5,397 matches
-
mulțumim cu explicațiile marilor grupuri private care pun acest rezultat pe seama agravării problemelor de mediu cărora trebuie să le facă față (poluarea pânzei freatice), această inflație, de departe cea mai mare din economie 452, ridică întrebarea dacă în cadrul constituirii unui monopol există "și alte mijloace de a evita explozia prețurilor decât de a încredința autorităților publice mijloacele de a o controla"453. Democrația locală se acomodează greu cu profesionalizarea administrării orașului, care însoțește emergența guvernării urbane. Personalizarea (mediatică, dacă-i posibil
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să ajungă cel pentru televiziune. Apariția Evenimentului zilei a însemnat impunerea presei de scandal (tabloidă), deși în continuare se abuza de vechiul limbaj ceaușist și de readucerea în actualitate a temelor vechiului regim. În ’93-’94 asistăm în media la monopolul de stat al audiovizualului. La puțin timp după Revoluție, Societatea Română de Radiodifuziune și Televiziunea Română erau cele mai mari și mai puternice instituții din audiovizual: „A devenit aproape un ritual: seară de seară, părinții mei se uită la Actualități la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
se așteaptă de la elevi și comportamentul efectiv al profesorilor. b) Lipsa unor recompense pentru inovatori sau promovarea pe baza unor criterii ce țin de vechime, popularitate, influență și nu de competența profesională. c) Uniformitatea abordării, lipsa unui învățământ diferențiat. d) Monopolul școlii datorat lipsei de concurență. e) Investiții reduse alocate pentru cercetare și dezvoltare. f) Investiții tehnologice și financiare insuficiente. g) Dificultatea diagnosticării deficiențelor, mai ales atunci când personalul școlii nu admite necesitatea schimbărilor. h) Probleme de măsurare a rezultatelor datorate confuziei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
C-tin Mavro-cordat din 1749, cu desființarea robiei-iobăgiei și deci eliberarea țiganilor de pe moșiile boierești sau mănăstirești, Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821, cu îndepărtarea domnilor fanarioți și revenirea la cei autohtoni, Tratatul ruso-turc de la Adrianopol din 1829, cu desființarea monopolului comerțului de cereale al Principatelor Române față de Turcia, evenimente care au favorizat dezvoltarea agriculturii și al shimburilor comerciale, ceea ce a condus treptat la destrămarea obștilor țărănești devălmașe în proprietăți private, respectiv la destrămarea feudalismului și începutul relațiilor capitaliste moderne. Acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
un compromis negociat între alegători și aleși. Cu toate acestea, J. B. Thompson (2000) întrevede într-un studiu devenit celebru câteva soluții pentru reînnoirea vieții publice ("reinventarea spațiului public"), spre exemplu, reglementarea instituțiilor mediatice conform principiului pluralismului; evitarea formării de monopoluri mediatice atotputernice; facilitarea dezvoltării unor centre de "putere simbolică" independente, în afara marilor rețele și trust-uri. El propune ca noțiune cheie pentru democratizarea noului spațiu public ideea "democrației deliberative", văzută nu ca o alternativă la instituțiile clasice ale "democrației reprezentative
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
rețelelor online, care pot determina o participare tot mai largă a publicului. Așa-numita democrație electronică, chiar dacă are la bază o viziune utopică, nu este însă lipsită de sens. Procesul globalizării transformă modelul clasic al luării de decizii "raționale" și monopolul cunoașterii deținut de experți în practici perimate, neadecvate noilor realități sociale. Discuțiile și deciziile publice transcend arenele tradiționale, reprezentate de guverne și parlamente, la fel și vechile forme ale democrației reprezentative. Indivizii au tot mai mult acces la informații care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
vorba de mananți de la latinescul manere, a locui) pe teritoriul care ține de castel, fie că sînt arendașii săi sau nu, fie că sînt de origine liberă sau nu. Asupra acestor oameni, seniorul exercită o serie de drepturi și de monopoluri, al căror produs, ridicat de o cohortă de agenți proveniți dintre servitorii săi, constituie cel mai important venit al său; drepturi pentru justiție, supravegherea drumurilor și a piețelor, folosirea morilor și a altor echipamente colective, corvezi pentru întreținerea fortăreței, contribuții
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
universității, corporație de profesori și studenți care și-a primit statutul în 1215. Pe malul drept, orașul vede dezvoltîndu-se în jurul portului Greve și a *halelor construite de Filip August, principalele activități economice, controlate de puternica corporație a negustorilor, care au monopolul traficului pe Sena și pe afluenții ei, *hansa negustorilor apei. Șeful ei, prevotul [primarul] negustorilor, este reprezentantul burgheziei pariziene; puterea sa este totuși limitată de prezența prevotului [ofițerului] regal care administrează orașul în numele regelui. Întotdeauna gata să încurajeze mișcarea comunală
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care poate corespunde, după importanță, fie unei parohii, fie unei părți a parohiei, fie unui grup de parohii, este un ansamblu de pămînturi pe care se exercită drepturile *seniorului: corvezi și redevențe ca recunoaștere a dreptului său de *proprietate eminentă, monopoluri diverse (moară, teasc, cuptor, vînat), dreptul de exercitare a justiției. Orașele se bucură, în ceea ce le privește, de o oarecare autonomie. Partea principală a orașului, dominată de cei mai bogați, girează interesele cetății; ea veghează liniștea prin întreținerea zidurilor de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acceptate de băncile regale. În 1717, Law își completează "sistemul" creînd Compania de Apus, cu un capital de 100 milioane, sub forma a 200.000 de acțiuni de cîte 500 de livre fiecare; Compania, numită în curînd "de Mississippi", primește monopolul valorificării Louisianei. Sedus, Regentul încearcă aventura: în decembrie 1718, Banca generală devine bancă regală, în timp ce Compania de Apus devine Compania Indiilor prin absorbția altor companii și își atribuie *ferma generală și monopolul tabacului și al fabricării monedei. Succesul răspunde reclamei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fiecare; Compania, numită în curînd "de Mississippi", primește monopolul valorificării Louisianei. Sedus, Regentul încearcă aventura: în decembrie 1718, Banca generală devine bancă regală, în timp ce Compania de Apus devine Compania Indiilor prin absorbția altor companii și își atribuie *ferma generală și monopolul tabacului și al fabricării monedei. Succesul răspunde reclamei extraordinare care este făcută în public și care prezintă Mississippi ca pe un eldorado. Entuziasmul publicului este atît de mare încît fiecare vrea să posede acțiuni, al căror preț urcă miraculos. În
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Anjou din 1692 pînă în 1724. "Monseniorul Regent, vrînd să facă astfel încît noua companie stabilită mai întîi sub numele de Occident, apoi sub numele de Indii, să fie cea mai înfloritoare din Europa, îi atribui, prin diferite sentințe, toate monopolurile generale, cel al tutunului, beneficiul care-i aparținea Maiestății Sale asupra monedelor, proprietatea asupra Louisianei (numită vulgar Mississippi, după numele fluviului care udă această mare regiune) și încă multe alte avantaje. O mulțime de francezi și de străini se grăbiră
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în cadrul legilor care îl reglementează. "Orice muncitor participă, prin intermediul delegaților săi, la determinarea colectivă a condițiilor de muncă, precum și la gestionarea întreprinderilor. "Orice bun, orice întreprindere, a cărei exploatarea are sau dobîndește caracterele unui serviciu public național sau ale unui monopol de fapt, trebuie să devină proprietatea colectivității. "Națiunea asigură individului și familiei condițiile necesare dezvoltării lor. "Ea garantează tuturor, în special copilului, mamei și muncitorilor bătrîni protejarea sănătății, siguranța materială, concediul de odihnă și timp liber. Orice ființă umană care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la fel și cu litera modernității noastre laice, fragment din marele text al lumii? Diversitatea religioasă Legată imediat de principiul libertății religioase și de conștiință apare tema diversității religioase, cu abordarea ei modernă, care nu se mai mărginește la soluția monopolului și a exclusivismului. Principiul laic de respectare a diversității religioase a început nu numai să fie acceptat de Biserici, ci să capete chiar transpunere teologică. Deși fundamentalismele violente sînt astăzi mult mai vizibile decît colegialitatea, au loc totuși mari adunări
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Dar nici religia nu mai este în societățile noastre plurale un bun împărtășit de toată lumea, iar cei care îl împărtășesc nu o fac la fel. Omul democrațiilor europene gîndește, lucrează, se mișcă într-o structură de realitate întemeiată pe refuzul monopolului, pe discreditarea unității care în lipsa verticalei transcendente e concepută (și temută) în varianta ei plată, opresivă, uniformizantă. Convingeri oricît de nobile, proiectele cele mai raționale, adevărurile cele mai evidente mai ales toate acestea nu pot spera să întîlnească o adeziune
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o figură de destin excepțională. Ea a devenit o figură de destin obișnuită pentru omul credincios, dar nu din motive contemplative, ci de stilistică socială : profilul individual pe care l-a luat în genere căutarea spirituală, renunțarea instituțiilor religiei la monopolul social. Singurătatea omului credincios în fața religiei ca situație socioculturală poate fi însă privită/valorificată drept un suport concret pentru orientarea spre cealaltă singurătate, cea care adună în dialog, ca pe doi intimi, omul și divinul. E de la sine înțeles că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
avem treze capacitățile necesare pentru a-l atinge. Pe de o parte, obiectivitatea transcendenței a pălit în conștiința comună, de vreme ce ea nu mai este probată prin spectacol public și nu mai are chipul explicit, instituțional pe care i-l dădea monopolul unei religii asupra societății. Pe de altă parte, în arhitectura modernă a persoanei umane, nivelul capabil să facă priză pe obiectivitatea transcendenței, nivelul propriu-zis universal al persoanei a fost pierdut din vedere, lăsat în letargie, aproape evacuat. în parabola orientală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
le dă elanul pentru o experiență unitivă care, pe unii, îi înghite. în schimb, la teologii istoriei prevalează celălalt model, orizontal (și comunitar), de transcendență. Cît despre coprezența celor două modele, nu mai trebuie spus că ea nu constituie un monopol creștin. Sufiți și adepți ai Cabalei vorbesc cu același realism despre experiența înghițirii, despre o intimitate, realizată și mereu intensificată, între omul dorinței și Dumnezeu. Tot așa, găsim pretutindeni exemple de mistici prea îndrăzneți, condamnați de teologia oficială pentru că au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
reductive ale divinului, le dă la o parte din drum, restabilind astfel atît conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul modernității tîrzii. Orice Reformă se revoltă în fața unui tradiționalism care a secularizat întrucîtva absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unitatea pare să-și fi pierdut prestigiul, puterea de atracție, caracterul de normă spre care aspirăm. Suverană de cînd lumea, în mentalitățile vechi și chiar pînă la mijlocul secolului XX, i se preferă astăzi multiplicitatea. Unitatea a devenit suspectă, evocă imediat monopolul, e asociată cu proiecte autoritariste, cu omogenizări periculoase (naționale, de clasă ori de rasă), la limită cu totalitarismul. Astăzi ne place mai mult paleta cu nesfîrșite nuanțe de culori decît lumina albă. Cognitiv vorbind, nu se mai poartă modelele atotcuprinzătoare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
1 o amintește pe cea dintre exigența de libertate a judecății și a cuvîntului, pe de o parte, și dorința de a avea influență publică, pe de alta. Dacă aceasta din urmă precumpănește, intelectualul poate fi ispitit să-și dorească monopolul asupra cuvîntului și, în fond, asupra adevărului. Iar prețul constă în înregimentarea ideologică, în curtarea și slujirea unei puteri totalitare. Subiectul uman : centru sau perspectivă? Spectacolul diversității ocupă scena minților și a societăților noastre. Dincolo de atenția spirituală, culturală ori savantă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vîrstă, ar fi avut certitudinea, poate suficientă și orgolioasă, că e necesar să demonstreze și să reformuleze la nesfîrșit un depozit de doctrină dat, care acoperă perfect și integral o realitate perfectă și integrală. Cu o optică tradiționalistă, al cărei monopol e departe de a-l deține, ea ar fi inventariat și prelucrat, asemenea unui gestionar vigilent, stocul de știință considerat stabilit odată pentru totdeauna. în schimb, modernitatea ar privi lumea în stilul lui Cusanus, ca pe un domeniu al imperfecțiunii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noastră curentă ne oferă așadar suportul pentru o experiență a regimului supranatural, ne poate forma pentru acest regim. De partea ei, transcendența s-a retras în spectacolul societăților noastre pînă la limita discretă a adeziunii personale și a Bisericii fără monopol social. Dumnezeu a eliberat sfera laică de orice formă instituționalizată a atotputerii Lui. Apare aici sub chipul neofensiv și neînarmat al unui absolut propus libertății umane, al unui adevăr care se refuză forței. între un divin care își manifestă mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
gata, explicitate de instituțiile religiei, promovate în mod normativ și oficial. Dar, dacă epoca noastră secularizată a anemiat pînă la desființare puterea descendentă a sensului religios, ea descurajează totodată tendința de a-l instrumenta. Dacă instituțiile religiei nu mai dețin monopolul, asigurat prin lege, asupra gestionării sensului, devine în schimb mai evidentă deosebirea dintre autoritatea propriu zis spirituală a Bisericii și puterea ei normativă ; cresc responsabilitatea persoanei și libertatea ei în ce privește investigarea sensului ; se admite că această cercetare e de condus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]