6,257 matches
-
ritmul noapte-zi. S-au Înregistrat diferențe Între momentele din zi, de maxim și minim, În schimb, În funcție de sex și de sezon, precum și diferențe În ceea ce privește valorile. La cea mai mare parte din pacienții cu evoluție favorabilă a afecțiunii, TA a marcat maximele Între orele 10-13 și Între 17-19, iar minimele Între orele 3.004.00. Tensiunea diastolică a atins valori maxime spre sfârșitul lunii ianuarie, În timp ce tensiunea medie, spre jumătatea lunii februarie. La femei, modularea a fost circatrigintană, cu maxima În ziua
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
a marcat maximele Între orele 10-13 și Între 17-19, iar minimele Între orele 3.004.00. Tensiunea diastolică a atins valori maxime spre sfârșitul lunii ianuarie, În timp ce tensiunea medie, spre jumătatea lunii februarie. La femei, modularea a fost circatrigintană, cu maxima În ziua a 22-a a ciclului. 6. frecvența cardiacă prezintă, În general, variații care urmează temperatura corporală. 7. În ceea ce privește variabilitatea parametrilor unor parametri biochimci, pierderile de calciu variază cu vârsta, la femei fiind mai accentuate În perioada ciclului menstrual
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de procese de eroziune acumulativă recente, ca efect al despăduririlor masive. Efectul masivelor despăduriri a fost cel de creștere a energiei de relief. Energia medie de relief atinge valori pe teritoriul comunei Țibănești de aproximativ 252- 271 m iar cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
o posibilă coborâre a nivelului pânzelor freatice prin diminuarea cantitativă a acestora. Abraziunea țărmurilor poate duce la apariția unor marmite de abraziune și la retragerea falezelor, care se pot forma, iar efectele șiroirii și ale eroziunii difuze, în general, devin maxime atunci când versanții sunt dezgoliți de vegetație (E. D. Ipate, 1984). Unele din formele specifice ale reliefului antropic îl formează agroterasele pentru livezi, culturi de viță de vie, în N satului Jigoreni, în NE satului Tungujei. Rezumând cele exemplificate putem spune
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
NV, C, SE. Cele mai puține unități se află în regiunea SV. Distribuția unităților active în teritoriu este dată mai ales de unitățile cu mai puțin de 250 de salariați. Cifra de afaceri obținută de unitățile locale active înregistrează valoarea maxima în regiunea București - Ilfov, atât pe total cât și la nivelul IMM-urilor, existând o mare discrepanță față de regiunile țării. Deși următoarele valori sunt înregistrate în regiunile SE si S la numărul total al unităților active, în ceea ce priveste IMM
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
lucru mai trebuie luat în seamă (iarăși: evitat de biografi, ca incomod): printre colaboratorii Fântânei Blandusiei, care apărea cu girul lui Eminescu, se regăsește, alături de Grigore Manolescu, doctorul Gheorghe Marinescu etc. și Cornelia Emilian care publică aici pagini largi de maxime și cugetări. Lumea lui Eminescu îl însoțește peste tot pe poet dar mai ales în glorie... Repet, nu știu dacă se poate face mare lucru pentru ștergerea imaginii care a rezultat dintr-un asemenea complex de împrejurări familiale, prietenești, politice
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pentru a ne aduce aminte cei câțiva ani „indecenți” ai lui Eminescu, Artur Enășescu devenind un fel de „Oedip viu” care-și plimbă orbirea de sine prin lume ca să se vadă tipul său de existență supus plenar celei mai reluate maxime eminesciene din perioada interbelică: „Poezie - sărăcie”. Se poate spune, conclusiv, că ceea ce s-a numit îndeobște „mal de siecle” pentru Europa, mai ales pentru Franța, a devenit, pentru noi, „răul de Eminescu”, adică spaima de boli intelectualiste. în acest covor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
central, basarabeanul Ion Răutu, surghiunit la ieșirea din adolescență, o călătorie la capătul căreia se produce revelația, iluminarea supremă. Tânărul își vede semenii (paznicii Feighin și Sinenco, alți deținuți, localnicii siberieni), dedați îndeobște celor mai josnice fapte, ajungând în clipa maximei primejdii la o deplină umanitate. Faptul, repede uitat de cei în cauză, nu e mai puțin dătător de speranță și, ca atare, poate fi convertit în sens al vieții, în ideal de luptă. În voia valurilor este astfel mai mult
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
I-II, pref. N.N. Condeescu, București, 1966; Edmond și Jules de Goncourt, Pagini de jurnal, I-II, pref. Șerban Cioculescu, București, 1970; Jean-Pierre-Claris de Florian, Fabule, pref. trad., București, 1972; Lope de Vega, Comedii, București, 1972 (în colaborare); La Rochefoucauld, Maxime și reflecții, pref. Ion Vicol, București, 1972; Jean Follain, Poeme, pref. trad., București, 1973; Vauvenargues, Maxime și reflecții, pref. Ion Vicol, București, 1973; Romanele Mesei Rotunde (în prelucrarea modernă a lui Jacques Boulenger), pref. Irina Bădescu, București, 1976; Henri Bosco
TITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]
-
II, pref. Șerban Cioculescu, București, 1970; Jean-Pierre-Claris de Florian, Fabule, pref. trad., București, 1972; Lope de Vega, Comedii, București, 1972 (în colaborare); La Rochefoucauld, Maxime și reflecții, pref. Ion Vicol, București, 1972; Jean Follain, Poeme, pref. trad., București, 1973; Vauvenargues, Maxime și reflecții, pref. Ion Vicol, București, 1973; Romanele Mesei Rotunde (în prelucrarea modernă a lui Jacques Boulenger), pref. Irina Bădescu, București, 1976; Henri Bosco, Mătușa Martine, pref. Micaela Slăvescu, București, 1979; Maurice Carême, Cheița fermecată - La Clef enchantée, ed. bilingvă
TITA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290199_a_291528]
-
minți? întreabă cei de față mirați. — Să n-am parte de copii, să mor aici pe loc dacă spui o minciună! Eu am plătit 6 lei. 154 bucureștii de altădată 297. Începând din 1858 au apărut mai multe broșuri cuprinzând maximele lui Cilibi Moise, printre care: Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise vestitul din Țara Românească (1862); Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise vestitul din Țara Ro mânească (1867) etc. Autorul lor era însă analfabet. Aforismele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tonul ca să convingă, o face cu mijloace intelectuale fine și oneste. După ce l-am comparat cu „Le Figaro”, celălalt cotidian de referință, risc să spun că e cel mai francez dintre ziarele franțuzești. *Recunosc, nu prea am ținut seama de maxima lui Quintilianus Non multa, sed multum. Din contra, am poftit multe, repede, fără răbdarea unor asimilări normale. Fascinat de detalii și subtilități, mi-am forțat, nu o dată, inutil, metabolismul intelectual. Am sărit peste etapa „rumegării” cunoștințelor, a reflecției, mai ales
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
postului de radio Europa Liberă în toată perioada ei de funcționare, Europa Liberă a fost considerată una dintre cele mai periculoase instituții pentru regimul comunist care a alocat, în consecință, ample mijloace pentru a o contracara. În 1968, perioadă de maximă deschidere a regimului din România, o notă a SIE oferă atât perspectiva autorităților de la București asupra activității postului, cât și planurile lor în ce o privește: în scopul cunoașterii și contracarării activității duse de Europa Liberă împotriva țării noastre, organele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu mai poate digera iluziile, oricât de terapeutice, ale normalității. Instruit de timpuriu În „principiul răului”, George Koves, tânărul recunoscător pentru inestimabila Inițiere În cruzimea elementară și „simplă” a universului concentraționar, contemplase Împlinirile răului cu resemnare, fără lamentări sau indignare. Maxima lui Cioran („Sans l’enfer, point d’illusions”) poate fi inversată acum: fără iluzii, nu există infern. La „pokerul” existenței, jucat și În Kaddish, și În Liquidation, Auschwitz rămâne „imbatabil”, În competiția cu orice alte instituții de „educare” prin exterminare
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Cerna, Ion Covrig, Sorel Avramescu, E. Ar. Zaharia, N. Tăutu, Aurelian Tudor (Aurel Fediuc), iar publicistica, D. Pânzaru, Niculai Roșca, Leca Morariu, Traian Chelariu, Octavian Olinici ș.a. Traian Suhan propune medalionul Carmen Sylva, V. Blănaru se îngrijește de publicarea unor maxime și cugetări, iar A. Frunză, D. Crăescu și Elenă Cosma scriu cimilituri și epigrame. D.B.
FREAMATUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287081_a_288410]
-
un articol al lui Noël Roger, intitulat La Nouvelle Roumanie. Paul Constant semnează necrologul Ion I. Ciorănescu, iar C. Radu articolul Alecsandri e de origine italiană? Însemnările de călătorie aparțin lui A. Semaca. Gabriel Drăgan adună, sub genericul Sâmburi, câteva maxime. Cugetările lui Lucian Blaga sunt republicări. D.B.
FREAMATUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287086_a_288415]
-
transpunere liberă, urmând moda antologiilor sapiențiale, a unor „sentințe” culese din opera lui Ovidiu - cele mai multe din Ex Ponto -, poet cultivat de umanismul occidental și românesc (îndeosebi de Miron Costin). Parafrazele, tratate diferit în fiecare limbă, conferă sensuri modificate și îmbogățite maximelor ovidiene. Textul se revendică, prin motive tematice, alegorii (existența, moartea) și procedee de virtuozitate tehnică, din recuzita barocului. Alteori, „sentințele” devin mai fluente și comprehensibile sub influența liricii populare: „Ce-i făgăduială/ Fără dăruială?/ Trecătoare brumă,/ Fum, vânt, prah sau
FRANCK VON FRANCKENSTEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
lipsesc nici tălmăcirile din literatura franceză (Montesquieu, Molière, Voltaire, J.-J. Rousseau, Diderot, Lamartine, Béranger, Lamennais, Balzac, Hugo, Al. Dumas, Musset ș.a.), precum și transpunerile fragmentare din clasicii greci și latini (Homer, Ovidiu, Vergiliu, Cicero ș.a.). Se adaugă multe aforisme și maxime din Cicero, Voltaire, Chamfort, Pascal, Vauvenargues, Fénelon, Axel Oxenstiern, J. G. Fichte. Completând, din punct de vedere cultural și literar, acțiunea politică a „Gazetei de Transilvania”, F. pentru m., i. și l. a militat, concomitent cu „Dacia literară” sau „Propășirea
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
din Shakespeare și Vergiliu, precum și rubrica de cugetări și sentințe „Flăcări gânditoare”. Poeziile, marcate de manierisme formale, decorative, sună de cele mai multe ori declamativ. Interesantă pentru istoria literaturii este prezența în paginile revistei a versurilor lui Shakespeare. Ilustrând gustul vremii pentru maxime și cugetări, citatele din Hamlet de Shakespeare și Faust de Goethe (aici scoase din context și prezentate exclusiv pentru valoarea aforistică), au probabil ca sursă una din numeroasele compilații de maxime aflate în largă circulație încă de pe la 1880. Publicarea în
GANDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287152_a_288481]
-
revistei a versurilor lui Shakespeare. Ilustrând gustul vremii pentru maxime și cugetări, citatele din Hamlet de Shakespeare și Faust de Goethe (aici scoase din context și prezentate exclusiv pentru valoarea aforistică), au probabil ca sursă una din numeroasele compilații de maxime aflate în largă circulație încă de pe la 1880. Publicarea în serial a poemului epic Venus și Adonis constituie probabil prima traducere în limba română a poemului de tinerețe al lui Shakespeare, transpus cu fidelitate relativă, fără păstrarea pentametrului iambic din versul
GANDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287152_a_288481]
-
manuscrise de uz didactic, o aritmetică și o trigonometrie. Ca diortositor, el contribuie la tipărirea a numeroase cărți de cult (aproape douăzeci), atât la Râmnic, cât și la București. Corectează în 1783 un volum de Pilde filosofești, în care introduce maxime originale compuse de el. Din cele șase prefețe ale lui G., cele de mai mică importanță însoțesc un Catavasier (1784) - unde autorul aduce elogii marilor dascăli ai creștinătății -, apoi ediția de Cazanii din 1792 și Pravoslovnică învățătură (1794). Interesante prin
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
a format Eminescu stilul său inegalabil”. Sunt puse, de asemenea, în ecuație date noi despre unele etape ale vieții poetului. Aspecte ale influenței operei eminesciene asupra literaturii și spiritului public românesc sunt discutate dintr-o consecventă perspectivă morală. Antologia Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria (1901) are ca modele realizările similare datorate lui Iordache Golescu, Anton Pann, Gheorghe Alexici, Petre Ispirescu, Iuliu A. Zanne, I.C. Hințescu, Karl Schuller, Otto von Reinsberg-Düringsfeld, Karl Fr. W
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
Sibiu, 1908; Cuvântări și predici ale unui teolog, mai târziu cleric român în țară sub stăpânire străină, I-VIII, București, 1923-1939; Pagini dintr-o arhivă inedită, îngr. și introd. Antonie Plămădeală, București, 1984; Note ascunse. Jurnal, Cluj-Napoca, 1999. Culegeri: Proverbe, maxime, asemănări și idiotisme colectate din graiul românilor din Transilvania și Ungaria, Sibiu, 1901. Repere bibliografice: Romulus Cândea, Patriarhul Miron Cristea, „Candela”, 1925, 3-7; Ion Rusu-Abrudeanu, Înalt Prea Sfinția Sa, Patriarhul Miron Cristea. Omul și faptele, I, București, 1929; Închinarea Înalt Prea Sfințitului
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
întinsă cunoștințelor folositoare și ideilor care formează gustul artistic. I. publică o „Cronică” a evenimentelor politice, redactată adesea probabil chiar de D. Bolintineanu sau de Al. Zanne, diverse informații și note referitoare la știință și tehnică, foarte multe cugetări și maxime. O serie de articole se ocupă de Cântecele populare, de definiția poeziei după Aristotel, Bacon și Fénelon, de starea literaturii și a instrucțiunii la români. Al. Zanne este autorul, între altele, al unei compilații privind teatrul englez premergător lui Shakespeare
ILUSTRAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287534_a_288863]
-
1 și 30 ianuarie 1909. Cele cinci numere ale publicației cuprind versuri de I. U. Soricu și G. Topîrceanu (Somnul iubitei), traduceri din E. A. Poe (Umbra), H. Heine (Noaptea ca o umbră, Cântec), articole (Aniversarea Unirii, Statuia lui Cuza), cugetări, maxime și informații. La rubrica „Evenimente-știri”, se apreciază că drama Apus de soare de Barbu Delavrancea, citită la Teatrul Național din Iași, este un model de „admirabilă limbă literară”. I.H.
CETIŢI-MA!. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286184_a_287513]