15,607 matches
-
fluier caval sau vioară/ și totuși tresar răzbit de-un colind și lerui să umple pustiul/ lerui liniștii false din fratele om cum lerui Luminii/ în zilele mele” (Poveste de iarnă, p. 36) și să dezlege noduri „răsfir/ cu privirea/ nisipul sticlos/ cinabrul din ierburi și frunze/ desprinse de umbre în nodul terestru/ jumătăți întregind mistuirea” (Toamna andante, p74); retușează contururi „lângă ora tăcerii/ mai întâi dispare tristețea/ apoi negrul cărării se surpă/ sub ninsoarea molcom așternută/ pleoape grele în volte
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
flutur albastru renaște omida/ sparg mugurii moi crisalide de jad/ și nimeni nu plânge nu cere/ arginți împrumut sau simbrie” Redefinire, p. 60) Ana Urma oferă în poezie cheia propriei personalități. Se caută și se descoperă „Ca un fir de nisip/ locuiesc temporar o clepsidră/ mereu vertical la marginea clipei/ sub tâmplă pecetea un semn stacojiu/ între litera A și numele meu/ port stigmatul chemării/ pe drumul sortit pentru Unul”. (Gânduri în expansiune, p.79) ori „desprinderi de verde/ în sâmburi
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
să descopere criteriile și normele de individulalizare, singularizare a poetei, într-un context relațional de excepție cu ceilalți colegi de condei. Mariana Gurza se plasează și este plasată în parcursul său creativ pe aripi de timp, într-un zbor continuu, nisipul din clepsidra creației vădind o adevărată evoluție. Esența acestui demers este progresul autoarei pe drumul scriiturii, dar și pe plan spiritual. George Anca menționează: « Astfel de scrieri nu țintesc neapărat literatura, cât spiritualitatea ancestrală. Se tinde ideal spre logodirea rugăciunii
MARIANA GURZA ÎN PELERINAJ PRIN CUVÂNT, GÂND ŞI SUFLET de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368615_a_369944]
-
Biblic, 2003, 304 pag., 20 lei; 125. Tămaș, P., Umbra lui Zamolxe, București, Editura Tineretului, 1968, 294 pag., 5 lei; 126. Tăutu, N., Băiatul și luna, București, Editura Ion Creangă, 1971, 390 pag., 5 lei; 127. Thayer, N., Pași pe nisip, București, Editura Litera Internațional, 2012, 448 pag.,15 lei; 128. Trollope, J., O altă familie, București, Editura Litera, 2012, 320 pag., 12 lei; 129. Trollope, J., Nurorile, Editura Litera Internațional, 2012, 320 pag., 12 lei; 130. Un chip al blândeții
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
1982, 254 pag., 5 lei; 37. Badea, M., Limba și literatura română. Poezia, București, 2002, 400 pag., 10 lei; 38. Bălașa, D., File de jurnal, Rm. Vâlcea, Editura Buna Vestire, 2011, 16 pag., 3 lei; 39. Blandiana, Ana, Ora de nisip, București, Editura Eminescu, 1983, 336 pag., 10 lei; 40. Cerchez, Em., PC - pas cu pas, Iași, Editura Polirom, 2001, 286 pag., 15 lei; 41. Chiriță, C., Cireșarii, București, Editura Tineretului, 1962, vol. I, 336 pag., 7 lei; vol. II, 360
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
frunzele verzi, Nici lacrima, nici ruga mea n-o vrea Și trece fără milă prin livezi. Visez că îmi deschizi fereastra-n zori, Că dalba primăvară iarăși a sosit, Că ochii mi-i săruți de mii de ori Și că nisipul din clepsidră, s-a oprit. Referință Bibliografică: De ce visez.. / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2156, Anul VI, 25 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Margareta Merlușcă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DE CE VISEZ.. de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368740_a_370069]
-
dansând angelice roluri Din filmele vechi, romantice scene, Șoptind în surdină poeme sub stoluri De fluturi purtând diademe, Mă leagă de cer căci timpul nu iartă, Pierdute sunt clipe ce nu s-or întoarce, Pândindu-ne măști din lumea cealaltă, Nisipul se scurge și sufletu-mi stoarce, Mă leagă de cer în toamna-mi prezentă Și chiar de voi plânge cu lacrimi de sânge, Tristețea-mi va fi la nuntă absentă Și-n ochii mei goi lumină voi strânge. De unde pețitori
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
care timpul viscol doar furibund se-arată, când lupi flămânzi din noi nu vor lăsa să pască eternele miori cu blana fără pată, ecoul, munți străbate în neguri de tăcere, cortina promoroacă pe gene s-a lăsat. doar bobul de nisip mai geme de plăcere când valul vieții rece de măluri e spălat, de unde pețitori pentru mireasa suflet ce și-a țesut cămașa din flori de lămăiță? imaginea oglindă pe geamuri un portret făcut din flori de gheață de mână de
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
tare mult a iubit copiii și a regretat că a avut numai unul! Oh, ce incitante erau orele de sport făcute cu dirigul! Ne trata că pe copiii lui, ne oferea întotdeauna libertatea de a face sărituri la groapa cu nisip, de a încinge o partidă de fotbal unde star era o bună prietenă de-a mea, în timp ce noi, celelalte jucăm volei în curtea din spatele școlii sau rămâneam în clasa ca să povestim ultimul film văzut la cinematograf sau orice altceva ne
O FABULA CU LUPUL de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368746_a_370075]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > DE DINCOLO... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Topită-i viața pe sub ger în suflet, nisipul s-a uscat prin crengi de os, o talpă se încurcă încă-n umblet, săpând întoarceri pe sub lutul gros. Te prinde-n jurăminte blând o cruce, jelind pe soarta unui vechi castan, și doru-n tine parc-ar vrea s-arunce
DE DINCOLO... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363622_a_364951]
-
Mă preling ușor curtând bătrâna doamnă Gelatinoasa și subtila iarnă-n buletine Tineri bătrâni ce crunt și sincer o condamnă. Marea alintată furtunos și dintr-o dată Iar valuri reci și înspumate salută țărmul De parcă n-au iubit-o nebunește niciodată Nisipul ud pierzându-și și finețea de-altădată. Chiar și lumea este încruntată Când pe străzi răsună molcomi pași Sigur o viitoare și superbă vară nu-i uitată Oricâte păcate ispășesc cei ce în iarnă sunt rămași. Copacii plâng cu lacrimi
AI UITAT CE-AI ASCUNS ÎN ASTĂ IARNĂ ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363712_a_365041]
-
Munții se dez-albesc în vârfuri vag golașe Zăpada fină din iarna ce-a trecut cu bucurie Iar frigul fuge de la noi în sinonime furtunoase Zădărnicind orice sentiment de uitată actorie. ....................... E trist că inima îmi plânge După soare, căldură și nisip În timp ce starea asta se răsfrânge Neputând-o învinge sub niciun chip. Devin agorafob când vine-o iarnă Iar vizuina mea devine închisoare Ce la singurătatea vieții mă condamnă. Deschid timid în sufragerie barul Și torn alcoolul ieftin în paharul meu
AI UITAT CE-AI ASCUNS ÎN ASTĂ IARNĂ ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363712_a_365041]
-
naivului“, „omului prost, îngrămădit de prost“; Nichita Stănescu înnobilează (reînnobilează) termenul bolovan, redându-i originarul sens sacru reactivat din mitologia română, potrivit căreia Fărtatul / Dumnezeu - în apele primordiale, jur-împrejurul bradului cosmic - a făcut dintr-un bolovan / bulgăre (turtă) de lut (nisip / mâl) întreaga lume (cf. VMR, 240 sqq.), ori dinspre Biblie („Facerea“, 2, 7): «Dumnezeu a făcut pe om, după chipul și asemănarea lui, dintr-un bolovan, peste care a suflat și i-a dat viață...». Apelând la „franjele lirice“ ale
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU BOBULUI DE NISIP Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU BOBULUI DE NISIP ...chiar și umbra-mi vrea un repaus până timpul se scurge, picătură după picătură în haos - ochiu-mi treaz mai câtă, încă
ELOGIU BOBULUI DE NISIP de ION MARZAC în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364624_a_365953]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU BOBULUI DE NISIP Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU BOBULUI DE NISIP ...chiar și umbra-mi vrea un repaus până timpul se scurge, picătură după picătură în haos - ochiu-mi treaz mai câtă, încă, -n clepsidra și nu zărește infinitul supliciu - numai lacrima, își află nemărginirea în sufletul bobului de siliciu. Referință Bibliografica
ELOGIU BOBULUI DE NISIP de ION MARZAC în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364624_a_365953]
-
-mi vrea un repaus până timpul se scurge, picătură după picătură în haos - ochiu-mi treaz mai câtă, încă, -n clepsidra și nu zărește infinitul supliciu - numai lacrima, își află nemărginirea în sufletul bobului de siliciu. Referință Bibliografica: ELOGIU BOBULUI DE NISIP / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ELOGIU BOBULUI DE NISIP de ION MARZAC în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364624_a_365953]
-
IV 2009 Locul I - Dan Norea nedumerita rândunica zboară-n cerc - casa-n ruină Locul ÎI - Ioan Marinescu-Puiu Efemer valul - numai zbuciumul apei rămâne veșnic Locul ÎI - Criști Iordache ultimul apus - neclintit lângă nufăr, bătrânul pescar Locul III - Corneliu Beldiman nisipul rece - ce imi scriu pescărușii iar șterge marea Locul III - Ion Rășinaru Năvodul pe gard - pe undă dintre maluri șerpuind luna Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu stropi de ploaie și muguri alternând pe crengi - sub pași matisori Mențiune - Criști Iordache liniștea
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
Autorului Cu sufletul la marginea cărării destram iluzia sărutului rece în blândețea privirii zorii trupului se albesc pleoapele se-nchid fiorul țese ispite fiecare vals e rai fără poartă orizontul se dărâmă sub frunza visului. *** Credință gura arde setea e nisip sămânța o arunc în inimă nu are nume nici zi dar e lumină se naște o botez în lacrimă credință *** ADIO... când ai întors privirea pe urma șoaptei s-a-nnoptat ploaia piaptănă pasul dintre timp și fericire (Foto-pictura pe panza in
FRUNZA VISULUI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364696_a_366025]
-
stingă focul din inima pădurii Pînă peste dincolo de marginea urii Să ne iubim ca frunzele măturate De furia ploi pe alei curate E castanie noaptea, troznește de plăcere Se întinde ca un voal peste coapsele tale Trece o corabie prin nisip, rage o cămilă Acolo, departe, pe o dună argintie Luna a alunecat și ea prin culoarea mov Fundalul tabloului ridicat de un colț Dezvăluie armura unui prinț stelar Iubit-o, furia crește, s-au răsucit malurile Ține-ma de mînă
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
De atâta/Viață?!” (pag. 266). Gabriela Beldie încercă, uneori cu efect scontat, aerul sumbru al sfâșitului neînceput: “Sufla dinspre răsărit/trecutul./ niciun drum nu mai pornea - /ghemuri uriașe/în containere inscripționate:/fără timp/fără sens//cocoșul cânta/sfâșieri de întuneric./ nisipul se lepăda de formă.// spre orizont/albatroși de cenușă”. Aura Apostolescu preferă forma scurtă și implicit eliptică, dând senzația că inițierea în magia poeziei e pe calea cea bună: “lună și soare/șnur neîntreruptibil/noi numai ceață” (“Viața”, pag. 278
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
este, (în contextul acestor reflecții nu e o exagerare caracterizarea, cu atât mai puțin noțiune peiorativă de inducere a ironiei, ci expresia adevărului pur). Doru Ardeleanu are capacitatea de a dezvolta discuții niciodată banale și sterile, de la un bob de nisip la o dună. Deși are pregătire superioară în domeniul tehnic și nu pendulează între o ficțiune și alta, are și vocația dezbaterilor nuanțate filozofic, iar dacă prudența îl scapă din brațe uneori, pentru că nu întotdeauna concepțiile sale îl favorizează, inteligența
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
povestea se țese în poveste, pentru că „niciodată întâlnirile destinului nu sunt fără un sens și o finalitate.”[3] Trecerea timpului care frământă existența omenească este sugerată prin modalități aproape lirice: „Văd anii care mă așteaptă ca pe un strat de nisip mișcător, care va mușca din mine încet, încet”.[4] Spiridușii pădurilor, Editura Zodia Fecioarei, Pitești, 2012 oferă un buchet de povestiri pentru copii, scrise cu sensibilitate și mult talent, care se adresează celor cărora Silvia le dorește o dulce, dulce
DESPRE IUBIRE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364775_a_366104]
-
forma aceasta de distracție, considerând-o o barbarie și o insultă la adresa cultului lor, deși existau unii dintre ei, rupți cumva de tradițiile străbune, care participau totuși ca spectatori la acest gen de lupte, iar unii chiar ca gladiatori pe nisipul arenei. Romanii doriseră o astfel de arenă în Ierusalim însă iudeii protestaseră pe timpul lui Octavian Augustus pe motiv că religa lor nu îngăduie o astfel de distracție și obținuseră de la împărat această scutire. Procuratorul încercase și el, când venise la
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
lorica și după ce fiecare își primi înapoi toga se așezară amândoi pe jilțurile aflate acolo. Cei doi începură o discuție despre sănătate și ridicară apoi cupele cu vin în cinstea Romei, a împăratului și a legiunilor cantonate în răsărit. Pe nisipul arenei își făcură apariția în sunetul baritonal al cornurilor romane, trei perechi de gladiatori. -Pariază Iocentus prietene! spuse Ponțiu Pilat. Pe cei din stânga sau pe cei din dreapta? -Te las pe tine ilustre să alegi primul, spuse acesta. Ponțiu Pilat alese
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
între cele două grupe. Ponțiu Pilat se concentră asupra luptei dintre ,,Retiarius”, un luptător cu plasă și trident care avea în față pe ,,Secutor”, un luptător cu scut și ,,spatha”, o sabie mai lungă decât gladius. Lupta deveni aprigă pe nisipul arenei dar în fapt ea era aproape regizată iar convenția era aceea ca primul care cădea și nu se mai putea ridica era considerat învins. Iocentus privea către o altă luptă, aceea dintre ,,Hoplomacus” un colos cu o armură foarte
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]