16 litri. Date similare întâlnim și în alte părți (de pildă în Bogdán-ul din Sălaj). Aproape în toate cazurile controalele medicale au atras atenția asupra obiceiului preluat de maghiari de la români, acela de a bea spirtul rafinat cu grad ridicat de alcool asezonat cu lichioruri, efectul devenind mult mai distructiv decât cel al vinului. La țară, 50-90% din bărbați fumau, copiii fumau de la vârsta de 12 ani. Marea majoritate
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de dezvoltare sau a celor fiziologice, sarcina cea mai grea era stabilirea diferențelor de mentalitate. Înșiși scriitorii epocii au fost preocupați de definirea "spiritualității transilvane", născându-se numeroase scrieri despre cum se pot regăsi și cum se pot suda "sufletește" maghiarii din cele două regiuni ale țării. Era foarte dificil să-ți formezi o părere în acest sens, cu atât mai mult cu cât, în interiorul Transilvaniei, se puteau sesiza diferențe frapante. În anumite locuri întâlneai o anume dușmănie între cei de la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
se repartizează și nu le abandonează ușor. În general sunt binevoitori și foarte recunoscători pentru un tratament uman"131. Viața cotidiană a unui român din Transilvania de Nord - îndrăznesc să risc măcar atât - era mai puțin îngrădită față de viața unui maghiar din Transilvania de Sud; nu avea nevoie de niciun fel de permis de călătorie, recolta anuală nu i se confisca pur și simplu, iar dacă acest lucru se întâmpla, atunci era cert că la fel se întâmplase și cu recolta
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
plana și iminența rechiziționării sau judecării pentru pământuri primite prin reforma agrară română. Politica de reciprocitate nu cruța pe nimeni: sistemul instituțional cultural al comunității, adică existența acesteia, depindea, în mare măsură, de modul în care recepta statul ungar situația maghiarilor din România. Putem observa cum viața cotidiană s-a confruntat deseori cu situații cel puțin incomode pentru locuitorii majoritari din regiune. De pildă, în însemnările sale de jurnal, scriitorul Illyés Gyula descrie un drum cu autobuzul de la Lacul Roșu la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
s-a confruntat deseori cu situații cel puțin incomode pentru locuitorii majoritari din regiune. De pildă, în însemnările sale de jurnal, scriitorul Illyés Gyula descrie un drum cu autobuzul de la Lacul Roșu la Bicaz, unde un puști vânzător de ziare, maghiar, admonestase niște călători români pentru că nu vorbeau ungurește în "țară ungurească". Autorul celebrului roman Norodul Pustelor - după propria-i mărturisire - a sărit în apărarea românilor și l-a pus la punct pe cârcotaș. Petru Groza, premierul de mai târziu al
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
refugiat turdean, care, cu ocazia mobilizării, a găsit paralelisme specifice în relațiile sociale din Transilvania: "Aici, la Cluj, am văzut grupuri de români, care se țineau de mână, cântând cântece românești, mergând pe strada principală în acompaniament de lăutari, în timp ce maghiarii noștri, săracii, la mobilizarea din România, apăreau în fața comisiei militare triști, în grupuri mici, temători. Nu numai că nu cântau, dar nici măcar nu vorbeau între ei, ca nu cumva autoritățile să-i bată din cauză că erau maghiari"132. Cele scrise evidențiază
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]