6,419 matches
-
și cultural sau intensitatea trăirilor religioase și a performanțelor rituale, ci și că ei sunt Înconjurați de o constelație de alți actori: În primul rând, martorii miracolelor (cei cărora li s-a arătat divinitatea sau care au asistat la un miracol făcut de aceasta ori de persoana căreia divinitatea i s-a arătat), care confirmă prin prezența și narațiunile lor autenticitatea centrului sacru. În al doilea rând, „specialiștii religioși”, care gestionează contactul cu sacrul și care instituționalizează miracolul, normează comportamentele religioase
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asistat la un miracol făcut de aceasta ori de persoana căreia divinitatea i s-a arătat), care confirmă prin prezența și narațiunile lor autenticitatea centrului sacru. În al doilea rând, „specialiștii religioși”, care gestionează contactul cu sacrul și care instituționalizează miracolul, normează comportamentele religioase și canonizează formele de comunicare cu divinitatea sau oamenii prin care aceasta se manifestă. În al treilea rând, numeroasele categorii de beneficiari ai pelerinajului: organizatorii (de la congregații religioase la firme de turism), facilitatorii (cei care asigură cazarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
argumente care motivează pelerinii să se Îndrepte spre centre religioase Încă neexplorate, muzica și arta difuzează teme și simboluri specifice universului pelerinilor, numeroase site-uri Web promovează locuri sfinte și invită la pelerinaje. De asemenea, universul religios produce permanent alte miracole și generează apariția unor noi centre de pelerinaj. Exemple edificatoare În acest sens sunt oferite de minunile (vindecările miraculoase) atribuite unor divinități canonice care au declanșat valuri de pelerinaje la Vanga din Bulgaria ( G. Valtchinova, 1998), Medjugorje din Bosnia (E.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oportunitați de concretizare pentru atitudini și experiențe adânc Înrădacinate În cultura populară. Prin Întreaga sa desfășurare, concertul de pe Stadionul Național a confirmat pelerinajul. La capătul unui traseu ce a implicat sacrificii și devoțiune, fidelii au avut fericirea să constate că miracolul se poate produce și că el s-a produs numai pentru ei: atât spectacolul (care, prin punerea În scenă, a avut aspectul unei epifanii), cât și experiența asociată lui au corespuns așteptărilor, s-au Încadrat În schema fixată de imaginarul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunicare cu duhurile strămoșilor; g) dramatizări ritualice: În diversele spații consacrate sărbătorii au loc puneri În scenă (de obicei) ale narativelor mitice de Întemeiere. Prin aceste dramatizări, comunitatea retrăiește, cu o intensitate sporită, momentele sacre ale Începuturilor, faptele, suferințele, sacrificiile, miracolele și victoriile zeilor și eroilor civilizatori; h) rituri de schimb: acestea pot lua diferite forme: 1. transferurile reciproce de daruri, schimburile de vizite Între grupuri sau colectivități, Încheierea de tratate sau confirmarea În public a unor alianțe, acte de pacificare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Surtout dans leș recueils de jeunesse, le poète est émerveillé par la lumière et la beauté de la vie. Dans leș poèmes de maturité, le moi poétique ne croit plus aux miracles : " [...] am cântat cu pescarii [...]/visând corăbii încărcate/de un miracol străin. " " [...] j'ai chanté avec leș pêcheurs [...]/rêvant des navires chargés/de miracle étranger. " (Tristețe metafizica/Tristesse métaphysique) (Miclău, 1978 : 353) ; " [...] oh, nicio minune nu se-mplinește./ Nu se-mplinește, nu se-mplinește ! " " [...] oh, aucun miracle ne s'accomplit./ Ne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de recunoaștere (1982), poate fi surprinsă o blândă exaltare a „demiurgului adolescent”, pentru care lumea se creează odată cu sine, euforic și exclusivist, iar universul capătă „contur cu margini imprecise” și pietre de încercare pentru un eu copleșit de miraje și miracole. Versurile, cu accente stănesciene și dinesciene, oscilează între explozia senzorială în fața unei lumi generoase („Pătrundeam între lucruri / ca într-o țară de nimeni altul călcată, / ci eu, doar eu, în pragu-i / eram cea așteptată”) și o frenetică autoreferențialitate („Mi-e
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
de ani? Pe bună dreptate, creștinarea și nașterea românilor, urmată de corolarul firesc al acestora, întemeierea statelor medievale (cele "două libertăți românești", cum le-a numit Iorga), au fost considerate de istoricul român Gh. Brătianu ca "o enigmă și un miracol istoric". Brătianu a preluat formularea aceasta de la istoricul francez Ferdinand Lot, impresionat, la rândul lui, de tenacitatea anonimă și tăcută a neamului romanic de la Dunăre. Încercarea de a formula un răspuns coerent și convingător și argumentele înfățișate de noi în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
altă lucrare importantă, necesară istoricului acestei perioade. Menționăm și alte titluri: Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-han, A. D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană, vol. I și II, C. C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. I, Gh. Brătianu, O enigmă și un miracol istoric: poporul român, V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I Lucrarea noastră este structurată în trei părți: partea I (275-602), partea II (602-970), partea III (970-1247), respectiv zece capitole. În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolul al XIII-lea, sunt urmașii coloniștilor și dacilor romanizați".7 În 1937, la Paris, a apărut lucrarea lui Ferdinand Lot, Les invasions barbares et le peuplement de l Europe, ce cuprindea și o secțiune intitulată " O enigmă și un miracol istoric: poporul român". Cele două capitole (ale secțiunii) sunt consacrate "miracolului istoric" reprezentat de poporul român, la care se adaugă câteva pagini despre "vlahii din Balcani și raporturile cu slavo-bulgarii". Istoricul francez examinând problema, mult dezbătută, a originilor poporului român
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
În 1937, la Paris, a apărut lucrarea lui Ferdinand Lot, Les invasions barbares et le peuplement de l Europe, ce cuprindea și o secțiune intitulată " O enigmă și un miracol istoric: poporul român". Cele două capitole (ale secțiunii) sunt consacrate "miracolului istoric" reprezentat de poporul român, la care se adaugă câteva pagini despre "vlahii din Balcani și raporturile cu slavo-bulgarii". Istoricul francez examinând problema, mult dezbătută, a originilor poporului român, s-a văzut obligat să-și definească poziția în ampla controversă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
erau munteni, moldoveni, ardeleni, dar unitatea de neam a persistat. Ei au mai avut și alte nume date de străini, vlahi, blahi, volohi, dar aceste denumiri traduc numele vechi popular: români.65 NOTE 1. Gh. Brătianu, O enigmă și un miracol istoric: poporul român, București, Editura Știițifică și Enciclopedică, 1988, p. 64-65. 2. N. Iorga, Istoria Românilor, vol. II, București, 1936, p. 108. 3. Ibidem, p. 106-109. 4. Stelian Brezeanu, Studiu introductiv, p. 30, la Gh. Brătianu, O enigmă... 5. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
genovezi de la Pera și Caffa la sfârșitul secolului al XIII-lea, București, 1927. Idem, Originile stemelor Moldovei și Țării Românești, în RIR 1, 1931, p. 50-62. Idem, Recherches sur Vicina et Cetatea Albă, București, 1935. Idem, O enigmă și un miracol istoric: poporul român, București, 1940 (ed. II, 1988). Idem, Formarea unității românești. Factorii istorici, București, 1940. Idem, O nouă mărturie despre un voievod moldovean în secolul XIII (1277), în AARMSI, tom 27, 1944-1945, p. 231-244. Idem, Tradiția istorică despre întemeierea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de cronicar dramatic i-a făcut lui C. notorietatea în cadrul breslei. Poezia (Palimpsest, 1969, Dezlegare de chaos, 1973, Suveranitatea lăuntrică, 1975, Inventatorul de numere, 1976, Plante de dincolo, 1983) vădește un amatorism acceptabil, cultivând nostalgii și senzația de înfiorare în fața miracolului lumii, uneori în tușe amintind de Lucian Blaga, alteori atent și chiar pretențios caligrafiată. Contribuția lui C. la literatură e de căutat în volumele intitulate Privitor ca la teatru (I-III, 1975-1982). Nu un demers coerent, programatic și gândit în
COCORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286312_a_287641]
-
liric în genere puțin comentat, absentând din prim-planul hărților întocmite de panoramele critice, se numără printre cei mai originali poeți ai iubirii din literatura noastră postbelică. În ultimele cărți, trăirea ec-statică îmbrățișează întregul orizont al eului: o poezie a miracolului vieții, celebrat de „serbările sacre / ale caisului, laurul lamurii, roua dalbă”, și a sufletului plutind ca-ntr-un vis perpetuu în „imperiul ardorii”. Cea de-a treia temă fundamentală e arheologia eului năzuind la resuscitarea prin vers a unei întregi
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
îmbrăcate în comerț”. Revoluționarea limbajului poeziei și al artelor plastice de către Mallarmé, Apollinaire, Picasso și alții e prețuită pentru motivul că ea „a însemnat o temeinică și violentă zdruncinare a academismului”. Asemenea lui Ion Vinea, Voronca vrea „minunea cuvântului nou”, miracolul expresiei inedite, care să comunice un mesaj sufletesc în autenticitatea lui. Comunicarea interumană presupune convenții, nu se poate vorbi altfel, însă convențiile se cer primenite; atât în viață, cât și în artă. Formele artistice „se rod”; în consecință, e necesar
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
denumite ulterior poeme, desfășoară narativ, dar și pe un principiu al asociației de imagini, fantasme, evenimente cu tipare de mit, lăsând să se întrevadă natura miraculoasă a existenței, întrepătrunderea dintre fantastic și real. Obscur, pierdut în, nerecunoscute de ceilalți, hierofanii, miracolul nu se refuză eroilor lui A. Cum realul e simplă fațadă, dincolo de care joacă altceva, cum observația fixează conținuturi ce scapă conștiinței (prin oniric, halucinații, nevroze), proza rupe cu tradiția realistă, purtând, în chiar acest efort, însemnele modernității. Romanele sunt
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
asupra artei, din cronicile sale dramatice, medalioanele și articolele dedicate picturii și sculpturii (strânse postum în Pensula și dalta, 1973), din recenzii, arte poetice, profiluri de scriitori, este proiecția tensiunii interioare, a întrebărilor pe care și le-a pus creatorul. „Miracolul suprem” a fost, pentru el, cuvântul. Verbul poetic reiterează Logosul: poate crea „din simboale”, din nou, universul și, mai ales, îl poate schimba (Dintr-un foișor, Scrisoare cu tibișirul). Totuși, inspirația fiind un „dictat” supraindividual, starea scriitorului trebuie să fie
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
cu fond grav, ca în antologica baladă Rică. După război, câțiva poeți importanți vor diversifica gama b.: fantezistul Leonid Dimov, Ioan Alexandru, cu Imnele sale, amintitoare, ca atmosferă stilistică, globală, de tradiția bizantină și ortodoxă a lăudării luminii lumii, divin miracol de toate zilele, precum și Ion Gheorghe (Cavalerul trac), dar și textualistul „prozaizant” Mircea Cărtărescu (Levantul), cultivator al unui umor implicat efectelor de intertextualitate, capabile astfel să împrospăteze vibrația lirică, tonul rostirii poetice. Însă, dintre poeți, autorul esențial pentru „vârsta” modernă
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
într-un limbaj somptuos liric, propune nuvela Appassionata. Concepută muzical, narațiunea avansează, după ce și-a enunțat motivele, într-un crescendo de oratoriu spre un final halucinant. Eroul iese din îngrădirile rasei și ale religiei și trăiește, eliberat de orice prejudecată, miracolul dezmărginirii, murind în plin extaz. Farmecul nuvelei rezidă în arta subtilă a proiecției realului în fantastic și mit, într-o viziune când candidă, când înfricoșată. Decorul e de asemenea expresionist, dar deformarea liniei nu merge până la grotesc și caricatural, ci
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
făcute de Tudor Arghezi unor personalități ca Urmuz, C. Argetoianu, N. D. Cocea, C. Stere, Gala Galaction, alături de repetatele sale elogii aduse poeților tineri și, în general, poeziei, care „garantează culturii o împrospătare continuă și omului, locuitor al unui mare miracol, zilnic mai întins, facultatea de a-l simți”. Cu toate că spațiul redus a împiedicat revista să aibă un sumar foarte divers, s-au publicat la răstimpuri și texte dramatice, cum sunt piesa scurtă Negustorul de ochelari a lui Tudor Arghezi ori
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
-lea, există o femeie cu adevarat fericită: Ana de Austria, mama lui Ludovic al XIV. La respectabila vârstă de treizeci și șapte de ani a dat naștere primului copil, după douăzeci de ani de sterilitate. Acest eveniment era considerat un miracol. Așa cum se confesase uneia dintre prietenele sale, Ana se temuse la un moment dat chiar de anularea căsătoriei sale, fiindcă Papă avea dreptul să desfacă mariajele monarhilor care nu aveau urmași. În eventualitatea unei astfel de decizii, Ana ar fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
sau licori așa zis miraculoase. Aceste eforturi au fost descrise de către Alain Tallon în lucrarea să Le sentiment național dans l'Europe méridionale aux XVIe et XVIIe siècles, punând însă accentul pe analiza memoriilor părintelui Fiacre, creditat de către această pentru miracolul nașterii Delfinului. Părintele Fiacre era un cunoscut clarvăzător. În manuscrisul sau descrie cum, în noiembrie 1637, i-a apărut într-o viziune Fecioara Maria, care l-a anunțat că regina va rămâne însărcinată în curând. Condiția era să facă trei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
locurile de pelerinaj ale druizilor. În pagânism era un loc dedicat ritualurilor închinate fertilității, continuând simbolistică fertilității și în creștinismul timpuriu, insă vechile ritualuri păgâne au căpătat o nouă față, si astfel Cotgnac a devenit un lăcaș dedicat Fecioarei Maria. Miracolul s-a produs, iar în februarie 1638 regina era deja însărcinată. Fratele Fiacre a trebuit sa faca personal o nouă vizită la Cotgnac cu misiunea secretă de a se ruga pentru venirea pe lume a unui moștenitor. Facilitățile oferite de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
urmare, deși există un hiatus pentru data de 5 decembrie - noaptea oficială a concepției Delfinului, după calculele medicilor - în cele șase săptămâni ar fi fost timp suficient pentru cuplul regal să petreacă timpul împreună. Desigur literatura memorialistica apocrifa sugerează un miracol mai degrabă uman, decat divin. Gaston d‘Orléans, fratele regelui, ar fi declarat că probabil"Darul lui Dumnezeu" a iesit din corpul reginei, dar nu știa ce diavol l-ar fi pus acolo. În cercurile înaltei societăți se discută cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]