103,225 matches
-
drepturile cetățeanului european în Uniune, în bună logică federală; pe de altă parte, în spiritul cosmopolitismului kantian, ea descrie relațiile orizontale pe care le întrețin popoarele statelor membre. Astfel, sensul cetățeniei europene se divizează. Cetățenia este, ca și în cadrul statelor membre, statutul cetățeanului. Dar în măsura în care ideea de "cetățenie europeană" presupune și principii comune care provin din comunicarea între națiuni, ea definește și legătura dintre statele membre 23. Mare parte din referirile la drepturi pe care le regăsim în tratate nu sînt
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
popoarele statelor membre. Astfel, sensul cetățeniei europene se divizează. Cetățenia este, ca și în cadrul statelor membre, statutul cetățeanului. Dar în măsura în care ideea de "cetățenie europeană" presupune și principii comune care provin din comunicarea între națiuni, ea definește și legătura dintre statele membre 23. Mare parte din referirile la drepturi pe care le regăsim în tratate nu sînt "drepturi subiective" în sensul strict al termenului, ci principii generale care descriu relațiile dintre state. Conceptul de cetățenie europeană redescopreră polisemia strămoșului lui etimologic, care
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
cetățeniei europene. Altfel spus, guvernele nu puteau pune mai bine în evidență că în acest nou tip de cetățenie stau fundamentele comunității lor. UN SPAȚIU CIVIC ORLEANIST Recompunerea spațiilor civice la nivel european nu se fac fără dificultate. Cetățenii statelor membre, obișnuți cu simplitatea democrațiilor naționale, unde totul se concentrează în jurul guvernului, opoziției și din ce în ce mai mult în jurul liderilor politici, sînt dezorientați în fața complexității sistemului instituțional al Uniunii. Ei văd bine că guvernele naționale rămîn actori importanți ; dar își dau seama în
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
participarea cetățenilor care au o educație solidă și sînt poligloți, care sînt mult mai înclinați să învețe și să înțeleagă noile modele de cetățenie. Ceilalți își exprimă dezacordul în diverse forme absenteism, vot pro-testatar... Se remarcă deja atît în statele membre, cît și în interiorul Parlamentului european, formarea unui clivaj nou care separă partidele centriste de partidele situate la extreme. Sînt considerate în sens larg partide de centru cele social democrate, cele liberale sau partidele creștin democrate. În timp ce acestea susțin construcția europeană
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
nu aparține nici uneia din aceste două categorii. Printr-o interpretare juridică se poate demonstra că Uniunea se apropie de o confederație: ea are la bază un tratat internațional și nu o constituție, iar acesta este revizuit numai prin unanimitatea statelor membre. În plus, votul în unanimitate este folosit și în alte domenii decît cele constituționale. Competențele la nivel comunitar sînt, în principiu, atribuite de state, care păstrează controlul asupra relațiilor lor exterioare și de apărare... Pe de altă parte, există alte
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
practică curentă în sistemele politice complexe și Comunitatea nu face excepție de la această regulă (Shapiro 1999). Curtea de Justiție a Comunităților Europene a fost creată pentru a externaliza conflictele de competență instituțională și pentru a asigura respectul obligațiilor de către statele membre. Înalta Autoritate, devenită ulterior Comisia europeană, trebuia să îndeplinească misiuni de același ordin. În anii cincizeci, crearea organelor independente răspundea criticilor pozitiviste ale democrației. Regimurile parlamentare europene din perioada interbelică s-au dovedit a fi slabe, ruinate de diviziunile și
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
un Comitet economic și social asigura reprezentarea muncitorilor, patronatului și a consumatorilor. De-a lungul timpului, noi entități au dorit să își facă auzită vocea la nivel comunitar. Colectivitățile locale și teritoriale, al căror rol crește în multe din statele membre, în anii 70-80, au reușit să pună bazele unui Comitet al Regiunilor, care să transmită celorlaltor instituții avizul asupra politicilor europene. În același moment, parlamentele naționale, al căror rol scade din momentul în care parlamentul european este ales prin vot
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Colecția Studii europene inițiază o dezbatere în jurul unor tematici al căror punct de intersecție este construcția și integrarea europeană. Obiectivul principal este acela de a face cunoscută cititorilor români o literatură deosebit de bogată despre Uniunea Europeană și influența sa asupra statelor membre și candidate. Colecția își propune să prezinte publicului românesc larg și de specialitate (studenți, profesori) o combinație interesantă de autori consacrați și tineri cercetători din domeniul studiilor europene. Volumele incluse în colecție vor lansa o mare varietate de idei și
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Astfel, temele care vor fi abordate ar putea fi grupate după cum urmează: Instituții : • deficitul democratic european • reforma instituțională și noua Constituție europeană • influența cadrului instituțional supranațional asupra statului-națiune. Actori : • rolul regiunilor în construcția europeană • apariția grupurilor de interes în țările membre ale UE și la nivel european • rolul partidelor politice naționale și al federațiilor europene de partide în vederea realizării unei democrații europene veritabile • importanța societății civile (ONG, asociații etc.) în crearea unui demos european • poziția statelor membre și candidate față de evoluția
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de interes în țările membre ale UE și la nivel european • rolul partidelor politice naționale și al federațiilor europene de partide în vederea realizării unei democrații europene veritabile • importanța societății civile (ONG, asociații etc.) în crearea unui demos european • poziția statelor membre și candidate față de evoluția Uniunii Europene. Politici : • politica regională • politica agricolă comună. Așadar, colecția se concentrează cu precădere asupra evoluției interne a scenei politice europene și a influenței pe care UE o exercită asupra statelor, regiunilor și societăților în general
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
comune prin înlăturarea barierelor pentru comerț, investiții, libertatea de stabilire și de circulație a persoanelor. Prin acest model de integrare europeană nu se stabilește nici un model care trebuie ulterior difuzat la nivel național. Se prevede doar abolirea barierelor între țările membre în vederea creării unei piețe comune, fără a se indica cum trebuie guvernat acest spațiu comun. Pentru detalii asupra unor definiții detaliate asupra termenului de integrare negativă, vezi: Claudio Radaelli, T. Börzel, T. Risse, C. Knill și D. Lehmkul etc. 7
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
59 NT: în text citatul este "concert organisé régulier des gouverne-ments responsables et puis, alors, le travail d'organismes spécialisés dans chacun des domaines communs et subordonnés aux gouvernements". 60 Într-o broșură publicată în 1991, Comisia europeană susținea : " Statele membre ale Comunității sunt democrații pluraliste. Este de fapt o condiție pentru a putea adera la Uniunea Europeana. În consecință, orice organizație creată de aceste state este de ase-menea democratică. Aceste este și cazul Comunității europeene ". (Comisia europeana, 1991 : 5). 61 Este
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
dreptul național și dreptul comunitar pentru a ști cum se aplică fiecare dintre acestea având în vedere și interpretările date de către C.E.J. Materia concurenței reprezintă un domeniu în care Comunitatea are "competență exclusivă" ceea ce înseamnă că, în acest domeniu, statele membre nu pot legifera decât în domeniile încă nereglementate la nivel comunitar (cum este cazul, spre exemplu, în materia concurenței neloiale). De vreme ce Comunitatea a reglementat anumite raporturi juridice, statele membre sunt obligate, conform art. 10 T.U.E. să se abțină de la orice
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
conform art. 10 T.U.E. să se abțină de la orice acțiune de natură a aduce atingere realizărilor obiectivelor stabilite de Tratat și, în același timp, să aducă la îndeplinire obligațiile stabilite de acesta. În consecință, normele de drept național al statelor membre, în materia concurenței și modul lor de aplicare nu trebuie să fie în contradicție cu cele comunitare. Legislația română transpune aproape integral prevederile comunitare în materia concurenței și ajutorul de stat iar autoritățile române, inclusiv instanțele judecătorești trebuie să aplice
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat în cazurile în care actele sau faptele întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi pot afecta comerțul dintre statele membre ale Uniunii Europene 19. Regulamentul 1/2003 cuprinde norme referitoare la stabilirea competenței și colaborarea între autoritățile comunitare Comisia Europeană și autoritățile naționale de concurență și servesc la soluționarea posibilelor conflicte ce pot apărea între legislația comunitară și cea națională
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
dreptul european al concurenței Problema relațiilor dintre dreptul comunitar al concurenței și dreptul național este una dintre cele mai delicate, având în vedere că extinderea unui drept comunitar, care să domine drepturile naționale nu este dorită. T.U.E. a lăsat statelor membre o anumită libertate în a-și amenaja intern economiile naționale. Fiecare întreprindere este supusă dreptului național al țării căreia îi aparține; în fiecare stat membru există reguli de concurență, dar în aceste condiții poate apărea o dualitate a regulilor aplicabile
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
cazul în care autoritățile din domeniul concurenței din statele membre sau jurisdicțiile naționale aplică dreptul național al concurenței acordurilor, deciziilor asociațiilor de întreprinderi și practicilor concertate în sensul art. 101 paragraful 1 din tratat, susceptibile să afecteze comerțul dintre statele membre în sensul acestei dispoziții, ele vor aplica și art. 101 din tratat acestor acorduri, decizii sau practici concertate. În cazul în care autoritățile din domeniul concurenței din statele membre sau jurisdicțiile naționale aplică dreptul național al concurenței unei practici abuzive
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
garanta respectarea normelor comunitare ale concurenței, autoritățile naționale, inclusiv instanțele judecătorești, au obligația să aplice prevederile art. 101 și art. 102 T.F.U.E. odată cu regulile naționale, când acordurile, deciziile de asociere și practicile concertate sunt susceptibile să afecteze comerțul între statele membre. Un alt principiu este acela că aplicarea dreptului național al concurenței nu poate antrena interzicerea acordurilor, deciziilor asociațiilor de întreprinderi sau practicilor concertate care sunt susceptibile să afecteze comerțul dintre statele membre, dar care nu au ca efect restrângerea concurenței
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
concertate sunt susceptibile să afecteze comerțul între statele membre. Un alt principiu este acela că aplicarea dreptului național al concurenței nu poate antrena interzicerea acordurilor, deciziilor asociațiilor de întreprinderi sau practicilor concertate care sunt susceptibile să afecteze comerțul dintre statele membre, dar care nu au ca efect restrângerea concurenței în sensul art. 101 paragraful 1 din tratat, sau care îndeplinesc condițiile enunțate în art. 101, paragraful 3 din tratat ori care sunt prevăzute de un regulament având ca obiect aplicarea art.
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
principiu consacrat de art. 3 din Regulamentul 1/2003 arată că fără a prejudicia principiile generale și alte dispoziții ale dreptului comunitar, paragrafele 1 și 2 nu se aplică în cazul în care autoritățile din domeniul concurenței și jurisdicțiile statelor membre aplică legislația națională cu privire la controlul concentrărilor și nu interzic aplicare dispozițiilor dreptului național care vizează în principal un obiectiv diferit de cel vizat de art. 101 și art. 102 din tratat. Din aceste principii rezultă că jurisdicțiilor naționale le revine
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
atunci când decid în litigiile dintre particulari, acordând despăgubiri pentru daunele produse ca urmare a nerespectării dispozițiilor comunitare. Desigur, rolul instanțelor judecătorești statale este complementar rolului autorităților naționale competente în materia concurenței. Regulamentul 1/2003 nu se aplică dispozițiilor din statele membre care stabilesc pedepse penale persoanelor fizice, cu excepția cazurilor în care aceste pedepse reprezintă un mijloc de a asigura aplicarea regulilor concurenței față de întreprinderi. Este posibil ca aplicând două proceduri paralele să se ajungă la o dublă sancțiune. Trebuie să remarcăm
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
De aceea noul Regulament împuternicește autoritățile naționale din domeniul concurenței în aplicarea art. 101-102. În vederea facilitării cooperării, a fost creată Rețeaua europeană de concurență . Noul sistem este unul al competențelor paralele. Sspre deosebire de controlul concentrărilor, în care autoritățile statelor membre dețin competența exclusivă în cazul concentrărilor ce depășesc un anumit prag, iar Comisia deține competența exclusivă în cazul concentrărilor ce depășesc acel prag Regulamentul 1/2003 permite Comisiei analizarea oricărei concurențe care afectează comerțul între statele membre. Autoritățile naționale pot
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
care autoritățile statelor membre dețin competența exclusivă în cazul concentrărilor ce depășesc un anumit prag, iar Comisia deține competența exclusivă în cazul concentrărilor ce depășesc acel prag Regulamentul 1/2003 permite Comisiei analizarea oricărei concurențe care afectează comerțul între statele membre. Autoritățile naționale pot analiza orice caz, însă, cu condiția să poată aduna documentele necesare, să determine încetarea infracțiunii și să sancționeze într-un mod adecvat. În scopul aplicării consecvente a regulilor de competență, Regulamentul 1/2003 creează un mecanism de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
dezacord cu privire la alocarea unui anumit caz sau cu privire la rezultatul unei proceduri, Comisia poate deschide procedura cu efectul dezinvestirii autorităților naționale din aplicarea regulilor de concurență în cazul respectiv. De asemenea, Regulamentul pune bazele unei cooperări între autoritățile naționale ale statelor membre; astfel fiecare stat membru poate nu doar să facă schimb de informații și să folosească, ci și poate să conducă investigații în numele altui stat în aplicarea art. 101, 102 T.F.U.E. În ceea ce privește implicarea instanțelor naționale, trebuie precizat că abolirea monopolului Comisiei
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
concurenței, atunci când decid în litigiile dintre particulari, acordând despăgubiri pentru daunele produse ca urmare a nerespectării dispozițiilor comunitare. Desigur, rolul instanțelor judecătorești statale este complementar autorităților naționale competente în materia concurenței. Regulamentul 1/2003 nu se aplică dispozițiilor din statele membre care stabilesc pedepse penale persoanelor fizice, cu excepția cazurilor în care aceste pedepse reprezintă un mijloc de a asigura aplicarea regulilor concurenței față de întreprinderi. Competențe Repartizarea competențelor este realizată în Capitolul 2 intitulat "Competența". Art. 4-6 din Regulamentul 1/2003 arată
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]