3,302 matches
-
ar fi existat încă din 1510. La început (sec.XV) satul era situat pe niște coline prin preajma cheilor Bîcului, numit Turluiești (de la turlă), de unde un oarecare Toader Truș ar fi organizat strămutarea satului de pe vatra veche, unde actualmente se află mahalaua Fundătură - poiană din fundătura codrilor. Mahalalele satului poartă următoarele denumiri: Fundătură (poiană din fundătura codrilor), Ivașcova (de la numele unui boier de la Iași - Ivașcu, care a acaparat cu forța această moșie), Dealul Morilor (erau peste 20 de mori de vânt), Vălicica
Trușeni, Chișinău () [Corola-website/Science/305128_a_306457]
-
La început (sec.XV) satul era situat pe niște coline prin preajma cheilor Bîcului, numit Turluiești (de la turlă), de unde un oarecare Toader Truș ar fi organizat strămutarea satului de pe vatra veche, unde actualmente se află mahalaua Fundătură - poiană din fundătura codrilor. Mahalalele satului poartă următoarele denumiri: Fundătură (poiană din fundătura codrilor), Ivașcova (de la numele unui boier de la Iași - Ivașcu, care a acaparat cu forța această moșie), Dealul Morilor (erau peste 20 de mori de vânt), Vălicica Veche (o vîlcea slab pronunțată), Vălicica
Trușeni, Chișinău () [Corola-website/Science/305128_a_306457]
-
sat de oameni slobozi. Din momentul colonizării intense, satul s-a divizat în două părți, partea moldovenească și partea rusă sau moldoveni și ruși. E de menționat că și Slobozia are aceeași divizare. Fiecare parte la rândul ei a avut mahalale cu denumiri distincte. În partea moldovenească sunt cunoscute mahalale istorice cu nume Izvor, Capăt, Țarăni. În partea rusă Дикуль [dikul'] de la rus. "дикий" [dikij], adică loc sălbatic și Замша [zamša], de la rus. "замшелый" [zamšelyj], adică acoperit cu mușchi, loc mlăștinos
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
s-a divizat în două părți, partea moldovenească și partea rusă sau moldoveni și ruși. E de menționat că și Slobozia are aceeași divizare. Fiecare parte la rândul ei a avut mahalale cu denumiri distincte. În partea moldovenească sunt cunoscute mahalale istorice cu nume Izvor, Capăt, Țarăni. În partea rusă Дикуль [dikul'] de la rus. "дикий" [dikij], adică loc sălbatic și Замша [zamša], de la rus. "замшелый" [zamšelyj], adică acoperit cu mușchi, loc mlăștinos cu mușchi. Celelalte denumiri au venit de la nume de
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
vorbesc multe nume de familie statornicite aici: Mocanu (cioban, crescător de oi), Pascaru (care se îndeletnicește cu pescuitul), Chirică (de la chirigiu), Petreanu (din neamul petrarilor). Primele case au apărut pe malul râului Larga. La început se presupune că a apărut mahalaua Răducenilor. Până mai nu demult s-au păstrat casele mici și numele vechilor locuitori: Vasile Răduc, Vasile Petreanu, Nicolae Poștaru, Nicolae Cozma, Toader Chirică, Mărioara Iordache, Donica Petreanu, Toader Livizoru, Anastasia Sărăteanu.C asele erau construite din piloni de lemn
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
o moșiereasă care venise aici de prin părțile Hotinului prin 1818 cu întreaga sa familie. Rămasa văduva, Smaranda a de-venit capul familiei si pentru a-si lucra pământurile a chemat oameni din alte părți. Curtea ei era situata în mahalaua veche de astăzi. În jurul curții au început a se construi case, a se largi suprafețele populate. După decesul Smarandei, localnicii au hotărât sa dea denumirea acestei așezări in numele moșieresei lor Smaranda, adică Smărăndeni. Cu timpul aceasta denumirea s-a
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
arabile, pășune și finețe în deajuns. Mai erau trei iazuri cu pește și 2 mori ce funcționau cu apă. Depărtarea pînă la satul Scumpia era de o oră". Satul la acea vreme avea cea mai mare populație,după tîrgul și mahalaua Foleștii, din ținutul Iași. Conform actelor din Arhiva Națională a Republicii Moldova s-a constatat că, satele Sărată cu odaia Sărată Nouă, pînă în anii 1848-49, aparțineau boierului și Marelui Vesternic Iordache Ruset-Roznovanu și Logoftesei Anikia Rosetti Roznovanu. Boierii moldoveni, care
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
de alipirea așezămîntului moșiei Șendreni la Vărzăreșticu toate gospodăriile și pămînturile de care dispuneau. Astăzi teritoriul comunei este divizat în mai multe părți: Vărzăreștii Vechi, Șendreni și Vărzăreștii Noi în care se mai păstreză unele denumiri istorice vechi ale vechilor mahalale: Basoc, Poiană, Staniște, Boteanu, Zbîrnești, Trifănești. Unul din cele mai interesante localuri de interes religios, cultural și istoric din Republica Moldova este desigur mănăstirea Nașterii Maicii Domnului. Mănăstirea este amplasată pe un loc pitoresc, pe o colină înaltă de unde se vede
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
de Onoare Românesc, care a fost restabilit și inaugurat la 21 septembrie 2010 în memoria ostașilor români căzuți pe aceste locuri în timpul celui de-ai doilea război mondial. În localitate sunt trei biserici: Biserica Sfîntul Ambrosie de Optina, situată în mahalaua Satul-Nou, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, situată în partea veche a satului și Biserica Sfîntul Mucenic Dimitrie de la mănăstire. Începînd cu anul 1992 și pînă în prezent, grație eforturilor credincioșilor, arhimandritului Serafim, egumenei Gheorghe Plăcintă, preoților Vasile Plăcintă și
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
funcționa pe lângă biserică. Din civilizația boierului a rămas ca martor doar movila din preajma actualei școli. Clădirile auxiliare ale școlii ruse de pe timpuri, tot ca școală funcționaseră, dar nu dispunem de date cînd au fost deschise. A mai rămas și denumirea mahalalei de “Grădina Boierească” unde pe teritoriul actualei școli a fost “Conacul Boieresc”,devastat la 1918 în urma evenimentelor de pe atunci. Perioada de la 1920-1940 a fost una din perioadele de înflorire a satului. Consătenii noștri au fost participanți la acele evenimente fiind
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
un mic cătun pe nume „Bodești”. În cătun a fost construită o biserică. Data despre apariția acestei localități datează din anul 1588. In timpul războiului al II - lea mondial pe hartă era însemnat satul Bodești. În prezent, Bodeștiul este o mahala a satului Pohoarna. În anul 1735 s-a organizat o nouă așezare moldovenească tot cu vechea denumire, care constituia 27 gospodării, cu un număr de 197 persoane. În același timp moșia satului Bodești a intrat în posesia moșierului Ion Vartic
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
întors 43 de bărbați dintre care 13 invalizi. În anii 1946-1947 a fost seceta mare urmata de foametea organizata de către autoritățile sovietice, care a secerat mii de veți omenești. În toamna anului 1947 a fost înființată prima gospodărie colectivă în mahalaua Răzeși. Avându-l ca prim-președinte pe Livițchi Panteleimon Gavril. În același an au mai fost înființate ulterior încă două colhozuri în mahalaua Pohoarna, avându-l ca președinte pe Avram Roizman, iar în mahalaua Harbuțcani a fost numit președinte Raileanu
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
a secerat mii de veți omenești. În toamna anului 1947 a fost înființată prima gospodărie colectivă în mahalaua Răzeși. Avându-l ca prim-președinte pe Livițchi Panteleimon Gavril. În același an au mai fost înființate ulterior încă două colhozuri în mahalaua Pohoarna, avându-l ca președinte pe Avram Roizman, iar în mahalaua Harbuțcani a fost numit președinte Raileanu Ion. In 1948 aceste trei colhozuri s-au unit în unul singur avându-l ca președinte pe A.Samanati. Atestarea documentară a acestui
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
fost înființată prima gospodărie colectivă în mahalaua Răzeși. Avându-l ca prim-președinte pe Livițchi Panteleimon Gavril. În același an au mai fost înființate ulterior încă două colhozuri în mahalaua Pohoarna, avându-l ca președinte pe Avram Roizman, iar în mahalaua Harbuțcani a fost numit președinte Raileanu Ion. In 1948 aceste trei colhozuri s-au unit în unul singur avându-l ca președinte pe A.Samanati. Atestarea documentară a acestui sfânt locaș datează din luna noiembrie 1828. Pe o placă din
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
aranjat cu traiul în locuri mai puțin populate.Cu un pic de frică și teama ei s-au îndreptat și spre porțilede acum ruinate.Localitatea a fost numită Voroteț de la „Vorota” în limba rusă, ce în limba moldoveneasca „poartă”. codice 1 "Mahalaua Cenușarii" codice 2 Mahalaua Babă <br>
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
în locuri mai puțin populate.Cu un pic de frică și teama ei s-au îndreptat și spre porțilede acum ruinate.Localitatea a fost numită Voroteț de la „Vorota” în limba rusă, ce în limba moldoveneasca „poartă”. codice 1 "Mahalaua Cenușarii" codice 2 Mahalaua Babă <br>
Voroteț, Orhei () [Corola-website/Science/305237_a_306566]
-
așezat într-o ravenă pe versanții căreia sînt localizate casele oamenilor. În interior, localitatea se împarte în mai multe mahăli, dar două sînt principale: cea de pe partea de est a pîrăului și cea de cealaltă parte de pîrău, din vest. Mahalaua din estul pîrăului cuprinde teritoriul de la pădure pînă jos, iar cea din vest - de la pîrău pînă sus, la drumul ce duce spre Poiana. Alcedarul este înconjurat de mai multe dealuri, acestea fiind acoperite de imense masive forestire. Un deal care
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
în prima jumătate a secolului al XVIII-lea "Hanul Câmpineanu", proprietar fiind Comandirul de batalion Ioan (Iancu) Câmpineanu (1798 - 1863). După moartea părinților săi, el își vinde partea sa de avere, constând în hanul Câmpineanu, situat pe podul Mogoșoaiei în mahalaua Doamnei, peste drum de casele baronului Ștefan Meitani (azi prefectura poliției). Cumpărători erau Petrache (Petros) Serafim și fratele său Dr. Ioan Serafim. Petros Serafim fusese dragoman (traducător) pe lângă ambasada Franței la Constantinopol, În 1812 el fusese trimis ca tâlmaci pe lângă
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
Populația - 776. Apți de muncă - 300. Fântâni - 60. Drumuri - 2,5 km (cu îmbrăcăminte dură - 1 km). Punct medical, grădiniță de copii, școală, bibliotecă. Un sătuc mic, mai degrabă ai crede că e o continuare a Pănășeștilor, poate chiar o mahala a acestei localități. Șoseaua ce vine de la Căpriana îl desparte în două, ca și pe s. Pănășești, care ține direcția spre nord-est, spre traseul Chișinău-Călărași-Cornești. Unite structural și geografic, aceste două sate practică același stil arhitectonic, cu aceleași case văruite
Ciobanca, Strășeni () [Corola-website/Science/306051_a_307380]
-
a prădat și a incendiat orașul. Noul domnitor, Radu Șerban, preferă Târgoviște ca cetate de scaun dar nu neglijează Bucureștiul și construiește în 1631 podul Șerban-Vodă, amenajează heleșteul Șerban-Vodă (astăzi parcul Carol). Radu Mihnea ridică mănăstirea Radu-Vodă care deținea câteva mahalale și în jurul căreia se grupează câteva prăvălii. Locuitorii mahalalelor sunt scutiți de dări cu condiția ca aceștia să lucreze numai pentru mănăstire. În timpul domniei lui Matei Basarab, Bucureștiul se bucură de prosperitate; se reface Curtea domnească cu mult bun gust
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Șerban, preferă Târgoviște ca cetate de scaun dar nu neglijează Bucureștiul și construiește în 1631 podul Șerban-Vodă, amenajează heleșteul Șerban-Vodă (astăzi parcul Carol). Radu Mihnea ridică mănăstirea Radu-Vodă care deținea câteva mahalale și în jurul căreia se grupează câteva prăvălii. Locuitorii mahalalelor sunt scutiți de dări cu condiția ca aceștia să lucreze numai pentru mănăstire. În timpul domniei lui Matei Basarab, Bucureștiul se bucură de prosperitate; se reface Curtea domnească cu mult bun gust, se ridică mănăstirea Târnov în locul unei biserici din lemn
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
în Dealul Spiriei a unei noi curți domnești, Curtea Nouă. În 1776 domnitorul hotărăște granițele Bucureștiului, dând dispoziție să se pună la marginea orașului hotare și cruci dincolo de care „a se întinde nimeni cu facere de case” și stabilește numărul mahalalelor la 67. Pe Podul Șerban Vodă domnitorul construiește case de primire a pașalelor, emirilor, mumbașirilor sosiți în oraș cu diverse misiuni; casele se numesc "beilic" iar o vreme strada unde s-au construit aceste case se va numi Podul Beilicului
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
este tratată în cheie modernistă de tip occidental (Bauhaus) sau în cheia istoristă specifică a arhitecturii neobrâncovești, în direcția deschisă de Ion Mincu. Orașul se extinde către periferii, ajungând la o suprafață întrucâtva comparabilă cu cea actuală; rămâne nerezolvată problema mahalalelor mărginașe, lipsite de utilități de bază și fiind constituite din clădiri precare, de o înfățișare rurală adeseori sărăcăcioasă. Viața cultural-socială a Bucureștiului ajunge la un nivel fără precedent, confirmând porecla de „mic Paris” (sau „Paris al Balcanilor”, deși improprie din
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
(n. 7 octombrie 1787 - d. 11 aprilie 1868) a fost un călugăr, ctitor de biserici, teolog, stareț al Mânăstirii Cernica și episcop al Râmnicului. S-a născut pe 7 octombrie 1787 în București, în mahalaua Sfântului Visarion, fiul unor târgoveți de condiție medie, Antonie și Floarea Antonescu. A fost botezat cu numele Constantin, nașă fiindu-i Luxandra Văcărescu, soția banului Barbu Văcărescu și mama poetului Ienăchiță Văcărescu. A urmat cursurile unei școli românești de pe lângă o
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
Zaharie Percec și Mihai Boca. Noua conducere a reluat programul său de la sfârșitul secolului al XIX-lea, urmărind antrenarea țărănimii române din Bucovina în lupta politică. În aprilie 1909 Iancu Flondor a pornit în fruntea a 600 țărani din satele Mahala, Ostrița și Buda, pentru a cere baronului Regner-Bleyleben, guvernatorul Bucovinei, anularea contractului de arendă încheiat de Fondul Religionar Ortodox cu Stammler, pentru moșiile din Mahala. Cu toate acestea, în preajma campaniei electorale pentru Parlament și pentru Dieta Bucovinei din 1911, cele
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]