3,272 matches
-
RUSSU-ȘIRIANU, Ioan (22.VI.1864, Șiria, j. Arad - 12.XII.1909, București), ziarist și prozator. Provenea dintr-o familie de meseriași; mama lui, Maria, era sora lui Ioan Slavici, iar Vintilă Russu-Șirianu este fiul său. După ce a absolvit Școala Normală din Arad, a trecut munții în România (1884). Slavici l-a recomandat lui Titu Maiorescu, dar R.-Ș. a preferat cercurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
faptul că în vechime geții și tracii își purtau părul legat în creștetul capului așa cum sînt amintiți în Iliada și cum este imortalizat centaurul Getos pe un crater grec din seco- lul Vll î.e.n. Iudeo-creștinii, nefiind răi de scîrbă și meseriași în furtișaguri, au pus-o pe divinitatea scito-getă în rîndul sfinților cu nunele de Tabita la catolici și Tavita la ortodocși la 25 octombrie cînd se încheie anul pastoral. Atît geții cît și sciții erau mari crescători de vite și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la răscoala lui Bar Kochba din anul 132 care a ocupat Ierusalimul, a proclamat Iudeea ca regat independent iar pe monezile bătute s-a autointitulat ,,principe al Iudeei.” După trei ani de îngăduință, romanii merg cu sabie și urdie de meseriași, făcîndu-i una cu pămîntul pe înfierbîntații și fanatizații ivriți ca-re numai pe Iahwe îl vedeau atît în cer cît și pe pământ, dorind ca toată lumea să fie stăpînită de turbarea lor religioasă și să o strîngă în baierele purcoaielor nesățioase
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lui Ezechiel cînd blestema de mama focului Tirul și Sidonul. Populația din Togarma vindea cai, ca-tîri și șei iar cuvîntul vine din tog: unealtă de răzuit pielea, terenuri pentru pășune comasate + arma: armă, braț sau togar: beneficiarul unui tog sau meseriașul care răzuiește pieile + ma: mamă. Tarsis era Tarsus capitala Ciliciei, Poporul chitim, găsit și în manuscrisele de la Marea Moartă sînt urmașii pelasgilor iar Dodanim sînt dardanii care erau renumiți pentru învelitorile de pus pe cai. Dar ivriții cunoșteau de la greci
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ghioage, săbii, sulițe, arcuri) erau printre apărătorii Troiei cînd lacomii ahei au venit să-i ușureze de averi și de zile pe locuitorii cetății. Și ne spu-ne Iliada că erau acești misi ,,tari de virtute” și ,,luptători de aproape” adică meseriași în datul la gioale. Dar nu numai atît. În anul 514 î.e.n. Darius persanul a dorit să-i stropșească pe sciții sau geții din nordul Marii Negre iar drumul lui trecea și prin toriștea geților. Herodot în Istoriile sale ne-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
iar după colectivizare, numărul celor ce lucrează în industrie crește foarte mult. În Tălmăcel, în 1975, în structura ocupațională a populației satului predominau muncitorii agricoli (479) și cei industriali (301). În același an în sat erau 13 funcționari și 4 meseriași (Herseni, 1985b: 181). Agricultura. Este ocupația de bază a tălmăcenilor. Tălmăcelul a fost unul din satele Mărginimii care a fost nevoit să practice agricultura pe teren accidentat. Terenul arabil fiind foarte puțin, el a fost extins pe terenuri care nu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
apariția întârziată și greoaie a antreprenorilor agricoli și neagricoli a dus la reconfigurarea clasei de mijloc, aceasta cuprinzând salariații cu studii superioare și studii medii profesori, medici, ingineri, tehnicieni, funcționari, al căror număr a scăzut semnificativ după 1989 -, comercianții și meseriașii categorie ce s-a dezvoltat foarte mult -, proprietarii agricoli și întreprinzătorii ne-agricoli (Urse, 2004, 2005). Aceste schimbări în structura de clasă sunt similare cu schimbările apărute în alte țări europene, în perioada tranziției (Ziólkowski, 1998). Un alt aspect de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
totalul populației ocupate în agricultură (Bleahu, 2004). Economia autarhică specifică satului românesc, făcea ca gospodăria interbelică să-și producă aproape toate produsele de care avea nevoie, restul fiind cumpărate sau obținute prin schimb cu ocazia târgurilor. Sectorul ne-agricol cuprindea meseriași și meșteșugari. În perioada comunistă, implicarea în sectorul ne-agricol, mai precis în industria din mediul rural, crește, două fiind căile care duc la acest rezultat: dezvoltarea industriei grele și prin aceasta a numărului de navetiști de la sat și plasarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stradă principală strâmtă, de-a lungul căreia se înălțau două rânduri de case familiare cu etaj, unele înconjurate de grădini îngrijite, altele de terenuri părăginate, în care creșteau nestingherite bălării și scaieți... În aceste case locuiau, înghesuiți, evreii orașului: negustori, meseriași, funcționari, care lucrau în apropierea locuințelor lor. Toată săptămâna, viața era tihnită: un orășel liniștit, ca toate celelalte orășele în care nu se întâmpla mai nimic 60. Atmosfera încremenită își punea amprenta asupra trecătorului ce invoca cu nostalgie trecutul istoric
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la serbarea finalului de an din 1924 categoria funcționarilor: "obijduita clasă funcționărească pe lângă rolul său precumpănitor în conducerea statului, pregătește mereu cu mari sacrificii pe viitorii conducători ai statului"188. Aproximativ 24% dintre părinți desfășoară diferite munci calificate: cizmar, cârciumar, meseriaș, bucătar, frizer, etc. Pe lângă acestea, o pondere importantă o au și profesiunile libere și intelectuale (19%), incluzând aici avocați, medici, ingineri, profesori, preoți, militari. Aceste tendințe se manifestă, de altfel, și la nivel național, comerțul și profesiile intelectuale conferind o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
35 9 - 42 6 1936 - 27 10 - 39 9 1937 - 29 6 - 43 12 Fig. 16. Evoluția elevelor după origini sociale. Liceul "Doamna Maria", Suceava Tabel 20. Clasificarea elevilor după origini sociale. Liceul evreiesc An școlar Profesiunea tatălui funcționar comerciant meseriaș profesiuni libere și intelectuale alte ocupații fără ocupații 1923 - 15 3 3 10 1 1924 - 10 1 4 7 1 1925 - 9 1 3 3 1 1926 1 16 3 2 5 - 1927 1 12 2 1 1 1 Fig
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
apoi, în ateliere locale. În ultimul sfert al secolului al XIX-lea și până la începutul primului război mondial, activitatea de realizare a medaliilor care reflectă realități ale Iașului s-a datorat, în bună parte, comercianților Elias și Samoil Șaraga, precum și meseriașului Nicolae Sternberg din Iași. Sunt lucrări de medalistică românească, care acreditează ideea că Șaraga, nume ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă, cât și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
XX-lea. Meritele familiei Șaraga se rezumă, în domeniul pe care-l discutăm, doar la editarea și comercializarea medaliilor. Vom preciza, pentru a fi bine înțeleși, că dintre frații Șaraga, Elias, deși om fără studii, ci doar cu practică de meseriaș și comerciant la firma tatălui său Ihil, a reușit să acumuleze, în lunga sa carieră, vaste cunoștințe de literatură, istorie, filatelie, numismatică în general și medalistică, care i-au dat o prestanță deosebită atât în perioada activă, de dinainte de primul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
regionale din 1898, Karpel Lippe din 1900, expoziției de animale din 1905 (fig. 15av și 15rv), statuii lui V. Alecsandri din 1906 (fig. 16av și 16rv ) și altele probabil, între care și câteva medalii sioniste. Că Nicolae Sternberg, ca bun meseriaș, stăpânea tehnica baterii în metal a medaliilor, nu mai încape nici o îndoială. Plecând de la faptul că nu există nici o dovadă că acesta era și autor al machetelor medaliilor enumerate mai sus, înclinăm să credem că autor, cel puțin al unora
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
corect executate, dar inerte (deci lipsite de vigoare, de viață). Doar două au ca reprezentări foarte reușite efigii (Karpel Lippe, 1900 și Vasile Alecsandri, 1906 (fig. 16av). În ceea ce ne privește, așa cum arătam mai înainte, credem că Sternberg era un meseriaș de elită, un gravor cu o individualitate aparte, care impresionează prin arta reproducerii cu fidelitate a edificiilor, un gravor-bijutier a cărui măiestrie nu merge până acolo încât să dea expresivitate, viață efigiilor. Îi lipsește acel ceva ce ține de arta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
apoi, în ateliere locale. În ultimul sfert al secolului al XIX-lea și până la începutul primului război mondial, activitatea de realizare a medaliilor care reflectă realități ale Iașului s-a datorat, în bună parte, comercianților Elias și Samoil Saraga, precum și meseriașului Nicolae Sternberg din Iași. Sunt lucrări de medalistica românească, {\cîte 14} care acreditează ideea că Saraga, nume ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
XX-lea. Meritele familiei Saraga se rezumă, în domeniul pe care-l discutăm, doar la editarea și comercializarea medaliilor. Vom preciza, pentru a fi bine înțeleși, că dintre frații Saraga, Elias, desi om fără studii, ci doar cu practică de meseriaș și comerciant la firma tatălui său Ihil, a reușit să acumuleze, în lungă sa carieră, vaste cunoștințe de literatură, istorie, filatelie, numismatica în general și medalistica, care i-au dat o prestanta deosebită atât în perioadă activă, de dinainte de primul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
regionale din 1898, Karpel Lippe din 1900, expoziției de animale din 1905 (fig. 15av și 15rv), statuii lui V. Alecsandri din 1906 (fig. 16av și 16rv ) și altele probabil, între care și câteva medalii sioniste. Ca Nicolae Sternberg, ca bun meseriaș, stăpânea tehnică baterii în metal a medaliilor, nu mai încape nici o îndoială. Plecând de la faptul că nu există nici o dovadă că acesta era și autor al machetelor medaliilor enumerate mai sus, înclinam să credem că autor, cel putin al unora
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
corect executate, dar inerte (deci lipsite de vigoare, de viață). Doar două au că reprezentări foarte reușite efigii (Karpel Lippe, 1900 și Vasile Alecsandri, 1906 (fig. 16av). În ceea ce ne privește, așa cum arătăm mai înainte, credem că Sternberg era un meseriaș de elită, un gravor cu o individualitate aparte, care impresionează prin artă reproducerii cu fidelitate a edificiilor, un gravor-bijutier a cărui măiestrie nu merge până acolo încât să dea expresivitate, viața efigiilor. Îi lipsește acel ceva ce ține de artă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1982; volumul V, 1985; volumul VI, 1996; volumul VII, 1997; volumul VIII, 2000 ;} {\footnote 32. Pe această linie se înscrie și o placheta artizanala, Capul lui Decebal, modelata și turnata în bronz masiv de Romică Scorțescu, la Uzina Mecanică Nicolina, meseriaș cu mână de aur, stins din viață la o vârstă tânără în urma unei necruțătoare boli profesionale de plămâni, după o lucrare originală a sculptorului ieșean, profesorul Ion Tamâș (fig. 94). Pentru a evidenția notă de originalitate a realizării medalistice ieșene
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lumea elementelor primordiale; celălalt se retrage din lumea fizică pentru a deschide, În alt plan, drum liber reveriei poetice. O reverie recuperatoare, consolantă, euforică... Poetul este, În această epocă de Începuturi, un profet și, În egală măsură, un logothet, un meseriaș al scrisului, un geniu și un scriptor. Un cercetător ieșean, L. Volovici, a urmărit Într-un interesant studiu (Apariția scriitorului În cultura românească, Ed. Junimea, 1976) evoluția acestor noțiuni și a altora legate de ideea de a scrie. Din exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
făcător”. Întîlnim și termenul de scriptor, pe care Barthes Îl introduce În limbajul noii critici. Pentru Heliade Rădulescu, care Îl folosește la 1829, scriptor indică apartenența la o profesiune legitimă și onorabilă: „eu sunt și voi să fiu ceea ce sunt: meseriaș, nimeni nu mă poate scoate din scriitor român...”, și tot el, În altă parte, punînd acum accentul pe ideea de necesitate vitală a scrisului: „dacă scriu mi-este o necesitate ca și răsuflarea, ca și repausul, ca și mîncarea. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un dar extraordinar de a adapta, prelucra orice. Scrie mereu, din plăcere. Scrie, mai ales, din necesitate. CÎtă deosebire, la acest capitol, Între psihologia lui Alecsandri care așteaptă vremea rea ca să se Închidă În cabinetul de lucru și psihologia de meseriaș a lui Pann, hărțuit de nevoile micii lui Întreprinderi! Într-o altă procuvîntare (aceea la Heruvico-Chinonicar, 1874), Anton Pann pune și problema stilului. În maniera pe care o știm: diplomație comercială, reflecție morală, intimidare a spiritului cîrtitor etc. Principiul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
evreilor, menținut și după Conferința de Pace de la Berlin (1878), a stimulat primul val al acestor plecări. Spre exemplu, în județul Bacău, în intervalul ianuarie august 1882 au fost înregistrate plecările a 20 de familii evreiești de mici negustori și meseriași - în total, 131 persoane. În intervalul 1900-1901, din orașul Bacău au emigrat circa 400 de evrei, atrași de acțiunea de colonizare în Argentina a baronului Hirsch. Este cunoscut faptul că, până la sfârșitul Primului Război Mondial, statul român a avut o politică extrem de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
687 băieți și 1.564 fete). După criteriul originii etnice și a apartenenței religioase sau confesionale, populația Bacăului era compartimentată conform datelor din tabelul de mai jos: Structura profesională a populației orașului era următoarea: agricultori/crescători de vite - 1.122, meseriași (patroni și lucrători) - 3.286, industriași - 88, comercianți - 951, salariați particulari - 456, funcționari - 1.927, pensionari - 121, muncitori cu brațele - 1.757, servitori - 1.206, alte profesii - 491, fără profesie/persoane aflate în întreținere - 12.100. Datele ce surprind știința
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]