8,065 matches
-
Balzac). Într-un mod similar, Tacit observa: „Binefacerile sînt agreabile atîta timp cît credem că le putem răsplăti: dincolo de aceasta, recunoștința cedează locul urii”. * „Între a face rău și a face bine nu este altă deosebire, decît În pacea sau neliniștea conștiinței; truda este aceeași.” (H. de Balzac) Totuși, efortul este În raport cu nivelul „binelui” sau al „răului” realizat (nu este, de exemplu, același „binele” de moment din fapta cămătarului, cu binele din fapta celui care salvează pe cineva de la Înec). „Un
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de slăbiciune, căci mintea omenească veritabilă stă În raport direct cu capacitatea de-a pricepe În mod dezinteresat un adevăr”. * „CÎt e de greu să nu-ți trădezi vina prin Înfățișare!” (Ovidiu) Pentru că - spune același mare poet - caracteristica vinovaților este neliniștea. * „Nu-i etern decît ceea ce n-are nici o legătură cu adevărul.” (Emil Cioran) Adică numai ceea ce ne relevă direct simțurile. GÎndirea este subiectivă prin ea Însăși, fiind Întotdeauna construcția unui „eu” individual care nu poate face abstracție atît de limitele
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
rușinat nu atît de el Însuși, și anume de naivitatea de a se fi lăsat Înșelat, ci este rușinat la gîndul că un semen de-al lui s-a putut preta la acest gest atît de nedemn. * „Caracteristica vinovaților este neliniștea.” (L.A. Seneca) O constatare asemănătoare face Ovidiu: „CÎt e de greu să nu-ți trădezi vina prin Înfățișare!”. Mai mult chiar, neliniștea „vinovăției” poate genera o altă vinovăție: „CÎte crime nu au fost săvîrșite doar pentru că autorul lor nu mai
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un semen de-al lui s-a putut preta la acest gest atît de nedemn. * „Caracteristica vinovaților este neliniștea.” (L.A. Seneca) O constatare asemănătoare face Ovidiu: „CÎt e de greu să nu-ți trădezi vina prin Înfățișare!”. Mai mult chiar, neliniștea „vinovăției” poate genera o altă vinovăție: „CÎte crime nu au fost săvîrșite doar pentru că autorul lor nu mai putea suporta vinovăția?” (A. Camus). Nenorocirea este Însă că cel În cauză nu-și dă seama că un rău nu poate fi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
e nefericit numai din cauza lui”. Iată doar unul dintre motive, pe care ni-l prezintă L. Vauvenargues: „Oricît bine am face oamenilor, sînt nemulțumiți crezînd că niciodată nu le facem atît cît merită”. „A fi fericit Înseamnă a fi depășit neliniștea fericirii.” (M. Maeterlinck) În proverbe, Înțelepciunea populară face și ea referire la același lucru: „A fi liniștit e mai bine decît a fi fericit”. Firește că starea de liniște sufletească nu cuprinde ambițiile și vanitățile pe care le presupune, adesea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
van Hildervissem oficiază ca propovăduitor al Spiritului Liber la Bruxelles, într-o comunitate numită Bărbații Inteligenței. Deși lector în Scrierile Sfinte la carmelite, el se vede convocat la inchizitor. Ce-i drept, învățăturile și felul său de a practica justifică neliniștea catolicismului. Suntem în 1411 - Jeanne d’Arc e încă în pântecele mamei sale. Acuzatul abjură și evită astfel rugul. E condamnat la închisoare, apoi la recluziune într-una din mănăstirile ordinului său. Carmelitul heterodox apără o poziție radical hedonistă afirmând
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lecție capabilă să genereze bucurie: a căuta și a ști să găsești în tot ce e negativ rațiuni de a descoperi o pozitivitate. Loviturile soartei ne privează de bunurile agonisite? Foarte bine, iată tot atâtea griji mai puțin, tot atâtea neliniști evitate, tot atâtea griji de care suntem scutiți. Ne-au lăsat fără puterea de care dispuneam? Perfect, noua situație ne va scuti să mai avem de-a face cu paraziți, numeroși în locurile unde există putere și bani. Ne-au
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în științele sociale este greu de estimat - dar împreună compun, în mod cert, una dintre cele mai bogate și prolifice curente intelectuale ale epocii moderne. Prin simplul fapt că, într-un fel sau altul, orice abordare a trebuit să răspundă neliniștilor marxiste a avut darul ca în aceste domenii, printre care se numără și relațiile internaționale, să fie construite puncte de vedere de natură a le răspunde. Nedreptățile sociale care continuă să existe în lume, la toate nivelurile de analiză, nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
colapsul statului sovietic sau tragedia iugoslavă, lucruri inimaginabile cu câțiva ani mai înainte. Probleme considerate „interne” ale statului suveran nu mai puteau fi pur și simplu ignorate de relațiile internaționale - în particular, de studiile de securitate - pur și simplu datorită neliniștii pe care o generau liderilor politici și opiniei publice. Concluzia se impunea de la sine: nivelurile sistemic și statal nu mai erau suficiente pentru discutarea securității, fiind necesare mai multe paliere de analiză. Se poate spune că esența procesului de extindere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sub presiune și a unei civilizații în impas” și „Planul B 3.0 - Mobilizarea generală pentru salvarea planetei”. Ambele studii completează Planul A sau scenariul în care nu se schimbă nimic în societatea noastră și se ajunge, inevitabil, la creșterea neliniștii, a fluxului de refugiați, la creșterea numărului populației și a conflictelor politice. Planul B 2.0 sugerează ca direcții de acțiune: eradicarea sărăciei și stabilizarea numărului populației, refacerea Pământului (a pădurilor, solului, satisfacerea nevoilor de apă, regenerarea resurselor naturale de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ușor de atins din cauza inegalității forțelor celor implicați și complexității procesului de globalizare. Erodarea statelor-națiune este atent urmărită de forțele transnaționale, deoarece statele-națiune rămân singurele surse de inițiative politice reale, de reacții posibile. Necunoașterea partenerului de conflict induce sentimentul de neliniște care se continuă cu teamă și cu lipsa instrumentelor de acțiune. Teama, incertitudinea din sfera globalizării sunt și rezultante ale instrumentelor cu care acționează globalizarea, dar care nu au contrapondere la nivelul statului-națiune, cum ar fi: presiuni de tip politic
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
emigranților nu este ușoară, chiar dacă își găsesc un loc de muncă într-o țară bogată. Se formează societăți paralele în care culturile se izolează în rol de victime și care nu privesc, de multe ori, cu prietenie societatea majoritară. Apare neliniște în societate. Soluția oficială este respectarea Constituției, a legilor țării-gazdă. Multiculturalismul, ca experiență europeană, a însemnat adaptarea migrației la societatea globalizată, dar cu condiția respectării entităților state-națiune, și anume: renunțarea la gândirea naționalistă și cultural-șovină; religia să nu fie mai
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
părerea, cea mai neînsemnată dintre afirmațiile sale critice, oricât de banală, devine suspectă. Din acest punct de vedere, omagiul adus celui de-al treilea nume mare al literelor din prima jumătate a secolului XX, Bergson, nu reușește să ne Înlăture neliniștile. Textul, intitulat „Discurs despre Bergson”, provine de fapt dintr-o conferință ținută la Academia franceză În ianuarie 1941, cu ocazia morții filozofului. Începe destul de clasic, prin evocarea decesului și a funeraliilor acestuia, după care continuă, În cea mai pură limbă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ca și de cei de care te-ai despărțit. Mai ales Însă, dacă se dovedește adevărat că două cărți interioare nu pot coincide, atunci e inutil să te aventurezi În explicații interminabile În fața unui scriitor căruia riscă să-i crească neliniștea pe măsură ce noi Îi descriem ce am citit, cu sentimentul că Îi vorbim despre o altă carte și că ne Înșelăm asupra persoanei. Și cu riscul de a trece printr-o veritabilă experiență de depersonalizare, cu cât se confruntă mai mult
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
dacă putem să zicem asta, căci pentru el nu există de fapt o dimineață următoare. Trezit de ceasul deșteptător la ora șase, Phil observă că acesta e identic cu cel din ziua trecută, dar fără să simtă vreo urmă de neliniște. Angoasa Începe să dea semne când Își dă seama că urmarea este exact la fel ca și cea din ziua de dinainte, și că scenele pe care le observă de la fereastra sa sunt cele pe care le-a văzut atunci
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
limite; este o datorie a omului să-și responsabilizeze faptele, să-și oblige gândirea să disciplineze firea sau chiar s-o Învingă: „Una-ți spune firea, și alta gândirea”.) „Morala Începe acolo unde se inaugurează lupta internă În conștiință, unde neliniștea stârnită de două soluții posibile se revoltă printr-o renunțare la confortul sufletesc prezent pentru o cale mai dificilă, dar mai justă. O optare sub semnul renunțării și al suferinței. Refuzul argumentului prezent, refularea plăcerii de moment, rezistența la comoditatea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să trăiască un sentiment de regret pentru ceea ce a făcut și să dorească să se schimbe). Μ O conștiință care nu știe să se Întoarcă, din când În când, la vârsta inocentă a copilăriei se Încarcă tot mai mult de neliniște și durere. Μ Unii nu pot realiza prietenia din teama față de confesiunile și secretele pe care ea le presupune adeseori. Pentru a Înțelege și consola e nevoie, Într-adevăr, de curajul de a păstra, la un moment dat, taina unor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nou fapt de gândire sau de simțire. Μ Omul, pe măsură ce devine tot mai mult om, Își lasă conștiința dominată de „norma morală”. Acest fapt Îl responsabilizează În raport cu sine și cu alții, dar reprezintă și un izvor de griji și de neliniști: acelea, de exemplu, de a nu fi Întotdeauna sigur că s-a desprins suficient de mult dintr-un mod egoist sau chiar nedemn de apreciere a faptelor sale În raport cu ale altora. Această alimentare continuă a conștiinței cu un rigorism etic
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ordin psihic, perturbatori ai obținerii performanței, si anume: teamă, sentimentul de inferioritate, scăderea motivației de pregătire. • TEAMĂ ( FRICĂ ) Teamă nu este altceva decât o emoție negativă, însoțită de o senzație de disconfort , apărută în fața unui pericol real sau imaginar . Îndoială, neliniștea, panică sunt rudele apropiate ale acesteia. Frică este însoțită de accelerarea frecventei cardiace, transpirație abundență, mușchi încordați, gol în stomac, etc. Din punct de vedere psihologic , aceasta duce la pierderea capacității de concentrare, la încețoșarea minții și la tendința de
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
de lumpenproletar avea darul să exprime celor care o trăiau o anumită fericire „reală”. Astăzi, fericirea aceasta - odată cu Dezvoltarea - s-a pierdut. Ceea ce înseamnă că Dezvoltarea nu este sub nici o formă revoluționară, nici măcar atunci când e reformatoare. Ea nu dă decât neliniște. Există adulți de vârsta mea atât de aberanți încât să creadă că e mai bună seriozitatea (aproape tragică) cu care astăzi brutarul își duce pachetul învelit în plastic, cu părul lung și mustață, decât veselia „prostească” de altădată. Ei cred
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și în cel mai rău sens al cuvântului. Limba italiană folosită în ele exclude, aș spune în mod teologic, dialectul. Este limba privilegiului, atât de asimilat, încât devine inocent și uituc. Și este și limba unei psihologii răsfățate, care pune neliniștile unui narcis mic-burghez în centrul universului, fără să mai lase loc și pentru altceva. Fundalul este cel al unui Napoli burghez și cult (biblioteci, cafenele, teatre, editori, golful văzut prin ochii „alienați” ai unui aloglot). Se simte puternic și acel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este episodic, dimpotrivă). Iată ce aș vrea să spun despre acest subiect. Lumea intelectuală italiană „progresistă”, după ce a îngropat cu ușurare momentul ’68, a păstrat anumite caracteristici ale acestuia, care evident i se potriveau. Una dintre ele este urgența șantajistă, neliniștea nevrotică a realizării imediate a reformelor. Originea culturală a unei asemenea urgențe este nobilă: acel „Paradise now” al Noii Stângi americane precontestatare (adică un univers cultural tipic „reformist”). În schimb, verbalismul și terorismul prin care astăzi se exprimă în mod
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
produse industriale: o publicitate ce se referă, aproape la modul rasist, la stilul de viață mic-burghez. Rezultatele sunt evident dureroase, deoarece un tânăr sărac din Roma nu este încă în stare să realizeze aceste modele, iar acest fapt îi dă neliniști și frustrări ce îl aduc în pragul nevrozei. Sau există modelul falsei toleranțe, al permisivității. În marile orașe și la țară, în centru și în sud, încă mai era în vigoare un anumit tip de morală populară, mai curând liberă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o clipă paralela - poate arbitrară, poate romanescă - cu Germania anilor ’30. Procesul nostru de industrializare din ultimii zece ani prezintă anumite analogii cu cel german: în astfel de condiții, consumismul a deschis calea, cu recesiunea din anii ’20, nazismului. Iată neliniștea unui om din generația mea, ce a văzut războiul, naziștii, trupele SS, ce a îndurat din pricina acestora o traumă pe care n-a depășit-o pe deplin niciodată. Când văd în jurul meu tineri ce pierd vechile valori populare și absorb
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
brutală a capacităților critice, o pasivitate subversivă, îmi amintesc că acestea erau tocmai formele tipice trupelor SS; și văd astfel întinzându-se peste orașele noastre umbra oribilă a zvasticii. Desigur, viziunea mea este apocaliptică. Dar dacă alături de ea și de neliniștea care o produce n-ar exista în mintea mea nici un element de optimism, gândul că există posibilitatea de a lupta împotriva a toate acestea, pur și simplu nu m-aș afla aici printre voi ca să vă vorbesc. Rinascita, 27 septembrie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]