3,664 matches
-
fiu prin adopție al Fălticenilor, revendicat alături de personalități de prim rang pe care le-a dat micul oraș moldovean. Îmi exprim speranța că sunteți sănătos, ca să puteți lucra în continuare la frumoasele și importantele opere pe care le așteptăm cu nerăbdare nu numai noi, ci și numeroși cititori ce vă admiră. Rugându-vă să transmiteți respectuoase sărutări de mâini doamnelor, vă urez multă sănătate și noi succese în creația artistică. Al Dv. în mod sincer, Eugen Dimitriu P.S. Respectuoase urări de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Stimate Domnule Profesor, Chiar în ziua când am primit c.p. de la Dv., m-am deplasat la Liceul din Fălticeni, spre a lămuri problema materialului pe care l-ați pregătit pentru centenar. Vă pot comunica lucruri certe. Direcțiunea așteaptă cu nerăbdare și s ar simți onorată de contribuțiile Dv., atât pentru Anuar, cât și pentru numărul festiv din „Revista Noastră”, publicație periodică a liceului. Aceasta din urmă va apare într un număr sporit de pagini, tipărită (și nu șapirografiată ca până
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a pus într-o situație penibilă, enervat că nu i s-a oferit manuscrisul „Labiș”. 241 literare ale lui Nicolae Labiș în perioada fălticeneană. O scrisoare a D-lui Popa către Dv., va aborda probabil direct problema 290. Așteptăm cu nerăbdare venirea verii și a Dv. în nord odată cu ea. Sperăm că veți îndrăgi și mai mult aceste locuri, binecuvântate de Dumnezeu. Ca o modestă contribuție din parte-mi, vă trimit articolul „Nicolae Labiș la Fălticeni”. Poate îl veți folosi în revista
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la Fălticeni prin iulie-august și mi-ar face plăcere să ne întâlnim. Anul trecut am stat 3 săptămâni la vara mea. D-na Anastasiu 518, unde mă simt ca acasă la părinți. Aștept să treacă timpul cât mai repede cu nerăbdare să respir aerul livezilor fălticenene. Cu multă prietenie, G. Cazaban P.S. Extrasul lucrării Dvs. pe care l-ați trimis acum 3 ani, în care vă ocupați de tinerețea fratelui meu Jules, a lui Irimescu și Birlic, a ajuns la Dorel
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
chiar cu mâna goală, îi voi cere președintelui pe un ton ultimativ: „Dă, bă, Jupuitule, o țigară”. 12 mai 2010 Carcase și belerege Motto: „Doamne, nu-i ierta, pentru că ei știu de fac!” Nici nu vă puteți imagina cu câtă nerăbdare aștept să mi se ia banii din pensie, ca să am și eu satisfacția că am contribuit cu banii din socialism la revigorarea capitalismului și capitaliștilor români și străini! Pot pune mâna-n foc că sumele jumulite de la pensionari și de la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
așteptat, și n-au făcut-o degeaba, Sfântul Nicolae cel darnic, văzut ca Moș mitic, întemeietor și ziditor, strămoșul binefăcător care veghează din ceruri pe toți cei care-i sunt urmași. Și eu l-am așteptat pe Moș Nicolae cu nerăbdare și interes, nu ca să-mi aducă ceva, fiindcă eu nu i-am cerut nimic material, cât să mă bucur de bucuria celorlalți care n-au mai prididit să-și lustruiască încălțările. Interesul meu pentru Moșul așteptat cu încredere, nerăbdare și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu nerăbdare și interes, nu ca să-mi aducă ceva, fiindcă eu nu i-am cerut nimic material, cât să mă bucur de bucuria celorlalți care n-au mai prididit să-și lustruiască încălțările. Interesul meu pentru Moșul așteptat cu încredere, nerăbdare și speranță, vine din curiozitatea de a afla cum de știe Sfântul Nicolae legea de bază a economiei capitaliste legea cererii și a ofertei ă și, mai cu deosebire, cum de stabilește El un raport just între cele două categorii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ar fi putut ispiti spre aceasta, ci ne-a fost viața prilej de mântuire, mulțumind și lăudând pe Dătătorul a toate, iar când am greșit, am plâns la picioarele lui Iisus cel răstignit, nădăjduind iertarea. Virgil Maxim Prolog Așteptam cu nerăbdare această carte, și nerăbdarea mea s-a umplut de bucurie. Aproape toată literatura memorialistică ce s-a scris până acum, prima ediție a apărut în 1997, prezentând conflictul dintre Mișcarea Legionară și cele trei dictaturi: carlistă, antonesciană și comunistă, are
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
spre aceasta, ci ne-a fost viața prilej de mântuire, mulțumind și lăudând pe Dătătorul a toate, iar când am greșit, am plâns la picioarele lui Iisus cel răstignit, nădăjduind iertarea. Virgil Maxim Prolog Așteptam cu nerăbdare această carte, și nerăbdarea mea s-a umplut de bucurie. Aproape toată literatura memorialistică ce s-a scris până acum, prima ediție a apărut în 1997, prezentând conflictul dintre Mișcarea Legionară și cele trei dictaturi: carlistă, antonesciană și comunistă, are un caracter oarecum unilateral
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cartea poștală trebuia expediată. Cei cu pedepse sub 10 ani aveau dreptul și la vorbitor. Dacă scrisoarea sau coletul sosea în luna următoare, era socotit pe luna în curs, pierzând dreptul pe acea lună. Bucuroși, am scris acasă, așteptând cu nerăbdare răspunsul, mai ales că timp de două săptămâni nu puteam avea contact cu nimeni, fiind carantină medicală, ordonată cu scopul de a nu putea transmite știri noi. Ieșeam din carantină în ziua Crăciunului. Aveam dreptul și la „plimbare” în curtea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dintr-o lingură de lemn cedă și Ciolacu apăru în ușă nițel aprins la față. Văzându-ne în rugăciune și respectându-l pe Anghel ca pe un sfânt, îngenunche lângă mine silabisind psalmul rostit de Anghel. Simțeam cum arde de nerăbdare de a se încheia rugăciunea, rușinat de tulburarea pe care o provocase. Anghel tocmai termina cu „Amin”, când Gâlea strigă cu accent imperativ: Ciolacu să coboare la echipă!!! Ciolacu apucă oala, o băgă în traistă și, ca salvat din mâna
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Putem ajunge pe oricare din cele două variante; unul din drumuri, deși este mai pe ocol, este mai sigur. Cel prin Cheile Gălzii este mai scurt, dar mai riscant din cauza drumului accidentat. Vom merge pe cel mai scurt, foia de nerăbdare inspectorul. Pe drum, la un moment dat, bolovanii cădeau alături sau chiar loveau mașina. Șoferul opri și coborî: Domnule inspector, n-ar fi mai bine să ne întoarcem și să apucăm drumul pe ocolite? Dă-i drumul înainte, strigă nervos
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
este liberă, iar calea spre o "Europă de la Atlantic la Urali" s-a deschis. Nici De Gaulle, nici Iorga nu credeau într-un "creuzet" al națiunii europene, cu atît mai puțin într-un areopag supernațional. În schimb, amîndoi așteptau cu nerăbdare venirea unei "Primăveri a națiunilor"7. Numai că Primăvara Națiunilor din 1848 a fost un eșec. După Schiller și Heine a urmat realismul, Bismarck și Marx. Cu toate acestea, Italia s-a unit grație naționalismului romantic. Germania se va uni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
totală, Iorga s-a dedicat cursurilor universitare, activității lui de la Academie și a participat la sesiunile Camerei. A organizat ajutorarea prizonierilor români (ai armatei austriece) aflați acum în Rusia. Scriindu-și editorialele, Iorga avertiza mereu împotriva demonstrațiilor, a violenței și nerăbdării. Jurnalistica sa avea un ton surprinzător de moderat, dar lipsită de echivoc. Iorga era un fervent susținător al Franței și (cum spunea el) al "superbei" Serbii. A condamnat violentul bombardament al artileriei împotriva Belgradului, făcîndu-l răspunzător pe Tisza pentru aceasta
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
trei condiții: să respecte Constituția, să se împace cu Regina Elena, iar madam Lupescu trebuia să rămînă în străinătate 7. Forțele Armate nu reprezentau nici un obstacol; ofițerii mai tineri, cum erau coloneii P. Teodorescu, Gavrilă Marinescu și alții, așteptau cu nerăbdare întoarcerea lui Carol, sperînd poate să fie promovați, ceea ce era o dorință perfect omenească 8. Carol credea în fascism. Se întorsese cu intenția fermă de a desființa sistemul parlamentar. Călătorise în Italia încă în 1925 (cu ajutorul lui Argetoianu) ca să se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
că și-a dat sfîrșitul în momentul în care puterea nazistă atinsese apogeul. Anul 1937 a fost cel în care Pactul de la Versailles începea să se clatine. Mulți români urmăreau cu groază acest proces. Alții din cadrul "Pămîntului nimănui" anticipau cu nerăbdare acest lucru, ca, de exemplu, cea mai mare parte a austriecilor, ungurilor, destul de mulți slovaci, croați sau ucraineni (aflați sub dominație poloneză, ca și lituanienii și chiar și un mare număr de bulgari. Oamenii aceștia așteptau cu nerăbdare prăbușirea lumii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
anticipau cu nerăbdare acest lucru, ca, de exemplu, cea mai mare parte a austriecilor, ungurilor, destul de mulți slovaci, croați sau ucraineni (aflați sub dominație poloneză, ca și lituanienii și chiar și un mare număr de bulgari. Oamenii aceștia așteptau cu nerăbdare prăbușirea lumii interbelice, negîndindu-se prea mult la ce vor aduce în locul acesteia un Hitler sau un Mussolini. Chiar și cei din vestul Europei au sesizat faptul că Italia și URSS au reușit în timpul Depresiunii să mențină ordine în interiorul granițelor (deși
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
avea grijă ca legionarul Codreanu ("admirat de atît de mulți") să primească un tratament "care nu este pe măsura greșelilor sale scăldate în sînge, ci a clasei lui sociale". Acestea fiind zise, Iorga "se va alătura comunității creștin-ortodoxe, așteptînd cu nerăbdare cea de A Doua Venire a lui Hristos". Ultimul din editorialele lui Iorga purta titlul Jos cu noua religie a Urii!65. Numai că o condamnare la șase luni de închisoare a lui Codreanu nu era destul pentru regimul politic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mici". Esența acestora consta în faptul că practic patru state conduc Europa, dar principiul naționalității trebuie apărat. Cu toate acestea, statele mici nu trebuie să aibă încredere în nici un tratat, ci doar în ele însele 96. Iorga aștepta mereu cu nerăbdare sosirea momentului în care națiunile mici se vor putea alinia împotriva puterii statelor mari. "Gîndurile noastre", scria Iorga într-un editorial, "se îndreaptă spre națiunile mici, ca Olanda, Belgia și Scandinavia". Belgia era creația intereselor europene și grație existenței sale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cartofi, noul ei comandant, Horia Sima, oferea o autoritate de mîna a treia. Dictatura Regală făcuse o treabă bună. Puțini dintre legionarii din "vechea gardă" erau în viață. Sute de mii de oportuniști s-au alăturat acum mișcării așteptînd cu nerăbdare clipa exproprierii evreilor. Veteranii Legiunii îi numeau cu dispreț pe aceștia "Septembriști". Legiunea aceasta diluată era, mai presus de orice, interesată de putere, răzbunare și îmbogățire. Cîțiva dintre legionarii veterani au inițiat proiecte politice revoluționare și reformatoare în domeniul social
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
E unică, domnule“, mi-a spus. Da, așa și este. Poziția casei e menită să inspire, deși, așa cum mă asigură, cu satisfacție, „vecinii“ mei din sat, peste iarnă va fi friguroasă și zgâlțâită de furtuni. Habar n-au cu câtă nerăbdare aștept asemenea furtuni, când valurile sălbatice or să-mi bată pur și simplu la ușă! De când mă aflu aici (adică de câteva săptămâni), vremea a fost dezolant de calmă. Ieri marea a fost atât de lină și de încremenită, încât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sunt ignoranți, nerafinați, neatenți, blazați. Dar teatrul trebuie neapărat să se aplece - să se îndoaie - până când atinge acea comunicare directă, universală, pe care ceilalți artiști o pot afla pe căi mai ocolite și mai pe îndelete. De aici, asaltul, zgomotul, nerăbdarea caracteristică. Toate acestea făceau parte din răzbunarea mea. Cât de vulgar, cât de crud era totul; îmi savurez cu lăcomie impresiile, acum când, în sfârșit, m-am desprins de toate, acum când pot să zac la soare și să privesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
B, lucrul iese la iveală ca un furou care ți se vede de sub rochie. Noi doi nu ne-am întâlnit de mai bine de un an, ultima oară a fost la prânzul dat în onoarea lui Sidney Ashe. Cu câtă nerăbdare l-am așteptat și tu abia dac-ai schimbat un cuvânt cu mine! Pe urmă am vrut să plec cu tine cu taxiul și, pe neașteptate, ai invitat-o și pe Nell Pickering să ne însoțească. (Probabil că ai și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în legătură cu ceea ce mă privea pe mine, iar mama trebuie să fi înțeles acest lucru. (Cât de egoist apar, probabil, când mă descriu drept centrul universului părinților mei. Dar eram centrul universului lor.) Până la urmă, am încetat să mai aștept cu nerăbdare vizitele mătușii Estelle, deși eram tulburat ori de câte ori venea pe la noi, pentru că o deprima și o enerva pe mama. Casa noastră era întotdeauna „tulburată“ de asemenea vizite, și după aceea era nevoie de o bucată de timp până să-și revină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am întrerupt... — Absolut deloc. Fitch nu scotea un cuvânt, dar se uita la mine cu ochii lui întunecați și înguști, umflându-și nările ca două găuri negre. Când nu vorbea, gura lui groasă arăta amenințătoare. Surpriza, sau poate că o nerăbdare iritată, le tăiase parcă orice posibilitate de conversație, așa încât am căutat la repezeală ceva care să mențină cursul discuției. Hotărâsem să plec de îndată ce avea să ia sfârșit cel mai scurt cu putință schimb de replici politicoase. — Ce priveliște frumoasă aveți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]