13,719 matches
-
lui Sternberg și Lubart (1995). Atributele stilului cognitiv creativ care au fost cel mai intens studiate sunt gândirea divergentă (Guilford, 1967) și orientarea către descoperiri (Getzels și Csikszentmihalyi, 1976). Gândirea divergentă - descrisă, în general, prin fluență, flexibilitate și originalitatea operațiunilor mentale - este măsurată, de obicei, cu ajutorul testelor psihologice aplicate copiilor; aceste teste arată corelații slabe cu formele de măsurare a creativității aplicate copiilor, cum ar fi originalitatea poveștilor spuse sau a desenelor executate (Runco, 1991). Nu se știe dacă aceste teste
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pronunțate, cum ar fi introversiunea și încrederea în sine, și altele rudimentare, cum ar fi conformismul și siguranța morală (Csikszentmihalyi și Getzels, 1973; Getzels și Csikszentmihalyi, 1976; Russ, 1993). Există o tradiție de mult înrădăcinată a asocierii creativității cu maladia mentală sau a geniului cu nebunia (Jacobson, 1912; Lombroso, 1891). Studii recente au adăugat dovezi acestei tradiții, demonstrând în mod convingător că rata diverselor probleme patologice ca sinuciderea, alcoolismul, dependența de droguri, precum și rata internării în aziluri de boli nervoase este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1976), „Evolutionary epistemology”, în O.A. Schlipp (ed.), The library of living philosophers: Kati Popper, Open Court, La Salle, IL. Coren, S. (1992), The left-handed syndrome: The causes and consequences of left-handedness, Free Press, New York. Cox, C. (1926), The early mental traits of three hundred geniuses, Stanford University Press, Stanford, CA. Csikszentmihalyi, M. (1988a), „Motivation and creativity: Toward a synthesis of structural and energistic approaches to cognition”, New Ideas in Psychology, 6 (2), pp. 159-176. Csikszentmihalyi, M. (1988b), „Society, culture, person
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
problemă rasială a României... Tipul antropologic al Țiganului trebue definit ca un tip indesirabil, care nu trebue să influențeze constituția noastră rasială... Tipurile cari au ajuns În locuri de conducere și au săvârșit crime politice, cu totul străine de structura mentală și morală a sufletului românesc, sunt de vădită origine țigănească... Amestecul țigănesc În sângele românesc este cea mai disgenică influență care afectează rasa noastră 66. Într-un discurs care se apropie foarte mult de ideologia nazistă, Manuilă renunță la accentul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eforturilor eugenice și despre limitele impactului organizațiilor neguvernamentale asupra politicilor de stat, vezi Daniel Kevles, In the name of Eugenics: Genetics and the Uses of Human Heredity, Knopf, New York, 1985; Edward Larson, „The Rethoric of Eugenics: Expert Authority and the Mental Deficiency Bill”, British Journal of the History of Science, vol. 24, partea I, nr. 80, martie 1991; Mazdumar, Eugenics and Human Failings; și Schneider, Quality and Quantity. 25. Vezi Daniel Chirot, „Ideology, Reality and Competing Models of Development in Eastern
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
LaCapra, Dominique, Rethinking Intellectual History: Texts, Contexts, Language, Cornell University Press, Ithaca, 1983. Laqueur, Thomas, Making Sex: Body and Gender from the Greeks to Freud, Harvard University Press, Cambridge, 1990. Larson, Edward, „The Rhetoric of Eugenics: Expert Authority and the Mental Deficiency Bill”, British Journal of the History of Science, vol. 24, partea I, nr. 80, martie 1991, pp. 45-60. Larson, Edward, Sex, Race, and Science: Eugenics in the Deep South, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1995. Livezeanu, Irina, Cultural Politics
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mustrările propriei conștiințe nu poți fugi: „Tigrul Își sfîșie prada și apoi doarme liniștit; omul ucide, dar după aceasta nu poate dormi” (R.F. de Chateaubriand). * „SÎnt o ființă de dialog; totul În mine se luptă, se contrazice.” (A. Gide) Interiorizarea mentală (gîndirea interioară) potențează de regulă, semnificațiile ideilor și ale trăirilor noastre pînă la a crea, uneori, chiar o oboseală de conștiință. Și totuși acest tip de gîndire Îi era drag lui F.M. Dostoievski, deoarece Îl considera condiția psihologică de bază
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de Întristare; după aceea Însă ea redă celor puși la Încercare fructul Împăcării și al dreptății.” („Biblia” - Evrei, 12, 11) „Mustrarea” (sau chiar pedeapsa), deși pe moment este supărătoare pentru noi, ne obligă totuși să realizăm un proces de interiorizare mentală, prin care se obțin, treptat, clarificări morale și chiar un sentiment al răspunderii proprii, care va impune pentru viitor acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare a unor dorințe care ne-ar putea compromite. „Pedeapsa fără judecată se Îndură mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lipsiți de suflet, constituiți numai din materie, ei sunt menținuți pur și simplu distrugerii; într-un anume fel, hilicii corespund păgânilor legați de sol prin ignorarea adevărurilor gnostice. Cei din a doua categorie pot spera o mântuire datorită complexității lor mentale: psihicii au un suflet, desigur, dar nu și spirit, ei pot spera o eliberare numai dacă au șansa inițierii; poate că gnosticii îi desemnau prin aceasta pe creștini, aflați parțial pe drumul bun - dar numai parțial. Cei din a treia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ei lesnicioasă devine privilegiul unui număr mic de oameni, în mod obligatoriu minim, și astfel distingem mai ușor eforturile și docilitatea individului care se străduiește să-și însușească discursul respectiv. Exercițiu inițiatic și, simultan, instrument de măsură eficace a plasticității mentale a subiectului, a determinării sale de a accede în rândul inițiaților. Astfel, învățăcelul gnostic trebuie să țină cont de Eonii proveniți dinspre Pro-Părinte și constituind un Plerom în care evoluează niște Sizigii... Asta pentru început, desigur... Să precizăm: Pro-Părintele - el
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
exact inversul acestora: timpul, materia și moartea - trăim adică în trup. Nu ne rămâne decât să ne acomodăm cu aceste date imposibil de contestat - proiectul gnostic, proiecția lui terestră. Tot într-o perspectivă platoniciană, și cu toate deformările intelectuale și mentale provocate de mai bine de șapte veacuri de existență a curentului, gnoza îndeamnă la regăsirea drumului spre cer, singura perspectivă în stare să aducă mântuirea. Plotin trece drept unul care-i combate pe gnostici într-una din Eneadele sale îII
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ale Părinților Bisericii sau ale filosofilor considerați tovarăși de drum ai Bisericii oficiale. Biblia e deschisă și pentru alții... Distrugerea bibliotecilor, fragilitatea suporturilor manuscriselor, persecuția la care erau supuși gânditorii păgâni, interzicerea școlilor filosofice, dominația radicală a creștinismului pe teren mental, spiritual și ideologic, toate acestea împiedică apariția oricărui alt mod de gândire. Și atunci cum să-ți imaginezi că ar putea subzista niște învățături alternative ale înțelepciunilor antice? Un Cynesargion sau o Grădină, în plină creștinătate medievală? O nebunie... Nici
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sa cu Epicur: summumul sărăciei preconizate de epicurism este creștinismul. Când trăiești în conformitate cu învățăturile lui Epicur, decis să-ți satisfaci doar dorințele naturale și necesare, renunțând la toate celelalte, preocupat să ajungi la starea de pace intelectuală și de seninătate mentală - ataraxia - identificabilă cu plăcerea adevărată și cu binele suveran, trăiești ca un creștin... Luther îl consideră epicurian? Nicio problemă, Erasmus revendică acest epitet sus și tare, iar apoi depășește locul comun al discipolului lui Epicur asimilabil cu purcelul pentru a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
alungarea răului absolut: reaua credință. Viața cotidiană plasată sub semnul unui epicurism autentic care reduce plăcerea doar la satisfacerea dorințelor necesare - chiar ceva mai mult decât consimțea Epicur însuși - cuprinde exerciții spirituale, o practică meditativă: Grădina oferă ocazia acestei asceze mentale bazate, o dată în plus pe un principiu familiar înțelepciunii zen... Angrenarea clădirilor între ele permite și ea un savant amestec de căutare intelectuală a filosofului și practică spirituală a credinciosului. Este și cazul bibliotecii, nu prea încărcată dar cuprinzând numai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ele exprimă grade diferite ale iubirii față de aproape... Filosoful supune Eseurile cenzurii Vaticanului. între 25 decembrie 1580, ziua când asistă la slujba de Crăciun, și 20 martie 1581, dată la care Montaigne își prezintă cartea, el vizitează Roma, patria sa mentală, și partea mentală a copilăriei sale. Oficialii cenzurii au citit. Nu prea bine, dacă e să judecăm după incapacitatea lor de a surprinde tot ceea ce putea să displacă realmente Bisericii. I se cere să întrebuințeze ceva mai puțin cuvântul Soartă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
diferite ale iubirii față de aproape... Filosoful supune Eseurile cenzurii Vaticanului. între 25 decembrie 1580, ziua când asistă la slujba de Crăciun, și 20 martie 1581, dată la care Montaigne își prezintă cartea, el vizitează Roma, patria sa mentală, și partea mentală a copilăriei sale. Oficialii cenzurii au citit. Nu prea bine, dacă e să judecăm după incapacitatea lor de a surprinde tot ceea ce putea să displacă realmente Bisericii. I se cere să întrebuințeze ceva mai puțin cuvântul Soartă. în locul acesteia, Dumnezeu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în care percepțiile noastre sunt falsificate de stările noastre de spirit, iar stările noastre de spirit fiind schimbătoare ca argintul viu, pe ce să ne bazăm atunci când vrem să construim ceva? Cum să faci să nu trăiești închis în solipsismul mental, în autism intelectual? Cum să procedezi pentru a-ți lua locul tău în lume? Răspuns: ca ființă a limbajului. Ca individ care crede în puterea verbului. Montaigne nominalist știe că, cuvântul nu reprezintă altceva decât un mijloc, o tehnică pentru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Montaigne nu poate împiedica răul fizic logic, dar îl poate influența și poate să nu consimtă ca durerea să invadeze niște teritorii pe care încă nu le-a cucerit. Pentru că durerea este și - mai ales, susțin adepții Porticului - o construcție mentală. Or administrarea părții periclitate a trupului nostru îaici, faimoșii rinichi!) de către acea parte numită suflet ține de un exercițiu spiritual, mental, cognitiv, într-un cuvânt: filosofic. O lecție în cea mai pură tradiție a stoicismului... Munca, efortul nostru cotidian, cunoaște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
teritorii pe care încă nu le-a cucerit. Pentru că durerea este și - mai ales, susțin adepții Porticului - o construcție mentală. Or administrarea părții periclitate a trupului nostru îaici, faimoșii rinichi!) de către acea parte numită suflet ține de un exercițiu spiritual, mental, cognitiv, într-un cuvânt: filosofic. O lecție în cea mai pură tradiție a stoicismului... Munca, efortul nostru cotidian, cunoaște, desigur, și unele limite, iar Montaigne deloc neștiutor a suferit prea mult pentru a uita faptul că, în timpul unei crize violente
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acestea spuse, nu-i nevoie să recurgem la aceste două facultăți pentru a dovedi existența a ceea ce trebuie să rămână literă de lege. Când, mai târziu, un Kant opune fenomene, accesibile percepției, și noumene care nu pot fi concepute decât mental, ce spune el oare în plus? S-a deschis un bulevard pentru o filosofie debarasate de constrângerile de serviciu în slujba religiei. Ea se laicizează din plin. Cei doi se aseamănă până și în defecte: în prudență, în imensa lor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
posibilă această virtute a elecțiunii funcționează și în sens invers și poate genera la fel de bine și îndepărtarea cuiva. în cadrul unei relații cu un individ incapabil să se angajeze prin contract - major fiind, deși minor din punct de vedere afectiv, intelectual, mental sau psihic -, mai înzestrat pentru pulsiunea de moarte decât pentru pulsiunea de viață, talentat în ceea ce privește crearea de neplăceri, necazuri și suferințe, genial în arta de a genera dureri și chinuri, dar visceral incapabil să producă bucurie, fericire și plăcere, înțeleptul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
absența tulburărilor - și dobândește o nouă dimensiune, pozitivă, constructivă, voluntaristă: o dorim pentru satisfacția pe care ne-o procură, în măsura în care aceasta nu scade capitalul de pace și de seninătate acumulat. Plăcerea interzisă coincide cu jubilația care zdruncină starea de tihnă mentală, fizică și psihică la care se ajunge printr-o neîncetată strădanie asupra propriei ființe. Ruptura în raport cu Epicur pare mai clară pe terenul politic. Magistrul îndemna la un fel de secesiune față de lume. El propunea despărțirea de cetate, nu violent, brutal
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de patologic: compulsiv, masochist, furios, sadic, gelos, solipsist, repetitiv, alienat, chinuit de remușcări, neliniștit, umblând ca un mort viu, nemaiaparținându-și, cu mâinile și picioarele comandate de bunul plac al celuilalt, aflat și el în aceeași tristă stare psihică și mentală. Nu e deloc grozav pentru cei doi protagoniști... Multe sunt durerile care îi pândesc pe cei ce caută liniștea sufletească a filosofului și ataraxia înțeleptului epicurian! Amărăciunea, suferința, distrugerea asociate acestei experiențe-limită nu pot reprezenta ceva ideal și dezirabil în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Este cunoscut efectul paradoxal al mesajelor: ele întăresc convingerea celor care sunt deja convinși, dar nu are nici un efect de persuasiune asupra celor care sunt convinși. Studiile au arătat că primii trei ani din viața copilului sunt cruciali în evoluția mentală și socială ulterioară. Pornind de la această constatare, UNICEF din Republica Moldova a lansat un program de convingere a familiilor de a acorda o atenție sporită copilului mic: „citiți împreună cu copilul”, „jucați-vă cu copilul”, „îmbrățișați și sărutați copilul”. Se consideră că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prin opoziția binară de ei și noi, pot folosi în mod diferit resursele și serviciile de care dispun. Acest praxis și semnificația lui socială nu numai că separă geografic-teritorial diferitele grupuri sociale, ci le și ordonează ierarhic pe o scară mentală asociată grupurilor care le populează. Astfel, apar acele zone și sectoare rău famate, periculoase și indezirabile care în reprezentările sociale „sunt cunoscute” chiar și fără a fi văzute vreodată. Potrivit abordării culturaliste, segregarea socială și teritorială este un rezultat artificial
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]