12,372 matches
-
practice sau unor evaluări raționate, argumentative, ci unei „decizii” valorizatoare, transmisă din generație În generație. Această atitudine (pe care unii cercetători o numesc „religioasă”) oferă criteriul prin care atât membrii comunității studiate, cât și antropologii diferențiază mitul de alte forme narative - mythos-ul grec, adaox, liliu sau itan se deosebesc de basme, cântece epice, legende, fabule și alte forme de povestire, oricum ar fi ele numite, nu printr-un conținut aparte, ci prin funcții sociale aparte. Credința În ele nu este altceva
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oricum ar fi ele numite, nu printr-un conținut aparte, ci prin funcții sociale aparte. Credința În ele nu este altceva decât o formă socială de consacrare a acestor funcții, un mod de a codifica și transmite recunoașterea capacității acestor narative de a răspunde, mai bine decât altele, unor nevoi umane fundamentale. Mitul este versiunea (considerată) „sacră” a unei teme narative, care, În alte circumstanțe poate apărea ca „basm”, „poveste cu animale” sau chiar „poveste comică”. Ceea ce Înseamnă, pentru a folosi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
altceva decât o formă socială de consacrare a acestor funcții, un mod de a codifica și transmite recunoașterea capacității acestor narative de a răspunde, mai bine decât altele, unor nevoi umane fundamentale. Mitul este versiunea (considerată) „sacră” a unei teme narative, care, În alte circumstanțe poate apărea ca „basm”, „poveste cu animale” sau chiar „poveste comică”. Ceea ce Înseamnă, pentru a folosi formula lui Clyde Kluckhohn (1998, p. 315), că Într-o colectivitate pot circula, simultan, „forma esoterică și exoterică a aceluiași
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
numeroase alte clase, uneori distincte, alteori Întrepătrunse. Formele și tipurile de mit sunt diferite, poate eterogene. Dar În clasa miturilor nu pot intra poveștile, legendele, baladele, romanul - chiar dacă acestea implică elemente de conținut (teme ori personaje) sau de formă (tehnici narative) considerate identice sau foarte asemănătoare cu cele din mituri. În cazul ritualului, nici granițele globale și nici granițele fiecărei clase nu sunt clar delimitate. Terminologia și criteriile de clasificare nu sunt omogene, tipologiile universului ritual nu se bucură de unanimitatea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
calendaristice pot genera un complex simbolic unitar; așa cum observă J. Hoskins (2004, p. 69): Riturile care au loc de-a lungul ciclului unui an formează o parte importantă a moștenirii culturale a multor societăți importante; aceste rituri sunt articulate de narative ale originii, idei ale Întemeierii și autorității, hărți spațiale și moduri ritualice de a utiliza obiectele. Nașterea și moartea unor oameni de excepție sunt comemorate prin rituri calendaristice. Asemenea rituri, În egală măsură calendaristice și politice, sunt cele care marchează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
legitimarea ierarhiilor politice sau construirea unui sistem coerent de reprezentări despre lume. Istorici religiilor insistă asupra legăturilor cauzale și temporale: pe urmele lui Robertson Smith, Întregul curent „ritualist” va susține că miturile cosmogonice nu sunt altceva decât o versiune (Îmbogățită narativ, dar sărăcită În planul semnificațiilor simbolice) a riturilor calendaristice legate de schimbarea anului. În schimb, cercetătorii inspirați de modelul fenomenologic cred că riturile calendaristice constituie o punere În scenă a miturilor cosmogonice. În termenii lui Mircea Eliade (1978, p. 41
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ele pot da o anumită formă acțiunilor, În situații sociale critice (1977, p. 74). Așa cum vom vedea, pe durata stării de communitas, participanții la ritual pot efectua diferite experimente simbolice, pot realiza combinări neașteptate ale acestor rădăcini paradigmatice, pot crea narative mitice neașteptate și contestatoare, toate contribuind la o Îmbogățire simbolică a sistemelor culturale. La terminarea ritului, etapa de dezmembrare și de liminalitate Încetează, iar societatea intră Într-o perioadă de reconstituire a sistemelor ei fundamentale (re-membering). După cum lesne se poate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ț La aceasta se adaugă caracterul tranzitoriu specific comportamentului pelerinilor” (S. Coleman, 2002, p. 358). În ultimele decade ale secolului XX, numeroasele descrieri etnografice au dezvăluit faptul că pelerinajul funcționează ca un sistem compozit, care amestecă credințe religioase, figuri și narative mitologice, unități ritualice (sacrificii, acte magice, componente ale riturilor de trecere, elemente de sărbătoare și chiar carnaval), reminiscențe și constructe de literatură populară și cultă. În plus, pelerinajul a generat numeroase creații arhitecturale, monumente de sculptură și pictură, creații muzicale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mâncăruri tradiționale, care se prepară numai cu ocazia unei anumite sărbători și al căror consum implică ideea unor forme de comunicare cu duhurile strămoșilor; g) dramatizări ritualice: În diversele spații consacrate sărbătorii au loc puneri În scenă (de obicei) ale narativelor mitice de Întemeiere. Prin aceste dramatizări, comunitatea retrăiește, cu o intensitate sporită, momentele sacre ale Începuturilor, faptele, suferințele, sacrificiile, miracolele și victoriile zeilor și eroilor civilizatori; h) rituri de schimb: acestea pot lua diferite forme: 1. transferurile reciproce de daruri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu riturile de inițiere masculină și cu confreriile de războinici (vezi, Între alții, G. Dumézil, 1929, 1939, 1942; M. Eliade, 1992, 1995; H. Jeanmarie, 1939; P. Vidal-Naquet, 1985). Dar ele nu sunt o simplă povestire a scenariilor ceremoniale. Unele elemente narative pot fi asociate cu acțiuni rituale: retragerea În natură și imitarea Înfățișării (prin acoperirea cu blană) și a comportamentului unui animal carnasier, metaforă a vânătorului și războinicului (prin consumul de carne crudă, vânătoarea fără arme sofisticate, atacarea satului); răgetele Înfiorătoare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și divinități, ierarhii generatoare de echilibre sau de dezechilibre (vezi analizele din M. Coman, 1980, 1983). Această clasificare, fragilă ca orice taxonomie globalizatoare, se Întemeiază pe elementele-cheie ale modelelor structurale: structura logică și de profunzime și operatorii care susțin transformările narative și simbolice. Dacă acceptăm faptul că mitul este un instrument de gândire a realului prin povestea concretă (și nu prin raționamentul formal al logos-ului), atunci clasificarea de față ne arată că gândirea mitică (pe care s-ar putea Întemeia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că gândirea mitică (pe care s-ar putea Întemeia mitologia folclorică) utilizează patru tipuri principale de operații pentru a ordona și semnifica lumea: actul cosmogonic, trecerea, facerea /desfacerea și Înfruntarea. Acestea generează o constelație de scheme epico-simbolice, dinamizate de operatori narativi (metamorfoza, blestemul, binecuvântarea, lupta, vânătoarea) și articulată de numeroase figuri și categorii de figuri (de la divinități creștine la animale, de la plante la locuri personificate, de la stihii și astre la micii demoni benefici și malefici). Coerentă și mobilă, În ceea ce privește structurile ei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Niels Bohr, Max Planck, alături de Marta și coana Sofica, plajă la Costinești, Jacqueline, baruri de noapte, collapsarul x-35. În fine, o aiureală forțată și iute epuizantă, Galaxia burlacilor este de departe cartea reprezentativă a scriitorului, figură insolită, într-un context narativ dominat de parabola politică, de romanul istoric cu sau fără chei și sertare. SCRIERI: Robert Calul, București, 1968; Linda Belinda, București, 1979; Galaxia burlacilor, București, 1980; Eu și Robert Calul, București, 1982; Îngerul contabil, București, 1985; Două piese de teatru
DINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
1995), Sculptorul cu disc de aur (1995), Adevărul și numai adevărul (1996), Destin (1996). Scriind și proză, D. include în volumul Personagii secrete în trecutul imediat (1947) un fel de fiziologii caricaturale, în manieră absurd-fantastică, în care se recunoaște „logica” narativă urmuziană. Mai toate personajele au preocupări ridicole sau bizare și par niște marionete animate de un iluzionist. Unul dintre ele, „expert” în ticuri, este declarat „doctor honoris causa al mai multor facultăți mintale”, apare din când în când „din străfundurile
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
de fum care îi acoperi complet existența” (Intermezzo detectiv). „Portretele” lui D. sunt încercări de a destructura o realitate socială ce părea solidă și motivată, pentru a arăta lipsa de noimă a acesteia. Concomitent, se operează demontarea și ridiculizarea mecanismelor narative consacrate, discursul aparent logic fiind subminat prin combinații aleatorii, absurde sau insolite, prin trucuri verbale, conform programului de frondă socială și estetică al avangardei interbelice. SCRIERI: Steaua inimii, București, 1939; Umbra unei melancolii, București, 1946; Alfabetul sângelui, București, 1946; Jocuri
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
1867. În încercarea de a-și mobiliza contemporanii, autorul evocă momente semnificative din istoria Transilvaniei, precum răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De fapt, în „roman” sunt dispuse succesiv mai multe povestiri, rememorări înscenate romantic pe parcursul câtorva „nopți carpatine”. Episoadele narative devin însă pretexte pentru niște discursuri emfatice, cu frază pletorică, chestiunea viabilității eroilor neintrând aici în discuție. Târziu, în 1903, mai apare culegerea de nuvele Dezmoșteniții, iar în 1913, Pro Patria, o povestire ce romanțează vremea colonizării romane în Dacia
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
numai la finele unui lung traseu existențial al protagonistului. De respirație mai scurtă, povestirile din Vietăți și femei surprind prin răceala cu care autoarea își efectuează introspecțiile. Personajele sunt disecate (la figurat, dar uneori și la propriu) cu mult calm narativ ori sunt lăsate să suporte brutalitățile și sadismele altora, preponderent masculine. Vietățile și femeile devin astfel victime predilecte, pe un fundal al mizeriei materiale și morale, desenat aproape naturalist. Prozatoarea are un auz fin, vorbele „eroilor” relevându-le pregnant condiția
DRAGAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286842_a_288171]
-
din sud, ceea ce înseamnă că românii, răspândiți pe un spațiu larg, au avut o evoluție comună și s-au închegat ca popor în același timp: secolele X-XI. Ei sunt menționați sub numele de vlahi, blahi sau volohi, în două izvoare narative medievale. Mai întâi, în cea mai veche cronică ungurească, Gesta Hungarorum sau Cronica Notarului Anonim al regelui Bela , care arată că ungurii au găsit în Panonia pe slavi și "blachii, pastores Romanorum". Apoi, în cea mai veche cronică rusă, Povestea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sud-estul Europei. Compoziția etnică a statului condus de Samuel era pestriță: bulgari, sârbi, albanezi, greci, aromâni și o parte a românilor apuseni. Împăratul Vasile II urmărea cu neliniște creșterea puterii statului bulgar apusean și viza anihilarea și distrugerea lui. Sursele narative arată că țaratul lui Samuel și-a extins autoritatea și la nord de Haemus până la Dunăre, în zona Vidinului, iar spre răsărit îngloba o parte a țărmului pontic, precum și vechea capitală Preslav, practic, statul bulgar își refăcuse hotarele. Se presupune
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
păreri, au fost un trib turanic care s-a alăturat de timpuriu triburilor maghiare, cu mult înainte de instalarea ungurilor în Panonia, la sfârșitul secolului al IX-lea. Conviețuirea secuilor cu ungurii, anterior anului 896, este atestată de mai multe izvoare narative medievale. Astfel, Anonymus, Simon de Keza, Cronica lui Thurocki, Chronicon Vindobonense subliniază că, înainte de pătrunderea ungurilor în Panonia, secuii le-au ieșit înainte și au cucerit împreună Panonia, apoi au trăit laolaltă cu ungurii. Izvoarele medievale arată ca secuii luptau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Despre campania din 1330 a regelui Carol Robert la sud de Carpați avem câteva categorii de izvoare: acte ale cancelariei regești ungare, începând din 1331, contemporane cu evenimentele sau acte de adeverire ale unor capitluri (Alba Iulia, 1331) și opere narative, cronica lui Petru de Duisburg și, mai ales, "Cronica pictată de la Viena", redactată sub Ludovic I. Regele angevin nu urmărește, prin această campanie, o cucerire propriu-zisă a teritoriului Țării Românești, ci doar un act de supunere a lui Basarab față de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la Marea Baltică. Acest conflict în care au fost implicați românii, denotă, consideră Brătianu, existența unui voievodat vechi, în secolul al XIII-lea, în partea de miazănoapte a Moldovei, cuprinzând Țara Șipenițului și nordul Moldovei.25 Constituirea statului de-sine-stătător Moldova Izvoarele narative din secolele XIII-XIV atestă la est de Carpați mai multe formațiuni politice locale, însă numărul, dimensiunile, localizarea și organizarea lor rămân necunoscute. Formațiunile respective nu cuprindeau întreaga suprafață, delimitată de Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră, regiunile situate la sud de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe locuitorii și căpeteniile politice din Moldova, care l-au acceptat drept domn al țării și i s-au închinat. Contribuția lui Bogdan la constituirea statului românesc est-carpatic, omisă de letopisețele slavo-române, dar recunoscută fără echivoc de izvoarele diplomatice și narative ungurești, se reflectă indirect în denumirea atribuită de turci Moldovei, Kara-Bogdania (Bogdania Neagră). În legătură cu constituirea noului stat românesc, există indicii că grupuri de populație românească din Transilvania s-au strămutat în teritoriile carpato-nistrene încă înainte de "descălecat". Curentul de emigrare a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
conținând „cunoștințe folositoare”, antologii. Pentru uz didactic, C. întocmește culegeri de „bucăți de citire” - de parcurs, eventual, în „ora de șezătoare” -, preluate (și uneori tălmăcite) din autori români și străini; anumite texte sunt potrivite pe înțelesul celor mici, iar maniera narativă (și aici, și în unele lucrări de popularizare) are pe alocuri o turnură de basm (Istoria românilor în ilustrații, 40 povești cu animale și păsări, Daruri pentru copii, Un marinar povestește. Isprăvi de pe ape ș.a.). Plecat, pentru un an, într-
CULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286567_a_287896]
-
de lansare a tinerelor talente din țară și din întreg spațiul limbii noastre”, publicând în special texte ale tinerilor poeți și prozatori premiați la concursurile de literatură pe care le organizează. Interesante sunt - dintre studiile de critică literară - Postmodernismul, Dimensiunea narativă a lui Codrin Liviu Cuțitaru și Condiția biografiei literare semnat de Constantin Parascan. Printre colaboratorii permanenți se află Gavril Istrate, Al. Husar, Elvira Sorohan, Petru Ursache, D. Irimia, George Popa, Florin Faifer, Ioan Holban ș.a. Se pot remarca de asemenea
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]