4,047 matches
-
olandezului Lorintz, a unor idei „relativiste” preocupante în fizica începutului de secol, pe care Einstein le va fi folosit mai mult sau mai puțin onest, nu știu. Remarc doar că în spațiul nostru public sunt activate la moment suspiciunea și neîncrederea în moralitatea mediului științific european, cu savanți de talia lui Max Planck, Max Born, P. A. M. Dirac, Marie Curie etc. Ei au acordat credit unui mărunt „plagiator” numit Einstein, care până pe la vârsta de 4-5 ani nici nu a vorbit
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fusese preluată de cărturarii români direct din greacă, cu mult înainte de adoptarea fonetismului franțuzesc (filozofie). Prin urmare, cred că în epocă existau anumite limite de comunicare între literați, datorate educației, culturii, poate și unei atmosfere (special întreținute) de suspiciune și neîncredere. În plus, am avut impresia că autorul jurnalului de azi era odinioară un critic preocupat să emită judecăți cât se poate de ponderate, astfel încât să evite discuțiile „susceptibile”. Drept care va reacționa doar la masa de lucru, punând textul „la păstrare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
olandezului Lorintz, a unor idei „relativiste” preocupante în fizica începutului de secol, pe care Einstein le va fi folosit mai mult sau mai puțin onest, nu știu. Remarc doar că în spațiul nostru public sunt activate la moment suspiciunea și neîncrederea în moralitatea mediului științific european, cu savanți de talia lui Max Planck, Max Born, P. A. M. Dirac, Marie Curie etc. Ei au acordat credit unui mărunt „plagiator” numit Einstein, care până pe la vârsta de 4-5 ani nici nu a vorbit
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fusese preluată de cărturarii români direct din greacă, cu mult înainte de adoptarea fonetismului franțuzesc (filozofie). Prin urmare, cred că în epocă existau anumite limite de comunicare între literați, datorate educației, culturii, poate și unei atmosfere (special întreținute) de suspiciune și neîncredere. În plus, am avut impresia că autorul jurnalului de azi era odinioară un critic preocupat să emită judecăți cât se poate de ponderate, astfel încât să evite discuțiile „susceptibile”. Drept care va reacționa doar la masa de lucru, punând textul „la păstrare
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
tu ești fratele mai mic al lui Victor ?”. nu a fost profesor să nu-mi fi pus ulterior, din prima zi de școală, pînă la sfîrșitul liceului, această întrebare. în general eram scrutat cu atenție și evaluat cu o oarecare neîncredere. era ca și cum, în mintea lor, profesorii respectivi încercau să suprapună imaginea mea peste una mai veche, lăsată acolo de întîlnirea lor cu Victor. ori, în mod vizibil, această suprapunere se realiza în defavoarea mea. Imaginea mea, simțeam imediat acest lucru, nu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
sobru travestit În indian bolivian, am luat Panamericanul la Mococo, fentându-mi cu abilitate - chestiune de savoir faire, dragă prietene - urmăritorii nătângi și numeroși. Împărțirea cu generozitate a autoportretelor mele cu autograf a izbutit să domolească, dar nu și să stârpească, neîncrederea controlorilor din expres. Mi-au pus la dispoziție un compartiment, pe care m-am resemnat să-l Împart cu un necunoscut ce avea o Înfățișare vădit israelită și pe care sosirea mea l-a deșteptat din somn. Am aflat apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ales cînd de cele mai multe ori întîlnirea este, cum s-ar spune, "în interesul serviciului". Iar serviciul său, instituția în care credea mai mult decît în venirea zilei următoare, avea între regulile sale simple dar de neclintit și pe aceea a neîncrederii în nimeni. Era un principiu neformulat dar prezent în tot și în toate. Omul pe care îl admira cel mai mult și pe care îl văzuse cel mai puțin de cînd lucra acolo, Mihai Mihail, de fapt o singură dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de tablă o jumătate de măsură și, după cum îi tot arăta cu degetul, se vedea că era foarte încîntat de ceea ce spunea. Iar a doua oară a fost la fel de mulțumit cînd Leonard Bîlbîie l-a întrebat plin de uimire și neîncredere "de unde știi dumneata, dom'le adjutant, chestia asta cu suferința lui Pangratty?" Erau justificate uimirea și neîncrederea, deoarece dacă trebuia cineva să știe totul despre prinț acela era Bîlbîie și nu adjutantul. Radul Popianu trebuia să știe totul despre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
foarte încîntat de ceea ce spunea. Iar a doua oară a fost la fel de mulțumit cînd Leonard Bîlbîie l-a întrebat plin de uimire și neîncredere "de unde știi dumneata, dom'le adjutant, chestia asta cu suferința lui Pangratty?" Erau justificate uimirea și neîncrederea, deoarece dacă trebuia cineva să știe totul despre prinț acela era Bîlbîie și nu adjutantul. Radul Popianu trebuia să știe totul despre cei din Vladia, iar Bîlbîie numai despre prinț. I-a turnat în borcanul de muștar, și-a turnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
poveștilor care circulă în cele mai diverse medii și care, deși sînt fantasticării, de necrezut, pentru o minte-sănătoasă, pînă la urmă tot reușesc să-ți strecoare în suflet ceva. O fărîmă de spaimă, un grăunte de îndoială, un fir de neîncredere în ceea ce te înconjoară, în ceea ce este lumea ta obișnuită. "Excelență, ceea ce spuneți este într-adevăr îngrijorător, există toate motivele să fiu de acord cu dumneavoastră. De altfel, și gazetele..." "Gazetele, gazetele pufni Cantacuzino gazetele sînt făcute să mintă. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să-și dea seama de ceea ce te interesează cu adevărat și mai ales nu trebuie să știe ce și cît știi tu. Cu figura sa bovină, dumnealui, prințul, era să-l dea în brînci. Îl privi pe stăpînul casei cu neîncredere, deși nu era așteptat, totuși Cantacuzino se opri din descrierea eșecului social și moral în care intrase Mihai Mihail, suspendîndu-și un gest care ar fi trebuit să fie nimicitor. Repetă doar "funcția, dar nu demnitatea". Oftă și adăugă "poftim, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
așa devreme... - Domnule, începu el, te duci la București... Și tăcu vreme îndelungată. Nu eram atent la el, dar nu eram nici neliniștit. Nu credeam în adevărul evenimentelor care se petreceau, așa cum nu credeam în lucrurile nefirești. Acest sentiment de neîncredere care mi se năștea în conștiință în acea toamnă era adânc și cu anii a devenit foarte stabil și m-a eliberat pentru multă vreme de presiunea timpului tragic... Răsturnări nefirești... puteau avea o durată... nu puteau avea viitor... - Te
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
școală, am fost coleg cu frati-său. Nu-mi aduceam aminte de nici unul pe care să-l fi chemat Megherel. Cum să nu, mi-a răspuns el. Megherel Constantin... O fi rămas repetent în clasa întîia, i-am răspuns cu neîncredere în dorința lui de apropiere, nu, a zis el, pe-a doua... L-am înjurat în gând și pe el și pe frati-său și m-am ridicat. - Gheorghe, mergi, sau mai stai? - Nu, nu, merg, mi-a răspuns el
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
vruseseră să stea de vorbă cu mine. "N-avem loc" (și un gest cu mâna să ies afară). Cumpărasem Universul, mă dusesem la câteva instituții să fiu angajat funcționar... Nimic... Studii puține, mi se răspunsese și cu o privire de neîncredere: eram prea mic, nu se angaja un funcționar fără state de serviciu, și mai ales la vârsta asta. - De ce nu te întorci la internat? zise atunci Diaconescu nedumerit. Mi-ai spus că ți-ai luat capacitatea... Știu, n-ai bani
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
absenta nedumerire a funcționarului, care mi-a spus: - Patronul e în birou și e singur, dacă vreți îl anunț și vă poate primi, ce nevoie aveți de scrisoare? - Nu, am răspuns, am să viu mâine... A dat din cap cu neîncredere: - Bine, zice, veniți și mîine! După exaltarea din ajun a doua zi eram liniștit, chiar puțin mohorât, vizitat de îndoieli... Și dacă... O să vedem... Fapt e că am viața înainte... istoria asta care părea așa de simplă, cu examenele în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
seara aceea părea chiar scârbit de ceva, poate de pata aceea de cerneală de pe mână, cu care se născuse și pe care o remarcasem de la prima noastră întîlnire. Era semnul unui destin? Poate că da, dar el îl privea cu neîncredere, încă mirat, dacă nu chiar sceptic... - Fă și tu cinste aicea, mi se adresă iar masivul cu un entuziasm controlat, nu de propria sa natură, ci de prezența "șefului generației", cum avea să fie numit mai târziu Geo Dumitrescu. Acuma
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Iată, vă anunț supraomul: el este acest fulger și această nebunie!... Iată, sunt un vizionar al trăsnetului și acest trăsnet se numește supraom... În loc să mă îmbete, cum ar fi fost firesc la vârsta aceea, îl citeam pe marele filosof cu neîncredere; trufia pe care i-o simțeam printre rânduri mă îndepărta de mesajul său. Bineînțeles că mulțimea nu-l înțelege, râde de el, așa cum nu sunt înțeleși și se râde de marii profeți. O să vă spun trei metamorfoze ale spiritului, continua
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ați văzut că, pe baza unor denunțuri, s-a ajuns la inculparea și la arestarea unor persoane importante. Indi ferent dacă au fost miniștri, secretari de stat, președinți ai Consiliilor județene sau șefi de instituții publice. Relația cu SRI: de la neîncredere la eficiență — A rezultat destul de clar în toți acești ani că, în formarea dosarelor de corupție, un rol foarte important îl joacă Serviciul Român de Informații. Cum ați descrie relația cu SRI? — Aceeași întrebare am primit-o în anul 2005
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
și niciun ideal tip nu este superior celorlalte. Diverse roluri ale jurnaliștilor Definiții variate ale democrației Diferite tipuri de interacțiune Forum-agora Participare ---Organ de partid Competiție Susținere/ Atac Serviciu public Reprezentare Fidelitate, neutralitate Liberă exprimare Eliberare Toleranță mutuală Contra-putere Separare Neîncredere reciprocă Tabelul 7: Funcțiile jurnalismului 2 Primul caz (forum-agora) se aplică atunci când mass-media permite o dezbatere publică, adică o deliberare lărgită la nivelul tuturor cetățenilor. Legat de televiziune, autorul francez vorbește de așa-numita agora mediatică, evocând cazurile în care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
actorii conflictului, politicienii implicați. Urmând aceeași logică, efectele conflictelor relatate pot avea consecințe negative și asupra jurnaliștilor. Pe termen scurt, conflictele pot suscita mai multă atenție și interes, pe termen lung, însă, ele pot avea un efect de bumerang, crescând neîncrederea în mass-media și în jurnaliștii care supralicitează astfel de informații (cf. Cappella și Jamieson, 1997). O întrebare legitimă în acest context ar fi de ce încadrează mass-media subiectele politice într-o anumită manieră și care sunt consecințele? Un cadraj se referă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
țările occidentale sunt dezgustați de politică. Principalul motiv este acela că politica li se pare oamenilor ineficientă, lipsită de principii, haotică și plină de conflicte. Potrivit lui Fallows (1997), felul în care mass-media încadrează politica este cel puțin parțial responsabil pentru neîncrederea sau chiar dezgustul față de politică. Pe de altă parte, oarecum contraintuitiv, anumite cercetări au dovedit faptul că unele emoții negative, cum ar fi furia, facilitează procesarea informației politice, duc la o mai bună înțelegere a acesteia și, de multe ori
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
dintre diversele tipuri de conflicte prezente în știri va produce emoții diferite. Astfel, în funcție de subiectul lor și de maniera în care sunt formulate, conflictele vor suscita furie, dezgust și/sau frustrare într-o proporție diferită. Aceste trei emoții vor amplifica neîncrederea, cinismul și apatia politică. Ipoteza 8.1: Cadrajele conflictuale formulate necivilizat și cu subiect intruziv vor declanșa furie, dezgust și frustrare într-o măsură mai mare decât cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. 9.4. Analiza rezultatelor Prima ipoteză a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
legate de subiecte neintruzive și purtate într-o manieră civilizată. Schimburile de replici ostile sau atacurile la persoană (ambele ilustrate de cadrajele conflictuale necivilizate) par să îi țină departe pe tineri de viața politică și să le accentueze cinismul și neîncrederea. La antipod, disputele civilizate au un rol constructiv (influența asupra activismului este mai mare decât în cazul cadrajelor neutre, factuale) și îi mobilizează într-o mai mare măsură. Astfel de date se înscriu în continuarea mai multor cercetări care vorbesc
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
neintruzive civilizate îi mobilizează pe indivizii cred au încredere în capacitatea proprie de a se implica în politică (au eficacitate politică ridicată); * în cazul cadrajului "conflict necivilizat intruziv", două emoții negative furia și dezgustul sunt semnificativ corelate cu cinismul și neîncrederea în clasa politică. În cazul conflictului civilizat, pe un subiect neintruziv, nu s-a putut stabili nicio corelație. Revenim în acest context asupra unei observații anterioare: importanța distincției între tipurile de conflicte prezente în știri. Deși conflictele necivilizate îi fac
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
efectelor media și că, de multe ori, le amplifică sau, dimpotrivă, le micșorează intensitatea. În cazul cadrajelor conflictuale, care reprezintă principalul subiect de interes în lucrarea de față, două emoții negative au avut un rol de potențare a cinismului și neîncrederii: furia și dezgustul, ambele componente ale aversiunii (Marcus et al., 2000). Rolul emoțiilor este tot mai des investigat în legătură cu participarea politică; relația dintre cele două este însă foarte complexă. Așa cum au dovedit deja unele cercetări recente (Mutz și Reeves, 2005
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]