19,067 matches
-
-VI) monedele aparțineau populației daco-romane, mai ales cele aflate la nord de "Brazda lui Novac". Descoperirile monetare din secolele IV-VI sunt mult mai numeroase în sudul Olteniei, în vecinătatea Dunării, și scad pe măsura înaintării spre nord. Intensa circulație monetară din Oltenia și sudul Banatului este asociată de prezența stăpânirii romano-bizantine, care a contribuit la consolidarea elementului romanic și la difuzarea monedei în ținuturile daco-romane. Aria de răspândire a monedei de argint și bronz arată dăinuirea masivă și activitatea economică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
daco-romane. Aria de răspândire a monedei de argint și bronz arată dăinuirea masivă și activitatea economică a populației daco-romane, care a întreținut legături permanente cu lumea romano-bizantină. Frecvența monedei arată că autohtonii aveau o economie relativ dezvoltată, bazată pe sistemul monetar roman, necunoscut migratorilor.15 Centrul vieții economice și sociale îl constituie satul-cuvântul românesc sat (așezare rurală) derivă din latinul fossatum. După 275, centrul de greutate în Dacia se deplasează și rămâne, timp de o mie de ani, în zona rurală
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ci anul 602, când Imperiul a părăsit limesul danubian. Între 275-602, Dacia din nordul Dunării s-a aflat în continuare sub dominația (suzeranitatea) politică, economică și culturală a Imperiului, cu toate consecințele sale. Autoritatea romană, sub forma armatei, a economiei monetare și a tutelei politice s-a întors în Dacia; de fapt, ea nu a părăsit această zonă până în anul 602. Orașele Daciei romane, o subliniem și în acest context, nu au fost distruse de barbari, ci au decăzut încetul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fier: brăzdare, săpăligi, topoare, seceri, cosoare, ciocane, nicovale, clești, cuțite, cârlige, scoabe, cuie, ace, obiecte din os (răzuitoare), din lut (greutăți, tuburi), din piatră (tipare, râșnițe), greutăți din lemn. În cadrul relațiilor dintre autohtonii de la nordul Dunării și lumea bizantină, circulația monetară a jucat un rol important. S-au descoperit multe monede din bronz sau argint, izolat sau în mici tezaure (sute de exemplare), multe fiind descoperite în așezări. Monedele sunt puține, în a doua jumătate a secolului al V-lea și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
multe monede din bronz sau argint, izolat sau în mici tezaure (sute de exemplare), multe fiind descoperite în așezări. Monedele sunt puține, în a doua jumătate a secolului al V-lea și începutul secolului al VI-lea, dar intensificarea circulației monetare bizantine în regiunile extra-carpatice are loc în prima jumătate a secolului al VI-lea, sub domnia lui Justinian. Folosirea monedelor bizantine era firească la populația romanică din nordul Dunării, care întreținea legături comerciale și etno-lingvistice cu romanitatea sud-dunăreană. S-au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regiunile extra-carpatice are loc în prima jumătate a secolului al VI-lea, sub domnia lui Justinian. Folosirea monedelor bizantine era firească la populația romanică din nordul Dunării, care întreținea legături comerciale și etno-lingvistice cu romanitatea sud-dunăreană. S-au descoperit tezaure monetare din secolul al VI-lea, la Hotin (Basarabia), Trebiscăuți (Edineț Basarabia), Cudalbi și Movileni (județul Galați), Horgești (județul Bacău). Pentru cunoașterea societăți autohtone din regiunile extra-carpatice, în secolele V-VI, importante sunt și necropolele sau mormintele izolate (ritul sau ritualul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
după 450, singura putere politică și principalul focar de civilizație la Dunărea mijlocie și de jos. Refacerea așezărilor de pe malul drept, restaurarea fortificațiilor și altor cetăți de pe malul stâng, instalarea unor garnizoane, stăpânirea unor puncte nordice, reluarea schimburilor comerciale, circulația monetară și cea umană, legăturile între creștinismul nordic și cel sud-dunărean au dus la pătrunderea masivă a creștinismului în nordul Dunării, în regiuni încă păgâne până atunci. Restaurarea scaunelor episcopale pe malul drept, înființarea altora în Scythia Minor (Dobrogea), reorganizarea bisericească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în masa barbarilor (cf. Roesler), ci cu o populație numeroasă, majoritară, care trăia pe tot întinsul țării, această populație autohtonă, latinofonă și creștină, constituie baza demografică și fermentul proceselor istorice ulterioare. Perpetuarea hidronimiei (râurile mari), continuitatea civilizației vechi dacice, circulația monetară adeveresc că factorul de permanență istorică și muncă productivă constantă, în noile condiții și structuri sociale (obști) au fost "oamenii pământului"(N. Iorga) autohtonii. Migratorii au fost mereu (au rămas) niște enclave etnice dominante (stăpânitoare), stăpâni cu sabia în mână
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
aflat morminte de războinici avari, înmormântați împreună cu caii lor, o monedă de aur de la împăratul Justin (565-578). Din prima jumătate a secolului al VII-lea s-au descoperit tipare pentru podoabe la Dumbrăveni (jud. Sibiu) și Corund (jud. Harghita), tezaurul monetar de la Firtuș (jud. Harghita) și Vădaș (jud. Mureș), ce conțin monede din vremea împăratului Heraclie (610-641). Aceste descoperiri nu pot fi atribuite cert avarilor, dar ei dominau regiunea în secolul al VII-lea. Spre mijlocul secolului VII, își încetează existența
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
X (945), în localitatea Cleja (jud. Bacău). În Banat, la Orșova și Jamu Mare (jud. Timiș), s-au descoperit monede de argint provenind din Europa apuseană, dinari ale unor regi carolingieni din secolul al IX-lea. Datele oferite de descoperirile monetare duc la concluzia că viața societății locale, carpato-dunăreano-pontice, s-a desfășurat, în secolele VII-X, în cadrul unei economii de tip rural, bazată pe schimbul în natură. Între anii 700-741, monedele lipsesc, însă, după 741, ele reapar, mai ales monede bizantine de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în secolele VII-X, în cadrul unei economii de tip rural, bazată pe schimbul în natură. Între anii 700-741, monedele lipsesc, însă, după 741, ele reapar, mai ales monede bizantine de bronz, expresie a legăturilor economice cu Imperiul și a unei circulații monetare adaptate la nevoile unui comerț mărunt al populației autohtone. Dar, în secolul al X-lea, o dată cu revenirea Imperiului, comerțul se amplifică iar circulația monetară este mai vie. În a doua jumătate a secolului al VII-lea și prima jumătate a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mai ales monede bizantine de bronz, expresie a legăturilor economice cu Imperiul și a unei circulații monetare adaptate la nevoile unui comerț mărunt al populației autohtone. Dar, în secolul al X-lea, o dată cu revenirea Imperiului, comerțul se amplifică iar circulația monetară este mai vie. În a doua jumătate a secolului al VII-lea și prima jumătate a secolului al VIII-lea, circulația monetară bizantină s-a întrerupt aproape cu totul, ca urmare a instalării slavilor și a constituirii statului bulgar, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mărunt al populației autohtone. Dar, în secolul al X-lea, o dată cu revenirea Imperiului, comerțul se amplifică iar circulația monetară este mai vie. În a doua jumătate a secolului al VII-lea și prima jumătate a secolului al VIII-lea, circulația monetară bizantină s-a întrerupt aproape cu totul, ca urmare a instalării slavilor și a constituirii statului bulgar, în sudul Dunării, dar și a dificultăților interne ale Bizanțului.8 Structurile sociale. Obștea sătească teritorială În spațiul locuit de români-Carpați, Dunăre și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cercetate apoi peste 100 de necropole (cimitire) de inhumație, birituale și tumulare (de incinerație), au fost sistematic cercetate cimitirele de la Castelu (jud. Constanța), Izvoru (jud. Giurgiu), Bârșia Nouă (jud. Olt), Ocna Sibiului și Brateiu (jud. Sibiu). Au fost descoperite tezaure monetare, depozite de unelte agricole, obiecte de metal și ceramică, din secolele VII-X. Cercetările acestea dovedesc o locuire relativ intensă, mai ales în unele regiuni. Numeroase așezări erau situate de-a lungul văilor cu terenuri fertile, al Dunării, din Banat până la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
175-205. 9. Șt. Olteanu, Comerțul pe teritoriul Moldovei și Țării Românești în secolele X-XV, în "Studii. RdI", 22, 1969, 5, p. 850-874; C. Preda, Circulația monedelor bizantine în regiunea carpato-dunăreană, în SCIV, 23, 1972, 3, p. 375-415 ; I. Sabău, Circulația monetară în Transilvania secolelor XI-XIII în lumina izvoarelor numismatice, în SCN, 2, 1958, p. 269-301; Istoria Românilor, vol. III, p. 205-209. 10. Istoria Românilor, vol. III, p. 210-212. 11. P. P. Panaitescu, Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova. Orânduirea feudală
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întâlnim aceeași vie activitate economică, în secolele X-XI, această regiune era un nod important al comerțului internațional, după cum Dunărea era o arteră navigabilă europeană. Dezvoltarea meșteșugurilor și a schimbului de mărfuri au fost însoțite de amplificarea economiei bănești, a circulației monetare, indiciu al intensității comerțului. În jumătatea de răsărit a Europei, de la sfârșitul secolului al X-lea și începutul secolului al XI-lea, nicăieri nu se găsește o circulație monetară atât de intensă ca în Dobrogea. Așezările dobrogene de pe malul drept
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de mărfuri au fost însoțite de amplificarea economiei bănești, a circulației monetare, indiciu al intensității comerțului. În jumătatea de răsărit a Europei, de la sfârșitul secolului al X-lea și începutul secolului al XI-lea, nicăieri nu se găsește o circulație monetară atât de intensă ca în Dobrogea. Așezările dobrogene de pe malul drept al Dunării erau orașe în adevăratul înțeles al cuvântului-aspectul lor urban era atât de pregnant, încât bizantinii înșiși au numit aceste locuri "regiunea orașelor dunărene" sau paristriene. Dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acestora, dar numai pe durata a 25 de ani. În document (textul Diplomei) se fac referiri la biserici și clădiri, existente sau viitoare, mori, semănături, pășuni și fânețe, pescării și iazuri, precum cele de la Dunăre și de la Celei, la circulația monetară, exploatarea și transportul sării. Drepturile bisericii rămân neatinse, la fel cele ale episcopilor și arhiepiscopilor.33 Dar semnificația principală a documentului constă în faptul că dezvăluie realitățile existente în vechiul spațiu medieval românesc, pe care le știam prea puțin sau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
orice dări, inclusiv de dinarii liberi și de pondere, iar ei nu puteau fi judecați de nici o instanță în afara celei regale, având dreptul de a-și alege judele propriu care să împartă dreptatea. În plus, cavalerii erau scutiți de prezența monetarilor (a schimbătorilor de bani, DIR C, I, p. 154). La rândul său, episcopul Transilvaniei a acordat cavalerilor dreptul de a percepe de la locuitorii Țării Bârsei dijmele bisericești, în afară de cele datorate de unguri și secui care s-ar așeza acolo (Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o așezare urbană aflată sub dominație mongolă. Aici, în prima jumătate a secolului al XIV-lea, mongolii au ridicat o moschee, trei băi publice și un caravanserai. Aici se desfășura o intensă activitate comercială, dovadă monedele numeroase descoperite, chiar emisiuni monetare. Dar orașul a avut o existență scurtă, ca și Costești, fiind situat în apropierea Nistrului, s-au aflat monede și aici. Locuitorii celor două orașe erau români, mongoli, alogeni în general (Bibl.: DRH D, I, p. 29; Hurmuzaki, I/1
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dezvoltate, cei care le profesau erau organizați în bresle. Comerțul a cunoscut un progres notabil, în secolele XIII-XIV, după depășirea distrugerilor și pierderilor provocate de invazia mongolă din 1241-efectele negative ale acesteia asupra economiei țărilor române au fost îndelungate. Circulația monetară se intensifică, dar circulația internă a suferit-cât privește schimbul extern de mărfuri, acesta se făcea cu centrul Europei, sudul Dunării și cu popoarele din Răsărit-mongolii. Căile de comunicație pe uscat și pe apă s-au dezvoltat la rândul lor. Structurile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
munți, aflată anterior în stăpânirea cumanilor. Abatele din Cârța (Făgăraș), "frumoasa mănăstire" (Iorga) de origine franceză, cisterciană, a fost solicitat să verifice hotarele încălcate-călugării cistercieni au dat dreptate regelui, s-a trecut peste cele "treizeci de pluguri" ale cuceririi, clauza monetară a fost încălcată. Papa a încercat o ultimă rugăminte pentru restituirea teritoriilor confiscate de rege. Iorga observa că hotărârea cu care regele Andrei lupta pentru expulzarea cavalerilor, sub pretextul că și-au depășit hotarele teritoriului primit, se explică și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1932, p. 69-72. Russu I. I., Etnogeneza românilor, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. Idem, Les Roumains et les Sicules, Cluj, 1998. Rusu M., Transilvania și Banatul în secolele VI-IX, în Banatica, 4, 1977, p. 169-213. Sabău I., Circulația monetară în Transilvania în secolele XI-XIII în lumina izvoarelor numismatice, în SCN 2, 1958, p. 269-301. Sacerdoțeanu A., Vlahii din Chalcidica, în vol. În memoria lui V. Pârvan, București, 1924, p. 303-311. Idem, Guillaume de Rubruck și românii la mijlocul secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
numele lui Mihai Manoilescu, Tache Soroceanu, D. Gusti, Duiliu Marcu, C. Ene, C. Râuleț, Al. Tzigara-Samurcaș, Stelian Popescu, Ștefan I. Nenițescu (El Greco en Rumânia), Al. Marcu (L’Italia în cerca delle latinità) ș.a., unele dintre articole abordând subiecte că stabilitatea monetară, activitatea literară și teatrală, chestiunea optanților maghiari, frumusețile naturale ale Bucureștilor etc. În domeniul literar se remarcă prezența lui Victor Eftimiu, care colaborează de la primul număr cu povestirea El haiduc Bujor, urmată de Kiriakitza și Una serenata, a lui Brătescu-Voinești
DACIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
asupra economiei reale” derulat în cadrul programului prioritar al Academiei Române „Evaluarea stării economiei naționale 2010 - 2014 (ESEN)”. Proiectul de cercetare a fost realizat în anul 2010 de un colectiv de cercetare mixt format din cercetători ai Centrului de Cercetări Financiare și Monetare - Victor Slăvescu, din Academia Română și cadre didactice din învățământul superior românesc. În acest fel dorim să aducem un modest aport la înțelegerea evoluției economiei reale și a impactului politicilor macroeconomice asupra dezvoltării micro și macroeconomice, în contextul crizei economico-financiare actuale
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]