3,136 matches
-
caracatiță i-a plăcut să fie, ori neagră sepie ce aruncă un nor de cerneală în limpezimile în care se reflectează cerul, s-a transformat, precum și în ființa mea neliniștită și ciudată i-a plăcut să se manifesteze spre deznădejdea mulților mei semeni." ION MINULESCU Toate decorurile și ceremoniile simboliste sunt în poezia lui Ion Minulescu (1881-1944); mistica numerelor din Maeterlinck, scheletele, sicriele, cavourile post-baudelairienilor, corăbiile, galerele, iahturile, gările, ploile, spitalele, adverbele majusculizate: "Ieri", "Mîine", numele proprii fastuoase, exotice (Bassora, Ecbatana
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și aceasta este una din cauzele pentru care nu reușim să învingem pe deplin corupția. Acest aspect al ambiguității este pus la încercare, în mod vizibil, de o listă interminabilă de cauze. Pe scurt: încă de la Tacit, sunt indicate prea multele legi ineficiente, din punct de vedere al conținutului concret; proliferarea unei anumite cazuistici judiciare determină aplicații critice, incertitudini ale pedepsei, cu riscul covârșitor al prescrierii; lipsa formării funcționarilor pentru garantarea transparenței tranzacțiilor, în special a lucrărilor complexe; birocrați cu prea
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
din parodie, din scenariul aluziv, construit în jocul lingvistic al subtilizărilor onomastice și toponimice. Parodia limbajului adversarului estompează din gratuitatea unui sarcasm accentuat violent, iar ironia, cultivată intens de gazetar, conferă savoare textelor: "Uitând vechiul și nestrămutatul adevăr pedagogic non multa sed multum, d. Chițu a presupus că copiii români sunt toți excepționali prin memorie și judecată și i-a încărcat cu materii atât de multe și atât de diverse încât nici profesorii, nici școlarii nu se pot orienta în capetele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ne-am civilizat. În loc de-a merge la biserică, mergem la Caffé-chantant, unde ne'ntâlnim cu omenirea din toate unghiurile pământului, scursă la noi ca prin minune. Ba pentru că limba noastră cam veche, cu sintaxa ei frumoasă dar grea, cu multele ei locuțiuni, îi cam jena pe prietenii noștri, am dat-o de o parte și am primit o ciripitură de limbă păsărească cu sintaxa cosmopolită pe care cineva, dacă știe nițică franțuzească, o învață într-o săptămână de zile (s.n.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al III-lea (2Cel 16). Valoarea mărturiei constă în faptul că această parabolă nu se găsește în 1Cel care, oricum, n-ar putea să fie izvorul ei deoarece e datată un deceniu mai târziu. Așadar, este vorba de una dintre multele amintiri din perioada de început a Ordinului, care se aflau pe buzele multora; acest predicator englez o prezintă tocmai pentru a susține comentariul pe care îl face fragmentului evanghelic: «Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni» (Mt 6,24-33). Parabola
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
simplicității) 5. Alții, netrebnici și fără scrupule, încercând să-și scuze propria trândăvie, susțin că nu trebuie să studieze, ci e mai bine pentru ei ca frații să rămână în umilința simplității lor, deoarece știința umflă (1Cor 8,2) iar multa erudiție îi (prostește) îi face neînțelepți (cf. Fap 26,24). Acestora le răspundem că și celelalte virtuți pot fi ocazie de mândrie; într-adevăr, fără dragoste ele nu pot fi de folos, ba, dimpotrivă, pot deveni o piedică. Dacă ei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care se ostenește și aleargă, ci mai degrabă de voința lui Dumnezeu, fiind împiedicat din nu știu care motiv, nu a putut să se mai întoarcă la Babilon. După ce a răspândit pretutindeni un mare număr de frați și a devenit faimos datorită multelor minuni, împovărat de boală, s-a întors la Assisi. Aici, având parte de moartea celor drepți, a adormit în Domnul și tot aici a fost și înmormântat. 6. Viața lor religioasă s-a păstrat, într-adevăr, până în vremurile noastre, mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acest Appendice 46 la lucrarea sa, el era pe cale să recunoască, în concluzie, că nu are "nici un element nou pentru a clarifica vina / error care, împreună cu carmen, constituie cauza ocazională a exilului poetului, și nici vreo ipoteză de adăugat la multele deja propuse și examinate, chiar recent și sârguincios de către De Jonge"47. Aceasta ar fi fost o concluzie naturală și chiar mai valoroasă pentru lucrarea sa. Deși precizarea finală a lui D'Elia este destul de modestă, conține totuși un element
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cușcă, ar arde cu răul lor întreaga lume". Vers. ROSTAGNI. 73 La conceptul de libertate politică se va face referire în cele ce urmează. 74 Tristia, V, XII, 45-46. 75 Tristia, II, 307-308: Nec tamen est facinus, versus evolvere mollis, Multa licet castae non facienda legant. 76 G. BOISSIER, op. cit., p. 113 și urm.; cfr. Tristia, II, 351 și urm.; Ex Ponto, II, VII, 48-50. 77 Ex Ponto, I, VII, 39-40. 78 Tristia, III, XI, 33-34. 79 Tristia, III, V, 51-52
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
suspinurile fugătoare”, dar fără regret. Grijile lui vin din altă parte: „Soț, tată plin de rane ce Încă sîngerează, Tovaroș bucuriei ș-al timpilor scîrbiți, El, o, soție dragă! el vine de-ți urează: Ani veseli, ani de pace, ani mulți, ani fericiți.” Într-un Imn la dragoste (1838), scris după un cutremur teribil, poetul substituie sentimentului erotic evlavia creștină, zicînd că „dragostea e Domnul”. Heliade e cel dintîi la noi care scrie poema leagănului și a neliniștii paterne În fața pruncului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dalbul nu poate trăi decît În regimul farmecului vergural. S-a putut vedea din exemplele de pînă acum ce importanță acordă poetul acestor Însușiri. Dulcele deschide poarta voluptății erotice, dalbul o exprimă, farmecul vergural o condiționează și o Întreține. Dintre multele figuri ale erosului, Bolintineanu se hotărăște pentru aceea a inocenței. Toate comparațiile merg, cînd este vorba de femeie, În direcția unei virginități fundamentale. Iată portretul din Esmé, portretul feminității caste: „Ca mărgăritarul albă, Și cu părul de ebin, Ochi de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
toate sînt perdute, Astfel este veacul, nu e vina ta. ....................................................... Cinste și iubire, dragoste, credință, Ieri jurai tu mie, azi cui s-o-ntîmpla; Nu cunoști iubire, nu simți pocăință, Astfel ți-este sexu, nu e vina ta. Dar cu toată Însă, multa-ți necredință, Inima-mi tot bate orcînd te-oi vedea; Îngerul ești În ochi-mi, sfîntă mult ființă, Astfel e amoru, nu e vina mea!” C. A. Rosetti nu critică, totuși, prea tare femeia, cum fac Anton Pann și Nicoleanu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cinstea lui 7 Noiembrie nu este un discurs omagial ci un poem al Întrebărilor cu care ziua revoluției a fost Întâmpinată la noi. Și aici oamenii vin În poem foarte aproape de noi: «Și o fetișcană, ca sute și mii din multele țării țesătorii, Îi spune vecinei:zorește mătușe, șapte noiembrie bate la ușe! Ne-o iau „confecțiile” Înainte!» Că poeții aceștia au găsit fiecare mijloace proprii de a exprima aceleași realități - aducând astfel acorduri noi În orchestră În care am putut
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu spada grea, dreaptă, neșovăielnică, a luptei de clasă”. Reproducerea integrală sau aproape integrală a unor documente nu este Întâmplătoare. Ar fi trebuit să aplic mai des procedeul, căci În contextul multor urechi surde de azi, mai eficientă decât „non multa sed multum” mi se pare a fi cealaltă deviză „repetiția e mama Învățării” - așadar din multele și vastele și Întotdeauna aberantele comentarii citite de mine, am citat foarte puține netrunchiate; și numai atunci când mi s-a părut că În gândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
documente nu este Întâmplătoare. Ar fi trebuit să aplic mai des procedeul, căci În contextul multor urechi surde de azi, mai eficientă decât „non multa sed multum” mi se pare a fi cealaltă deviză „repetiția e mama Învățării” - așadar din multele și vastele și Întotdeauna aberantele comentarii citite de mine, am citat foarte puține netrunchiate; și numai atunci când mi s-a părut că În gândirea și articulația ideilor am detectat un traseu generalizant, tipic pentru vreme. Articolul citat anterior ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Coșovei, a căror bibliografie critică o dăm În nota 46. Tot acolo și o mini-bibliografie (M. Novicov, Vera Călin, Cornel Regman, Anton Petrescu) despre Mitrea Cocor de M.Sadoveanu. POETICE FACERI LA 1950 O avalanșă de poezii se rostogolește din multele și harnicele ateliere lirice, oprindu-se În coloanele generoase ale gazetelor literare; care și ele se Înmulțesc, devenind adevărate pepiniere ale creativității artistice, Întărind, cu noi oșteni și noi arme, frontul cultural. Am la Îndemână o statistică 47 mai veche
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dragostea pentru Republică și Partid. Acesta e cazul atât În poezia lui Cezar Drăgoi, cât și În poeziile cu gospodării agricole ale lui Frunză. O asemenea atitudine față de realitate este numită de obicei optimism facil sau idilism. (Ă). Una din multele poezii În care atitudinea de optimism facil denaturează imaginea realității este Canalul, apărută În nr. 10 al Almanahului literar, sub semnătura lui Alexandru Andrițoiu. Poezia e o descriere În culori roze a vieții de la Canal, din care ar reieși că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dacă a apărut În volum - este comentat, tot aici de același Eugen Campus dar și În paginile Almanahului literar din Cluj; primul nu reține, ca aspect pozitiv, decât sugestia din titlu: Încrederea În forța comuniștilor, aspect cu totul umbrit de multele slăbiciuni ale cărții; dincolo, mai bemolizat se vorbește despre „schematism”, abstractism, retorism, dar și despre „ampla reconstituire a vieții deținuților politici din lagărul de la Târgu Jiu”; reproducem din aceste comentarii, În note32. CRITICA ȘI AUTOCRITICA CRITICII LITERARE Impresionism, formalism, schematism
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care găsește că Albina n-are foiletoane originale...1 Și mai e de observat că, în "cronicile teatrale" ale Albinei, după învinuirile lui Kogălniceanu, în vremea propagandei școlii critice în favoarea naționalizării literaturii - în acele cronici, zicem, nu se atacă deloc multele piese inferioare străine care se jucau în Iași și nu se arată dorința unei literaturi dramatice originale 2. Iar din alt punct de vedere, al simțului critic față de valoarea unei opere de artă, Asachi dovedește că are puțin simț și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
clară de diferitele sisteme lingvistice, ci le confundau pe toate în o singură și mare babilonie ridicolă, pe care o azvârleau în spinarea acelora care trebuiau să zugrăvească tagma stricătorilor de limbă și a croitorilor de limbi noi românești. Pe lângă multele cauze, pentru care tipurile lui Alecsandri nu sunt vii, o cauză, când e vorba de stricătorii de limbă, e și această neconsecvență, cel puțin pentru cei care cunosc "sistemele" lingvistice. Alecsandri - urmăm mai departe -, ca și "Junimea", n-a prețuit
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
prescrisă de soartă tuturor națiunilor, indiferent de circumstanțele istorice în care se găsesc"" (Marx în Light: 1988, 78). Marx a fost ferm convins că procesul revoluționar trebuie să urmeze, pentru a fi complet și a nu degenera într-una dintre multele "ideologii", etapele de dezvoltare descrise mai sus. Revoluția, în sensul în care Marx folosește termenul, este un proiect emancipator care are la bază conștientizarea opresiunii economice și sociale la care este supusă majoritatea celor care își desfășoară activitatea în cadrul modului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
suficient ca distribuția bunurilor să fie echitabilă, procesul de producție însuși al capitalismului trebuie schimbat, deoarece aceste generează inevitabil inegalități care polarizează societatea. Moralitatea este deci insuficientă pentru a rezolva problema economică a modernității; ea nu este decât una din multele iluzii "idealiste". Dacă un patron decide să își trateze mai echitabil muncitorii decât ceilalți, costurile sale de producție vor crește și profiturile se vor micșora. Astfel, acesta va ajunge la faliment în mod sigur. De aici rezultă, din nou, necesitatea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și continuării, eventual dezvoltării afacerii. Problema este că forța de cumpărare scade masiv ca urmare a disponibilizărilor și a scăderii salariilor. Profitul nu are altă soluție decât să scadă la rândul său. Suntem în miezul unei crize de supraproducție: bunuri multe și ieftine pe care tot mai puțini își permit să le cumpere, inundă o piață pentru care nu mai au desfacerea anterioară. Urmează falimentele. Acestea vor urma principiul dominoului, deoarece rețelele financiare capitaliste sunt interdependente: industrii, bănci, companii maritime sau
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
campanie de reimaginare a politicii și societății românești în consonanță cu utopicul obiectiv al revoluției mondiale dirijate de Moscova. Înființată la scurt timp după ieșirea României din Axă se va transforma în 1946 în "Partidul Național Popular", devenind una din multele și nesemnificativele organizații "frontiste". Se va autodesființa în 1949, după ce motivul care condusese la existența sa se împlinise în anul anterior, când România a intrat în rândurile "democrațiilor populare" (Cioroianu: 2005a, 106-148; Șandru: 2007, 210-211). Datorită acțiunilor subversive dirijate de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deteriorată în timpul destalinizării. În schimb, succesorul său Antonín Zápotocký a canalizat eșecurile și abuzurile din perioada post-revoluționar leninistă, în manieră similară cu ceea ce avea să se întâmple în România, asupra altui proeminent comunist cehoslovac, executat în 1952 în cadrul unuia din multele "procese spectacol" orchestrate de către Stalin Rudolf Slánský. Apoi, ministrul Apărării, Alexej Čepička, ginerele fostului secretar general, a fost transformat într-un "Beria cehoslovac". O altă metodă utilizată pentru dezvinovățirea lui Gottwald a constat în culpabilizarea mediului social al acestuia, insinuându
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]