KorAP: Find »[drukola/base=maior & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...121 122 123 ...218 >

5,446 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

dovedească adică că nu-i pasă că pierde... Popa Alexandru se apropie într-un rând și eu îi spun: Maiorul are ghinion, pierde". Și preotul începe a râde: "Apoi așa are totdeauna ghinion. Nu câștigă niciodată." Și jocul urmează și maiorul tot schimbă hârtii și a început a zice pas cu un zâmbet dureros și tragic, chiar înainte de a cerceta cărțile. Popa Guțan strigă din când în când cu vocea-i de stentor; Botez, un guard de geniu, mic, cu o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
de vânt. La cherhanale, pe când stam în lumina dimineții (îmi aduc aminte), veneau dubele cu pește de pe Dranov, dube românești. Trăgeau 6 ori 8 oameni la lopeți, tăcuți și încordați: aveau în înfățișare ceva măreț și barbar. Istoria lui Ivan Maiorul 15 Ivan Maiorciuc, care, nu se știe din ce pricină, pe la 1856, a venit fugar din Rusia. Aici a trăit singuratic, departe de ai lui, ca pescar, s-a însurat cu o lipovancă, a făcut cu ea copii, s-a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
se poate zice că atingea sublimul. În urmă, la Mahlata, la avantposturi, s-a prezintat un vagmistru de artilerie bulgar, care a făcut 8 luni campania, s-a luptat și împotriva Turcilor și a Sârbilor și a Grecilor: Discuția între Maiorul Mihăescu și el despre luptele împotriva Turcilor, a Grecilor ș-a Sârbilor. * Vizitele în sat la Mircovo la Stoianche Caragheorghiev. * Cortul nostru, așezat lângă murmurătoare pârae, între sălcii, între munți... La 24 Iulie s-a auzit că ne va sosi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
aveau somn și astâmpăr. Joi 25 Iunie, plecare din Mircovo. Popas lângă Zlatița la gura defileului, lângă satul Clisechioi. Începem marș de retragere. La 26, stăm pe loc. La 27, în zori, plecare la Etropol. La 28 stăm Etropol. Oda maiorului. La 29 mergem la Miscovo. Plecăm în zori pe vreme frumoasă. La 30. Tedeumul pentru încheierea păcii. La 31, stăm. La 1 August, după amiază la Golemi Izvor. La 2 August. Plecare în zori la Turghi izvor. La 3 August

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
drumului unii muriseră, alții mureau, Bulgarii îi despuiaseră de arme și muniții, și câni hămesiți îi pândeau și le așteptau sfârșitul cu limbile atârnate. Holera, grozavă și înfiorătoare, începe să râdă hidos în preajma noastră. Azi pleacă la Dunăre ofițeri bolnavi: maiorul Mihăescu, sublocot. Chirculescu ș.a. Vremea e frumoasă și foarte caldă. Wolf și Cordelea. Vremea e frumoasă și foarte caldă. Formele la miliție, căci cum am trecut Dunărea a început meliția și formalismul. Slujba e lungă și viața-i scurtă. Înainte

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
de la această colonie tânără și harnică, care-și organizează munca, și în primăvara vieții ei strânge cu grabă mana florilor pământului; nu râvnește la strânsura altui roi și păstrează acele răzbunătoare numai pentru adevărații dușmani din afară! De câte ori zbiera măgărița maiorului, de-atâtea ori soldații îi răspundeau cu chiote și râsete. Când a venit generalul Pătrașcu în tabără la Zimnicea, măgărița Bălcănița mânca oleacă de ovăs. Generalul s-a apropiat cu calul de ea: imediat Bălcănița s-a întors cu partea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Vârlan N. " Amanei D. " Goria I. " Zaharia Ghe. " Neculai Ghe. Grupa IX Caporal Roșescu I. Sold. Juncu Cost. " Păduraru D-tru " Nistor Ghe. " Gălățianu I. " Boroeanu V. " Drăghici Ghe. " Dumitru N. " Mustiață Gv. [Apel scris de un gradat din pluton] [Oda maiorului] E noapte-adâncă, pace. Maiorul nostru-n somn Visează-ntins pe spate; ș-al gloriilor domn Misteriosul Marte, i-ncinge fruntea-n lauri Pe când plăieșii noștri se bat ca niște tauri Cu căpitanu Bratu și Vulovici în frunte. Trecea batalionul cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Goria I. " Zaharia Ghe. " Neculai Ghe. Grupa IX Caporal Roșescu I. Sold. Juncu Cost. " Păduraru D-tru " Nistor Ghe. " Gălățianu I. " Boroeanu V. " Drăghici Ghe. " Dumitru N. " Mustiață Gv. [Apel scris de un gradat din pluton] [Oda maiorului] E noapte-adâncă, pace. Maiorul nostru-n somn Visează-ntins pe spate; ș-al gloriilor domn Misteriosul Marte, i-ncinge fruntea-n lauri Pe când plăieșii noștri se bat ca niște tauri Cu căpitanu Bratu și Vulovici în frunte. Trecea batalionul cu glorie prin munte Prin

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Vulovici în frunte. Trecea batalionul cu glorie prin munte Prin nourii cei sumbri prin văile cu flori Spre Zlatița-aurită de-a razelor ninsori. Gazeta noastră, adică ilustrul Gancevici Mâna cu spada-n mână o mie de bulgari Și-i contempla maiorul din somnul lui, de-aici Cum fug zarzavagiii notând prin munții mari. Iar sublocotenentul din Hangu eu v-o jur Își împlântase spada la un Bulgar în c... Ș-așa, prins în frigare, striga spre-o ordonanță Să vie ca să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
fală Făceau în Etropole intrare triumfală În bivuac oștenii se așezau cu grabă Bătea zefirul dulce c-o adiere slabă... Și vechea boare-a nopții din zeci de bivuace Când pe batalioane porneau toți să se... Venea infectând somnu seninului maior Și cum dormea supt cortu-i ca un copil ușor, Avu un vis de groază, de sânge și venin Sfărmând duioasa pace din somnu lui senin Toți ofițerii vrednici, băieții lui cu care Pe câmpii biruinții alăturea luptase Cu toții se trezise

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
toți pe cel mai mare așa-l împresurară Și câte-un gest lugubru cu toți solemn schițară Apoi, trecură-n noapte înspre eterna pace Ca un convoi funebru ce merge să se...16 [DESPRE "APA MORȚILOR"]* Matei Dumbravă vorbește cu maiorul, cearcă apoi să aline durerea Mariei și s-o împace cu soarta. Vine pe la ei și Iorgu Voinea; se stabilește ușor un fel de prietinie între el și bătrâni. Matei a vorbit cu Maria și despre Vasilică Popazu... Apoi în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
despre Vasilică Popazu... Apoi în noaptea de înviere când se întoarce pribeagul vine izbucnirea bătrânului înpotriva lui Vasilică Popazu. O izbucnire teribilă, în care caută să demaște și să umilească pe acest Tartufe. Dar mânia bătrânului se întinde și asupra maiorului, ș-atuncea se hotărăște bătrânul să ee la țară pe Maria și pe Panaite nenorocitul. Viața la țară. O vizită la Voinea. Maiorul decade. Maria se hotărăște la un deplin sacrificiu, renunță la iubire! Maiorul vine s-o vadă din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
care caută să demaște și să umilească pe acest Tartufe. Dar mânia bătrânului se întinde și asupra maiorului, ș-atuncea se hotărăște bătrânul să ee la țară pe Maria și pe Panaite nenorocitul. Viața la țară. O vizită la Voinea. Maiorul decade. Maria se hotărăște la un deplin sacrificiu, renunță la iubire! Maiorul vine s-o vadă din când în când. Popazu vine la țară ca să facă o împăcare, căci bătrânul Matei urmărește casele fetii și cucoana Safta face lui Vasilică

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
bătrânului se întinde și asupra maiorului, ș-atuncea se hotărăște bătrânul să ee la țară pe Maria și pe Panaite nenorocitul. Viața la țară. O vizită la Voinea. Maiorul decade. Maria se hotărăște la un deplin sacrificiu, renunță la iubire! Maiorul vine s-o vadă din când în când. Popazu vine la țară ca să facă o împăcare, căci bătrânul Matei urmărește casele fetii și cucoana Safta face lui Vasilică Popazu zile fripte. Acolo se umilește, se înjosește. Apoi într-o noapte

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
și cucoana Safta face lui Vasilică Popazu zile fripte. Acolo se umilește, se înjosește. Apoi într-o noapte de groază pribeagul Panaite ucide pe tatăl său și se prăpădește și el. Maria are o criză grea de suflet, se îmbolnăvește. Maiorul se întoarce în sfârșit la viața lui... Căci bătrânul Dumbravă, la urmă înfricoșat că va pierde și pe această fată, că i-o va râpi târgul blăstămat, aproape îl alungă... Revolta lui Matei Dumbravă asupra târgului și pantalonarilor cari i-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
nenorocit fetele. Vânătoarea în pădure, în munți, iarna. Izbucnirea de dragoste a Mariei, în sfârșit. Dumbravă și Stahu es în târg și se întâlnesc în treacăt cu Popazu. Apoi se întâlnesc cu Iorgu Voinea și-l aduc acasă. Apoi seara, maiorul năzuește la Maria, care fuge de el, după o mică dezbatere în care ea protestează. Gândurile bătrânului Dumbravă în singurătatea odăii lui, după întâlnirile de peste zi și după evenimentele zilei. La țară povestea părului din mijlocul ogrăzii, și moartea senină

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
care el îi arată iubirea lui, și ea îi răspunde că a renunțat, că are o datorie de jertfă... La țară. Gospodăria bătrânului. Seara Maria stă de vorbă cu pribeagul. Noapte de nesomn și gânduri... Voinea află dela târg, de la maior, că Maria a plecat la țară și vine s-o vadă... Când pleacă Voinea cu Maria și cu bătrânul spre Plopeni, începe a vorbi (în glumă) cu mustrări felurite (cu M îi ziua de 11 Mai) cu vizitiul lui. Un

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Iozef. Două feluri de prieteni am: cari mă iubesc și cari mă urăsc. Cea mai puțin cochetă dintre femei cunoaște dragostea unui bărbat pentru ea, c-o clipă mai nainte de a o cunoaște bărbatul însuși. Procesul bătrânului. Trece vreme. Maiorul tot mai tare se înglodează. Vine din când în când la țară... Dar foarte rar; pare a fi luat o hotărâre... Iorgu Voinea... Cum se hotărăște el însfârșit să vie s-o vadă pe Maria... [MOLDOVA DE SUS ȘI BASARABIA

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru Harki (Pagliacio Ernest Ernestovici) Mișa Spillag maior Ionaș familie rămasă săracă care ține restaurant domnu Mișa fetița sora sa care cântă la piano. Atmosfera de bunătate și prietinie. 24 Iulie. Într-o familie de burghezi, sara. Reacționarismul și naționalismul. Povestiri despre petrecerile boerilor de odinioară cu săniile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Dunăreanu (1881-1973) prozator, fost coleg cu Mihail Sadoveanu la "Liceul Național" din Iași. 13. Vasile Sadoveanu inginer agronom, frate mezin al prozatorului. 14. N. N. Beldiceanu (1881-1923) coleg de clasă cu Mihail Sadoveanu la "Liceul Național" din Iași, prozator. 15. Ivan Maiorul evocat în Priveliști dobrogene (1914). 16. A. Mirea pseudonimul asociaților D. Anghel Șt. O. Iosif. Redactori la Cumpăna, coautori ai Caleidoscopului lui A. Mirea (I 1908; II 1910) și ai altor scrieri. 17. Jurnalul de campanie (pag. 73-86) stă la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817

în 1914 m-am dus la Roman și am făcut școala de ofițeri de rezervă timp de 2 luni. Și am avut ofițeri profesori foarte buni: Căpitanul Cristea Ivanovici, era ofițer de mare valoare și era comandantul Companiei de învățători. Maiorul Ghiorghiu mai mult ne lua în râs, iar colonelul Niculescu iar era ofițer de elită. Și într-o zi maiorul Ghiorghiu m-a scos să comand plutonu și am dat o comandă așa de năstrușnică, că o parte s-au

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
am avut ofițeri profesori foarte buni: Căpitanul Cristea Ivanovici, era ofițer de mare valoare și era comandantul Companiei de învățători. Maiorul Ghiorghiu mai mult ne lua în râs, iar colonelul Niculescu iar era ofițer de elită. Și într-o zi maiorul Ghiorghiu m-a scos să comand plutonu și am dat o comandă așa de năstrușnică, că o parte s-au întors spre Gâdinți, o parte spre Sagna (?), o parte spre turnul Episcopiei și o parte au rămas pe loc. Și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
Ghiorghiu m-a scos să comand plutonu și am dat o comandă așa de năstrușnică, că o parte s-au întors spre Gâdinți, o parte spre Sagna (?), o parte spre turnul Episcopiei și o parte au rămas pe loc. Și maiorul Ghiorghiu mă întreabă: "Ce faci acum caporale? Și răspund eu: "Să aveți o țâră de răbdare Dle maior, că tot amu îndrept eu treaba ". Și am zis: "La loc comanda "și toți s-au întors cu fața la mine, iar eu să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
s-au întors spre Gâdinți, o parte spre Sagna (?), o parte spre turnul Episcopiei și o parte au rămas pe loc. Și maiorul Ghiorghiu mă întreabă: "Ce faci acum caporale? Și răspund eu: "Să aveți o țâră de răbdare Dle maior, că tot amu îndrept eu treaba ". Și am zis: "La loc comanda "și toți s-au întors cu fața la mine, iar eu să nu tac, i-am lăudat: "Așa băeți ! ", iar maiorul a zis: "Du-te dracului ! ". Iar învățătorul Zota Ion

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
răspund eu: "Să aveți o țâră de răbdare Dle maior, că tot amu îndrept eu treaba ". Și am zis: "La loc comanda "și toți s-au întors cu fața la mine, iar eu să nu tac, i-am lăudat: "Așa băeți ! ", iar maiorul a zis: "Du-te dracului ! ". Iar învățătorul Zota Ion, râdea de mine. Și l-a scos și pe el și a comandat tot prost și i-a spus Maiorul Ghiorghiu: "mai rău ca cel dintâi ! ". El se credea foarte deștept

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]