39,889 matches
-
laptelui și a cărnii erau necesare meșteșugurile de prelucrare a minereurilor și de confecționare a uneltelor și a armelor din fier. Deși pe teritoriul Moldovei lipsescă zăcămintele bogate în fier, acestea nu lipsescă cu totul, „o parte din necesarul de metal era procurat prin exploatarea lentilelor feruginoase din depunerile sedimentar aluvionare sau din lentilele de siderit intercalate în rocile marno-calcaroase din zona carpatică a flișului” Descoperirea unei cantități mari de arme și unelte din fier atestă o intensă activitate de prelucrare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
arme și unelte din fier atestă o intensă activitate de prelucrare, care se desfășura la locul sau aproape de sursa de minereuri. Dacă o bună parte dintre uneltele și armele descoperite erau din producția locală, nu sunt excluse pătrunderea produselor din metal pe calea schimburilor cu Imperiul bizantin, Rusia Kieviană, Transilvania sau cu populația de stepă, în principal cu tătaro-mongolii care au staționat și controlat teritoriul Moldovei cel puțin 100 de ani. În societatea agropastorală românească, metalul a fost și a rămasă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sunt excluse pătrunderea produselor din metal pe calea schimburilor cu Imperiul bizantin, Rusia Kieviană, Transilvania sau cu populația de stepă, în principal cu tătaro-mongolii care au staționat și controlat teritoriul Moldovei cel puțin 100 de ani. În societatea agropastorală românească, metalul a fost și a rămasă rar până în epoca contemporană. Din această cauză, comunitățile românești au dezvoltat o civilizație a lemnului, care era la îndemână, bun la toate, și pentru vase și pentru unelte, și pentru temuta ghioagă. Inventarul casnică era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu este de conceput creșterea vitelor fără să ai vasele în care să mulgi, să păstrezi laptele, să-l prepari. Sigur, s-au putut face și vase din lemn, dar acest meșteșug a fost legat de niște unelte speciale, din metal, care au apărut mai târziu. La nivel global, al societății umane, au apărut grupuri umane care s-au specializat în confecționarea unor anumite obiecte necesare tuturor, dar pe care nu le putea face fiecare, lângă locuința lui, fiind nevoiți să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
animalelor. Caracterul autarhică al gospodăriei țărănești menținut pânăă în mijlocul secolului al XX-lea, în sensul că își producea cele necesare traiului în interiorul gospodăriei, fără să apeleze la piață decât în cazuri de strictă necesitate, cum ar fi procurarea uneltelor de metal, sarea pentru consum propriu și al animalelor sau alte produse care înglobau cunoștințe speciale - sticla, de exemplu. Altfel, țăranul s-a învățat săi facă singur unelte din lemn (furca, țăpoiul), grebla, toate elementele din lemn care alcătuiescă căruța (carul) în afară de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar (cizmar), tot așa, când a renunțat la râșnița de mână, s-a adresat morarului, nu mai vorbim de toate uneltele de metal care trebuiau ascuțite (trase), înroșite în focă și date la forjă. Dar și chiar comunitățile închise cum au fost satele românești, aveau nevoie, pentru viața de zi cu zi, de meșteșuguri și meșteșugari care, pe lângă munca lor în agricultură, răspundeau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de zi cu zi, de meșteșuguri și meșteșugari care, pe lângă munca lor în agricultură, răspundeau, fiind îndemânatici și harnici, și la solicitările consătenilor. Ei sunt cei care au prelucrat materialele aflate la îndemână: lutul, lemnul, piatra, pieile de animale și metalele. Meșteri specializați se aflau pe lângă curțile boierești și mănăstirești și erau proveniți din robi țigani, care, după ce au fost eliberați din robie, își câștigau pâinea mergând din sat în sat cu meșteșugul lor. Totuși, trebuie făcută precizarea, că românii nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tot ei făceau doagele pentru căzi, putini, butoaie și, pentru că nu se deprinseseră complet de agricultură, lucrau și la câmp, creșteau animale, iar meseria o practicau când se termina lucrul la câmp. Fierarii Din toate timpurile, meșteșugul legat de prelucrarea metalelor, a fierului, obținerea din minereu și apoi prelucrarea cu ciocanul și nicovala, a exercitat asupra oamenilor o atracție specială, iar meșterii fierari erau priviți ca niște ființe magice. Românii nu s-au prea înghesuit să practice meseria, nu numai din cauza
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Întrebăm? se interesă tata. Simpla menționare a cifrei Îl făcu să pălească, Însă eu eram vrăjit de-a binelea. VÎnzătorul, luîndu-ne probabil drept profesori universitari de fizică, continuă prin a ne Împovăra cu o galimatie de neînțeles despre aliajele de metale prețioase, smalțurile din Orientul Îndepărtat și o teorie revoluționară despre pistoane și vase comunicante, toate acestea parte din necunoscuta știință teutonă care susținea linia glorioasă a acelui Înainte-stătător al tehnologiei grafice. În favoarea sa trebuie să spun că, deși probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
pînă la somieră, din care mai rămăsese un schelet din alamă și lemn mîncat de cari. La un capăt al dormitorului, sub fereastra luminatorului, se afla un birouaș de tip consolă, Închis și surmontat de un trio de crucifixe din metal. L-am deschis cu grijă. Nu era praf În Îmbinările burdufului de lemn, drept pentru care am presupus că birouașul fusese deschis nu de mult. Avea șase sertare. Încuietorile fuseseră forțate. Le-am cercetat unul cîte unul.Erau goale. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
putea fi Încă citită pe arcul de piatră Înnegrită ce Încorona portalul: 1801. Antreul abia lăsa să se Întrezărească o Încăpere de umbre, de unde urca o scară răsucită Într-un soi de spirală. Am consultat mulțimea de cutii poștale din metal. Numele chiriașilor se puteau citi pe niște cartonașe de carton gălbui, inserate Într-o renură, după obicei. Miquel Moliner / Nuria Monfort 3.o -2.a Am urcat Încet, parcă temîndu-mă că edificiul avea să se prăbușească dacă aș fi cutezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de Anglia, e amenințată de ea însăși. Sistemul ei de organizare se dovedește a fi tot mai costisitor; ghildele sunt din ce în ce mai rigide; cartelurile ei de galere și armatele nu au nici mărimea și nici armament suficient pentru a apăra drumurile; metalele prețioase extrase din minele germane devin din ce în ce mai rare și mai costisitoare. Sufocat de presiunea otomană, acest oraș în care se înghesuie 100 000 de locuitori, devenit prea bogat și în care se trăiește prea bine, înțepenește. Această fragilitate subită face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pe la 1500, a venit vremea Anversului. Având o bogată zonă agricolă și dezvoltând creșterea oilor, a căror lână locuitorii Anversului o țes, timp de vreo 200 de ani, acest oraș comercializează pânzeturi flamande, sare din Zeelanda, cuțite englezești, sticlă flamandă, metale din Germania, în schimbul produselor din Orient. Orașul nu are decât 20 000 de locuitori când, pe la 1450, devine principalul loc de schimb al produselor din Europa de Nord cu mirodenii aduse acum din Africa și din Asia de către corăbiile portugheze și spaniole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
a treia formă a Ordinii economice își pierde și ea puterea: o dată în plus, ca și în cazurile precedente, ea nu mai dispune de mijloacele necesare menținerii rețelelor. Exploatarea masivă a minelor de argint din America face să scadă valoarea metalului pe care se baza rețeaua comercială a orașului Anvers, care nu controla și comerțul aurului: or, tocmai prețul acestui metal crește, aurul devenind astfel mult mai tentant pentru speculanți. în plus, războaiele religioase întrerup legăturile maritime dintre Țările de Jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
nu mai dispune de mijloacele necesare menținerii rețelelor. Exploatarea masivă a minelor de argint din America face să scadă valoarea metalului pe care se baza rețeaua comercială a orașului Anvers, care nu controla și comerțul aurului: or, tocmai prețul acestui metal crește, aurul devenind astfel mult mai tentant pentru speculanți. în plus, războaiele religioase întrerup legăturile maritime dintre Țările de Jos și Spania și izolează Anversul, lipsit de marină militară, de rețelele sale comerciale; argintul din America nu mai poate urca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
celorlalte țări: nave de 2 000 de tone cu 800 de persoane la bord transportă mărfuri cât toate celelalte flote europene la un loc - mai exact, trei sferturi din cantitățile de grâne, sare și lemn, precum și jumătate din cantitatea de metale și textile din întreaga Europă. Și, întrucât războiul favorizează întotdeauna comerțul, marina militară olandeză preia controlul mărilor, de la Baltica până în America Latină; preia chiar și controlul comercial al Seviliei, rămasă un port de primire a metalelor din America. Compania Indiilor, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
precum și jumătate din cantitatea de metale și textile din întreaga Europă. Și, întrucât războiul favorizează întotdeauna comerțul, marina militară olandeză preia controlul mărilor, de la Baltica până în America Latină; preia chiar și controlul comercial al Seviliei, rămasă un port de primire a metalelor din America. Compania Indiilor, apoi Bursa și Banca din Amsterdam transformă această putere navală în forță de dominație financiară, comercială și industrială; tot la Amsterdam, în 1604 a fost inițiată finanțarea operațiunilor industriale terestre prin intermediul societăților pe acțiuni. Ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Bengalului și impun meșteșugarilor din zonă prețuri atât de mici pentru bumbacul lor, încât foametea seceră aproape 10 milioane de persoane. După trei războaie cu Olanda, englezii obțin, în sfârșit, controlul total al mărilor și, mai ales, al comerțului cu metale prețioase din America, pe care olandezii îl smulseseră de la spanioli cu 150 de ani mai devreme. în 1776, anul în care Adam Smith publică prima carte de referință despre economia de piață îAvuția națiunilor, cercetare asupra naturii și cauzelor ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
la stânga, în fine sosiră la biroul firmei providențial, s.a., asigurări&reasigurări, după cum poate citi oricine pe inscripția de pe ușă, cu litere negre pe o placă dreptunghiulară de bronz mat, fixată cu șuruburi cu cap în trunchi de piramidă, din același metal. Intrară, unul dintre subordonați aprinse lumina, celălalt închise ușa și puse lanțul de siguranță. Între timp, șeful dădea o tură prin birouri, verifica legături, conecta aparate, intra în bucătărie, în camere și în băi, deschidea ușa spațiului destinat arhivei, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
siguranță. Între timp, șeful dădea o tură prin birouri, verifica legături, conecta aparate, intra în bucătărie, în camere și în băi, deschidea ușa spațiului destinat arhivei, își trecea rapid privirea peste diversele arme păstrate acolo, în timp ce respira mirosul familiar de metal și lubrifiant, mâine va inspecta toate acestea, piesă cu piesă, muniție cu muniție. Își chemă ajutoarele, se așeză și le ceru să se așeze, În dimineața asta, la ora șapte, spuse el, veți începe munca de urmărire a suspectului, rețineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
deschide o fereastră dintre cele care dau spre stradă, pentru că întotdeauna e lume care se uită, preferă partea din spate, mult mai liniștită de când există televiziunea. Femeia se apropie de grilajul de fier, pune mâinile pe el și simte răcoarea metalului. N-o putem întreba dacă a auzit cele două focuri de armă succesive, zace moartă pe jos și sângele se prelinge și picură în balconul de jos. Câinele a venit alergând dinăuntru, adulmecă și linge fața stăpânei, apoi întinde gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
farfuriile pe care le folosise la cină în seara conflictului cu Strickland și erau spălate cu grijă. Furculițele și cuțitele erau puse la locul lor în sertar. Sub o învelitoare erau niște resturi de brânză, iar într-o cutie de metal o coajă de pâine. Întotdeauna ea făcea piața zilnic cumpărând doar ce era strict necesar, ca să nu rămână nimic pe a doua zi. Stroeve știa din cercetările întreprinse de poliție că Strickland părăsise casa imediat după cină și faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
neînfrânate. Și, În același timp, o durere intensă, În gura Încordată În care se Întrevedeau dinții de sidef. Cu adevărat, mâna care Îl cizelase trebuie să se fost de o iscusință ieșită din comun, ca să evoce atât de desăvârșit În metal o zeiță a infernului. Dante se uită În jur, studiind reacția mulțimii, dar se părea că nimeni din preajmă nu era indignat din pricina acelei sfruntări introduse Într-un loc sfânt. După ce așteptă ca mulțimea să capteze emoția momentului, călugărul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de o statură mijlocie, cu pielea măslinie și cu trăsăturile ascuțite ale cuiva chinuit de foame și de ranchiună. - El e Amid, capturat În largul coastei egiptene. L-am salvat de la vâsle când am descoperit că se pricepea la prelucrarea metalelor. Dar nu știu dacă Îmi poartă recunoștință pentru asta. Bătrânul Îi Întinse sclavului angrenajul, arătându-i Înscrisul. Acesta fixă pentru o clipă punctul arătat, iar apoi Își feri brusc privirea. Expresia lui, Înainte vreme impasibilă, apărea acum tulburată. - Ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și o minte... perversă, mai spunea Alberto. - Perversă? De ce? Întrebă Dante, frapat de acele cuvinte. - Există ceva necuviincios În a vrea să simulezi viața, să răstorni rânduiala lumii create și să reduci ființele la niște obiecte din lemn sau din metal, punându-le În locul cuvenit celor Însuflețite. - Să răstorni logica și natura? Întrebă priorul. Cuvintele acelea Îi sugeraseră un gând. Și galera pe care o explorase părea să fie o incredibilă răsturnare a sensului lucrurilor. Un obiect născut pentru a ocroti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]